Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)
1893-06-30 / nr. 141
ANUL AL 37-LEA—Vo. 141—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Breioianu, 12 Voesce și vei putea. ABONAMENTE 10 lei, pe trei luni în totatura, 15 lei pe „ „ în streinătate 5 fiorini „ ,, în Transilvania și Bucovina, cu numărul literar iV 1T10 T ? nR 1 • pag* iv 1,uia*> b*nl; PA 1> 11 NL I U l 1. 1 leii. Inserții și reclame 9 le Aruncimi mici. pe 1 colonei, cel mult 10 [rânduri, 5 bani rândi. ___________ """" I Scrisorile nefrăncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. EXEMPLARUL ȘS BANIUM Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, ilNTILÄ C. A. ROSETTI VINERI, 30 IUNIE (18,IUNIE st v.) 1893 Luminezate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin 61 —Havas *i place de la Bourse- Jones, 31 bis me. Faub. Montmartre - Adam, Bd Kaspail 105 bis It, GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin! și d. G. L. Daube (rankfurt). Anunciuri și abonamente se primesce la administrația diarului. GENIOLA, la Haasenstein si Vogler.—AUS- l^prkes, I Wollzeile 6-L«, Viena milipüttin íbj.15j)ii nWl „ se pot face la tote biurourile din țară și streinătate. Abonați cami plică la băi sunt rugați a ne face cunoscut localitatea unde merg spre a li se trimite diarul, «fără nici un adaos de preț» pentru port. Asemenea facem cunoscut că prețurile de abonamente pentru sesonul băilor e de 3 lei 50 pe lună în țră, și 5 lei în străinătate. BULETIN Bucuresci 17 (29) Gireșar ie câtăva vreme Francia dă un trist și dureros spectacol, atât prietinilor cât și vrăjmașilor ei. Ea se află în plină anarhiă. Dacă nu să omoră fisicesce unul pe altul, ca In vremea lui Danton și Robespierre, se omora moralicesce, cea ce este mult mai rar. In afacerea Panama uă sumă de bărbați însemnați al Francia, cari’i au făcut servicii reale, au fost bănuiți, atacați, incărcați de cele mai mari Injurii și târîți prin noroia ca cel mai de rând criminali. Frecynet, care a organizat armata franceză și a pus’o In stare sa Întâmpine orice eveniment cu încredere, nu a scăpat nici el din acastă luptă nestropit de mocirla In care îi tăvălesc patima și ivâia. I lele acestea alți bărbați politici, Intre cari, mai cu samă d. Clemenceau, au fost aduși înaintea parlamentului ca trădători de țară, ca vânduți străinului. Acastă acusațiune a fost mai Intein esploatată prin presă și apoi tratată în cameră unde d. Clemenceau este membru. Când cite3ce cine-a ușurința cu care unii deputați au pus acestă cestiune în fața țârei, se miră și se întristază. Ca nisce eroi de romanțe ei s’au falit cu prietenii lor cari au mărturisit că au furat nisce acte compromitatore de la ambasada engleză din Paris. In zadar agentul englez a declarat că actele presupuse furate sunt false. In zadar acuzatul s’a apérat tu toată puterea ce da culva convingerea onestității sale, In zadar a aratat că n’a avut nici uă dată relațiuni cu guvernul vreunei puteri streine. Invierșunații sai vrăjmași cautaț chiar să’l împiedece a vorbi, nu’l lasau să se justifice de uă crimă care nici nu ’l trecuse măcar prin minte. Este drept că Parlamentul i-a dat satisfacere, respingând cu dispreț a*cusațiunea bazată pe uămistificare și cerând demisiunea deputaților cari s’au purtat așa de ușure într’uă cestiune așa de delicată, totuși d. Clemenceau a rămas puțin stropit de balele calomniei. Oamenii serioși, cu judecata sănatOnă au vâdut și au înțeles că nu era decât pasiunea care lucrase. Dar Ore toți în Francia sunt serioși și cu judecată sănătosă ? In general mulțimea nu cugetă și apoi să acuse. El N vine mai lesne să crudă râul decât binele. Nu ne spune istoria că tocmai cei buni și cei drepți au fost în viață persecutați și glorificați după marte când pasiunile au încetat ? Dacă mulțimea s’a indouit de onestitatea lui Freycinet, cum putem crede că nu se va îndoui și de a lui Clemenceau ? Situațiunea în Francia este dér gravă, și devine și mai gravă din ce in ce. Acesta au interes’â monarhiștii și au început să se mișce. Discursul contelui D ’Hiussonville trebue să dea de gândit prietinilor Republicei. „Nici uă dâra nu vom renunța la credința nostră monarchică, a sjles representantul contelui de Paris in Francia; vom urma acțiunea nostră dupa alegeri ca și înainte.“ Prin urmare monarhiștii se pregătesc de o luptă crâncenă pentru alegerile viitore. Ei vâflând atâția bărbați republicani tăvăliți prin noroi și deconsiderați, au prins curagiu credând că Republica este compromisă, este morrtă și nu-l așteptă decât pe el ca să o ingrope. Pate ca el sa nu aibă destulă putere de a isbuti. Insa cine poste prevedea că, vestejindu-se onerea celor mai insemnați bărbați politici, nu va ieși un cutezător care sâ puie mâna pe frânele puterei și să îmormânteze, împreună cu Republica, și libertățile țarei ? Noi nu putem decât sâ deplângem acesta stare de lucruri. TELEGRAME Atena, 28 Iunie. — țliarul oficial publică convențiunea încheiată între guvern, banca națională, banca din Constantinopole și casa Hamburg pentru a susține cursul împrumutului elenic 1893. Contractanții se angajează a cumpăra din piețele unde împrumutul va fi emis obligațiuni până la concurența a 220.000 lire pe un preț echivalent cu 65 la sută la Londra. Berlin, 28 ianuarie. — 392 alegeri sunt cunoscute, și anume au fost aleși: 75 conservatori ; — 23 partidul imperiului; — 53 naționali-liberali; — 13 uniunea liberală ; — 25 partidul liberal al poporului; — 11 partidul poporului din Germania de sud; — 92 centru ; — 2 liga agricolă ; — 7 guelfi; — 19 polonezi; — 1 danez ; — 10 alsacieni — 17 anti semiți; — 44 socialiști. Paris, 28 iunie. — Tribunalul corecțional a condamnat pe deputatul bulangist Bondeau la 3 ani închisoare pentru abuz de încredere și fraudă. — Ele au fost două coșuri mortale de holeră la Tulon și 3 la Montpellier. — Se zice că guvernul francez a refuzat participarea sa oficială la esposiție din Anvers. — Norton a revenit iarăși asupra declarațiunilor sale. El a afirmat că documentele sunt false și că falsificarea a fost inspirată de d. Ducret. Se vorbesce deuă scrisoare a acestui din urmă găsită la Norton și care ar confirma faptul. Paris 28 Iunie. Locotenentul Segonzac a fost arestat la castelul din Bombin și transportat la inchisorea militară din Orleans sub bănuială că a asasinat in Africa pe locotenentul Quiperaz. Raportul judecătorului de instrucție este covârșitor pentru Legomac, Londra 28 Iunie.— A$ a avut loc nunta de aur a perechei mare ducale de Meklemburg Strelitz. Regina a fost cea dintâi care a trimes felicitări. Londra 28 iunie. D. Gladstone a anunțat la camera comunelor că va propune mâne o resoluțiune bazată pe acea din 1887 realtivă la legea de coercițiune contra Irlandei și care va avea de scop să grăbească discuția bilului sa de Homerule. Sir Morley a făcut cunoscut testul acestei resoluțiuni, adică deliberațiunile asupra titlurilor 5 până la 8 vor trebui sfârșite până la 6 iulie, pentru titlurile de la 9 la 26 până la 13 iulie, pentru titlurile 27—40 la 20 iulie și restul până la 27 iulie, in mod eventual fără discuție. Cariera a continuat apoi discuția titlului 5. ----------------------------------------------------„Români!d“și presa maghiară i In numarul nostru de la 27.Iunie st.n.am arâtat raspunsul dat de Budapesti-Hirlap la cele trei articole apărute In jliarul nostru sub titlul de Românii și maghiarii. Oricine dintre lectorii noștril, cari au citit acele trei articole, vânând râspunsul lui Budapesti-Hírlap va trebui sâ găsască foarte bătutor la ochi, că acesta nu este cum s’ar fi putut pretinde sâ fie, dacă este vorba sâ intrăm într’u discuție serioasă. Autorul lui face un resumat superficial al lor și se comentează numai unele părți, lăsând cu totul neatinse punctele esențiale. De aci se explică foarte ușor, cum dânsul, cu toată tendința de obiectivitate ce voieste sâ aibă (ca sâ nu sucem sâ simuleze) în comentările ce face, cade intr’uă subiectivitate, care adesea degenerează in fraseologie fără fond, cum de altfel se găsesce In toate fiarele maghiare, când este vorba de cestiunea română. Orice studiu, orice articol, fie mai lung sau mai scurt, dacă este vorba sa fie serios, trebuie sa aibă un punct de plecare conform căruia sa se desvolte vederile autorului. Dacă punctul de plecare este adevărat atunci se cere ca autorul să aibă destulă forță intelectuală pentru a se ține strâns de firul logicei, să fie de bună credință pentru a nu depăși cu consciință acest fir logic, a intra în sofisme și a falsifica întraga discuțiune. Dacă punctul de plecare este fals insă, atunci orice facultate de a păstra firul logic, și orice bună credință este în zadar, căci discuțiunea atât în desvoltarea cât și în conclusiunile sale va trebui în mod fatal să fie falsă. Cum că noi, nu am depășit firul logic fie din slăbiciune sau din rea credință,și deci, a trebuit să fim consequent cu punctul nostru de plecare, avem, ca uă dovadă indirectă dar destul de eloquentă, declarațiunea lui Budapesti Hírlap, care ne spune, că articolul nostru Românii și maghiarii : «e scris cu uă calmitate și cu vedere puternică a unei bunevoini sau bune intențiuni, ceva ne mai obicinuit la vecinii noștri valahi.» Rămâne să vedem, care este criteriul de la care am plecat. In prima parte a articolului nostru am fis : S'a constatat in destul, că epoca de transițiune in care ne aflăm, are ca uă caracteristică sociologică tendința poporelor d'a se forma definitiv în grupuri etnice cu aptitudini asemenea ale indivizilor, conform naturii lor condiționată de ereditate și de mediul in care viețuesc de secole... Astfel, existență unui stat poliglot, compus din grupări etnice cu tendințe diferite de desvoltare, nu este posibilă decât numai sub forma federativă ca se ofere fiecăruia garanții pentru posibilitatea acestei desvoltăriu. Acastă aserțiune a nostru, confratele maghiar o trece cu totul cu vederea, și acesta din causă că: 1) este greu de a o combate și a nu o admite, deorece, este sprijinită deuă mulțime de legi ale evoluției rasei omenesci; 2) ne admițând’o cel puțin în prima ei parte nu ar fi maghiarii In stare sa justifice prin nici un criteriu sciințific necesitatea existenței lor ca individualitate națională, deosebită de celelalte. Neluarea In considerare a aserțiunei nóstre n’a putut fi decât intenționată însă, căci, altfel n’ar fi fost posibil să se tracă cu vederea împrejurarea, că Austro- Ungaria în general, și Ungaria In special, este un stat poliglot, că, studiindu’I condițiunile’ de esistență ca stat, trebuie să se ia in considerare alte principii decât cele cari se au în vedere când este vorba de un stat național. Astfel, ar fi fost imposibil lui Budapesta Hírlap d’a justifica străduințele de marghializare ale guvevernului ungar, prin principiul, ca : «Ori ce instinct care susține forma de stat, II tadrumează pe stat, ca sâ ’și sporiascâ și să întăriască poporul, care alcătuesce națiunea : germanul pe german, francesul pe frances, itaianul pe italian, românul pe român, maghiarul pe maghiari» Insinetul acesta «care susține forma de stat» se poate lua In considerare numai la state unde poporul este omogen ca individualitate națională la Italia, Franța, Germania, România , nu insă la statul ce poartă numele de Ungaria care este format de atâtea naționalitâți eterogene, ale căror instincte numai favorabile unor forme de stat național maghiar, nu pot fi. Că dată, ne luat în considerare criteriul nostru, a trebuit cu necesitate ca întreaga discuțiune a confratelui maghiar sâ se pună pe un teren unilateral și fals. De aci, aserțiunele sale hasardate și votomatore pentru noi românii, căci, prin ele ni se atribuie atâta lipsă de consciință,că am putea da mâna cu aceia cari ne ucid pe fratele nostru gemen, cu care suntem concrescut! Intr’un singur organism, și fără de care numai putem trăi nici noi. Cu tote că comentariile făcute de Budapesti-Hírlap articolelor nóstre, nu sunt obiective, noi totuși le vom discuta, sperând că vom găsi cel puțin la un singur organ maghiar destulă bună-voință și bună-credință ca să ia in considerare cestiunea naționalităților și in special a românilor, mai serios și mai nepărtinitor decât cum au obiceiul să facă aceia cari au in mâni frânele conducerii destinelor statului ce purta numele de Ungaria. Astfel, in câteva articole viitore răspunnzându’l, vom discuta cestinile : 1). Ocupărel nóstre cu cestiunea românilor din Ungaria; 2). dacă au maghiarii dreptul d’a face ce vor in Ungaria; 3). dacă activitatea Ligei culturale este ilegală și insoțite de Calomnieri; 4. influ-enti ar avea drepul maghiarii să se ocupe de afacerile nóstre interne, precum și relatiunile ce pot ecsi,ta indre dânșii și ceangăii din Moldova ; 5 afacerea d-rului Lucaciu, și dările in judecată a autorilor Memorandului și Replied 6. relațiunile maghiarilor și romanilor cu triplă alianță și cu restul Europei, intrucât privesce luptele lor reciproce; 7. condițiunile unei bune înțelegeri intre români și maghiari. h p i%,U3 fitmei Tribuna din Sibiu cu data de 28 Iunie st. n. conține urmatorea telegramă: Nyiradon, 26 Iunie n. Rușinea vecului al 19 lea a ajuns la culme. Pe Mr Ungurii au năvălit asupra școtelor române din Mraton în frunte cu vice-comitele. Terorismul la culme. * Sunt rugați toți din studenți cari fac parte din corul studenților universitari, a se întruni de urgență Sâmbătă la orele 8 ,sara ,,în localul societății (gimnasiul Șincai), spre a li se face în parte mai multe comunicări de urgență. * Un incendiu a isbucnit ori la orele 5 d. a. la proprietatea d-lui Mih Eftimiu, situată lângă hala vechiturilor, intre calea Văcărești și strada Sf. Vineri. Focul a isbucnit de la un butoiu cu spirt ce se afla în pivnița închiriată unui anume Simon Gold, antreprenorul otelului Patria. Pompierii vestiți la timp, au dat ajutorele necesare și după vre-o două ore focul a fost stins. Dr. Babeș, distinsul nostru bacteriolog, va fi trimes de ministerul instrucțiunei publice la congresul medical ce se va ține la Roma in curând.. La același congres va lua parte și d. dr. Kalendern, delegat din partea consiliului sanitar. * Iată numele artiștilor cari au fost angajați la teatrul național pentru stagiunea viitare, ca Domnele Vermont Ventura, Ionașcu, Gănescu, Ciucurescu, Ciupagea, Z. Ștefănescu și Langeais. D-rele Levanda, Orlof, Dimancea, El. Ștefănescu și Pepi Moor. D-nii Costescu, Leonescu, Mărculescu Mateescu, Tonenu, Brezenu, I. Jianu, V Alexandrescu, D-nii Cuțarida, Vasilescu, Montaureanu și Dimitriu. * împrumutul de stat în sumă de 25 milione, a cărei subscripțiune s’a închis Marți seară, a fost de cinci ori acoperit. Pe lângă piața nostra și cea din Berlin s’au făcut subscrieri și pe la agențiile sindicatului, în Danemarca, Olanda și Belgia. Piața nostra participă cu 4 milione și jum., sumă ce a fost acoperită prin subscrierea bancherilor din capitală, precum și a altor subscriitori particulari. * Un confrate guvernamental spune că la începutul lunei viitoare, iulie, biserica Sărindar, care astăzi cade în ruină, și produce o impresie atât de tristă, va fi dărâmată până la pământ. In locul i se va ridica o biserică somptuoasă care, ca monument religios, va face podoaba casei Victoriei. * Societatea de basalt va face, în socoteala primăriei capitalei, 90.000 metri pătrați de trotuare. *