Romanulu, iunie 1893 (Anul 37, nr. 117-141)

1893-06-30 / nr. 141

ANUL AL 37-LEA—Vo. 141—EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Breioianu, 12 Voesce și vei putea. ABONAMENTE 10 lei, pe trei luni în tota­tura, 15 lei pe „ „ în streinătate 5 fiorini „ ,, în Transilva­nia și Bucovina, cu numărul literar i­V 1T10 T ? n­R 1 • pag* iv­ 1,uia*> b*nl; P­A 1> 11 N­L I U l­ 1. 1 leii. Inserții și reclame 9 le Aruncim­i mici. pe­ 1 colonei, cel mult 10 [rân­duri, 5 bani rândi. ___________ """" I Scrisorile nefrăncate se refusa.—Artico­lele nepublicate se ard. EXEMPLARUL ȘS BANI­U­­M Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar, ilNTILÄ C. A. ROSETTI VINERI, 30 IUNIE (18,­IUNIE st v.) 1893 L­umineza­te și vei fi. IN STREINĂTATE anunciurî se primesce LA PARIS, la d-nil Lorette, rue Caumartin 61 —Havas *i place de la Bourse- Jones, 31 bis me. Faub. Montmartre - Adam, Bd Kaspail 105 bis It, GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin! și d. G. L. Daube (rankfurt). Anunciuri și abonamente se primesce la administrația di­arului. GENIOLA, la Haasenstein si Vogler.—AUS- l^prkes, I Wollzeile 6-L«, Viena m­­il­­ipüttin­ í­bj.15j­)ii nWl „ se pot face la tote biurourile din țară­ și streinătate. Abonați cami plică la băi sunt ru­gați a ne face cunoscut localitatea unde merg spre a li se trimite diarul, «fără nici un adaos de preț» pentru port. Asemenea facem cunoscut că prețu­rile de abonamente pentru sesonul băilor e de 3 lei 50 pe lună în ț­ră, și 5 lei în străinătate. BULETIN Bucuresci 17 (29) Gireșar­ ie câtă­va vreme Francia dă un trist și dureros spectacol, atât prie­tinilor cât și vrăjmașilor ei. Ea se află în plină anarh­iă. Dacă nu să omoră fisicesce unul pe altul, ca In vremea lui Danton și Robespierre, se omora moralicesce, cea ce este mult mai rar. In afacerea Panama uă sumă de bărbați însemnați al Francia, cari’i au făcut servicii reale, au fost bă­nuiți, atacați, incărcați de cele mai mari Injurii și târîți prin noroia ca cel mai de rând criminali. Frecynet, care a organizat armata franceză și a pus’o In stare sa Întâmpine ori­ce eveniment cu încredere, nu a scă­pat nici el din acastă luptă ne­stro­pit de mocirla In care î­­i tăvălesc patima și iv­âia. I­ lele acestea alți bărbați politici, Intre cari, mai cu samă d. Clemen­­ceau, au fost aduși înaintea parla­mentului ca trădători de țară, ca vânduți străinului. Acastă acusațiune a fost mai Intein esploatată prin presă și apoi tratată în cameră unde d. Clemenceau este membru. Când cite3ce cine-a ușurința cu care unii deputați au pus acestă cestiune în fața țârei, se miră și se întristază. Ca nisce eroi de romanțe ei s’au falit cu prietenii lor cari au mărtu­risit că au furat nisce acte compro­­mitatore de la ambasada engleză din Paris. In zadar agentul englez a decla­rat că actele presupuse furate sunt false. In zadar acuzatul s’a apérat tu toată puterea ce da cul­va con­vingerea onestității sale, In zadar a aratat că n’a avut nici uă dată re­­lațiuni cu guvernul vreunei puteri streine. Invierșunații sai vrăjmași cautaț chiar să’l împiedece a vorbi, nu’l lasau să se justifice de uă cri­mă care nici nu ’l trecuse măcar prin minte. Este drept că Parlamentul i-a dat satisfacere, respingând cu dispreț a*­cusațiunea bazată pe uă­mistificare și cerând demisiunea deputaților cari s’au purtat așa de ușure într’uă cestiune așa de delicată, totuși d. Clemenceau a rămas puțin stropit de balele ca­lomniei. Oamenii serioși, cu jude­cata sănatOnă au vâdut și au înțe­les că nu era de­cât pasiunea care lucrase. Dar Ore toți în Francia sunt serioși și cu judecată sănătosă ? In general mulțimea nu cugetă și apoi să acuse. El N­ vine mai lesne să crudă râul de­cât binele. Nu ne spune istoria că tocmai cei buni și cei drepți au fost în viață persecu­­tați și glorificați după marte când pasiunile au încetat ? Dacă mulțimea s’a indouit de o­­nestitatea lui Freycinet, cum putem crede că nu se va îndoui și de a lui Clemenceau ? Situațiunea în Francia este dér gravă, și devine și mai gravă din ce in ce. Acesta au interes’â mo­­narh­iștii și au început să se mișce. Discursul contelui D ’Hiussonville trebue să dea de gândit prietinilor Republicei. „Nici uă dâra nu vom renunța la credința nostră monarchică, a sjles representantul contelui de Paris in Francia; vom urma acțiunea nostră dupa alegeri ca și înainte.“ Prin urmare monarh­iștii se pre­gătesc de o luptă crâncenă pentru alegerile viitore. Ei vâf­lând atâția bărbați republicani tăvăliți prin no­roi și deconsiderați, au prins cu­­ragiu credând că Republica este compromisă, este morrtă și nu-l aș­­teptă de­cât pe el ca să o ingrope. P­ate ca el sa nu aibă destulă pu­tere de a isbuti. Insa cine poste pre­vedea că, vestejindu-se onerea celor mai insemnați bărbați politici, nu va ieși un cutezător care sâ puie mâna pe frânele puterei și să îmormânteze, împreună cu Republica, și libertățile țarei ? Noi nu putem de­cât sâ deplân­gem acesta stare de lucruri. TELEGRAME Atena, 28 Iunie. — țliarul oficial pu­blică convențiunea încheiată între guvern, banca națională, banca din Constantino­­pole și casa Hamburg pentru a susține cursul împrumutului elenic 1893. Contrac­tanții se angajează a cumpăra din piețele unde împrumutul va fi emis obligațiuni până la concurența a 220.000 lire pe un preț echivalent cu 65 la sută la Londra. Berlin, 28 ianuarie. — 392 alegeri sunt cunoscute, și anume au fost aleși: 75 con­servatori ; — 23 partidul imperiului; — 53 naționali-liberali; — 13 uniunea libe­rală ; — 25 partidul liberal al poporului; — 11 partidul poporului din Germania de sud; — 92 centru ; — 2 liga agri­colă ; — 7 guelfi; — 19 polonezi; — 1 danez ; — 10 alsacieni — 17 anti­ se­­m­iți; — 44 socialiști. Paris, 28 iunie. — Tribunalul corecți­­onal a condamnat pe deputatul bulangist Bondeau la 3 ani închisoare pentru abuz de încredere și fraudă. — Ele au fost două coșuri mortale de h­oleră la Tulon și 3 la Montpellier. — Se zice că guvernul francez a re­­fuzat participarea sa oficială la esposiție din Anvers. — Norton a revenit iarăși asupra de­­clarațiunilor sale. El a afirmat că docu­mentele sunt false și că falsificarea a fost inspirată de d. Ducret. Se vorbesce de­uă scrisoare a acestui din urmă găsită la Norton și care ar confirma faptul. Paris 28 Iunie.­ Locotenentul Segon­­zac a fost arestat la castelul din Bombin și transportat la inchisorea militară din Orleans sub bănuială că a asasinat in Africa pe locotenentul Quiperaz. Raportul judecătorului de instrucție este covârși­tor pentru Legomac, Londra 28 Iunie.— A$ a avut loc nunta de aur a perechei mare ducale de Meklemburg Strelitz. Regina a fost cea dintâi care a trimes felicitări. Londra 28 iunie.­ D. Gladstone a a­­nunțat la camera comunelor că va pro­pune mâne o resoluțiune bazată pe acea din 1887 realtivă la legea de coercițiune contra Irlandei și care va avea de scop să grăbească discuția bilului sa de Home­­rule. Sir Morley a făcut cunoscut te­stul a­­cestei resoluțiuni, adică deliberațiunile a­­supra titlurilor 5 până la 8 vor­­ trebui sfârșite până la 6 iulie, pentru titlurile de la 9 la 26 până la 13 iulie, pentru titlurile 27—40 la 20 iulie și restul până la 27 iulie, in mod eventual fără dis­cuție. Cariera a continuat apoi discuția titlu­lui 5. ----------------------------------------------------­„Români!d“și presa maghiară i­ In numarul nostru de la 27.Iunie st.­n.am arâtat raspunsul dat de Buda­­pesti-Hirlap la cele trei articole a­­părute In­­ jliarul nostru sub titlul de Românii și maghiarii. Ori­cine dintre lectorii noștril, cari au citit acele trei articole, vânând râspunsul lui Budapesti-Hírlap va trebui sâ găsască foarte bătutor la ochi, că acesta nu este cum s’ar fi putut pretinde sâ fie, dacă este vor­ba sâ intrăm într’u­ discuție seri­oasă. Autorul lui face un resumat superficial al lor și se comentează numai unele părți, lăsând cu totul neatinse punctele esențiale. De aci se explică foarte ușor, cum dânsul, cu toată tendința de obiectivitate ce voieste sâ aibă (ca sâ nu­­ su­cem sâ simuleze) în comentările ce face, cade intr’uă subiectivitate, care ade­sea degenerează in fraseologie fără fond, cum de alt­fel se găsesce In toate­­ fiarele maghiare, când este vorba de cestiunea română. Ori­ce studiu, ori­ce articol, fie mai lung sau mai scurt, dacă este vorba sa fie serios, trebuie sa aibă un punct de plecare conform căruia sa se desvolte vederile autorului. Dacă punctul de plecare este adevărat atunci se cere ca autorul să aibă destulă for­ță intelectuală pentru a se ține strâns de firul logicei, să fie de bună cre­dință pentru a nu depăși cu cons­­ciință acest fir logic, a intra în so­fisme și a falsifica întraga discuțiune. Dacă punctul de plecare este fals in­să, atunci ori­ce facultate de a păstra firul logic, și ori­ce bună credință este în zadar, căci discuțiunea atât în desvoltarea cât și în conclusiunile sale va trebui în mod fatal să fie falsă. Cum că noi, nu am depășit firul logic fie din slăbiciune sau din rea credință,­și deci, a trebuit să fim con­sequent­ cu punctul nostru de ple­care, avem, ca uă dovadă indirectă dar destul de eloquentă, declarațiu­­nea lui Budapesti Hírlap, care ne spune, că articolul nostru Românii și maghiarii : «e scris cu uă calmitate și cu vedere puternică a unei bune­­voin­i sau bune intențiuni, ceva ne mai obicinuit la vecinii noștri valah­i.» Rămâne să vedem, care este cri­­teriul de la care am plecat. In prima parte a articolului nos­tru am­­ fis : S'a constatat in destul, că epoca de transițiune in care ne a­­flăm, are ca uă caracteristică sociolo­gică tendința poporelor d'a se forma definitiv în grupuri etnice cu aptitu­dini asemenea ale indivizilor, conform naturii lor condiționată de ereditate și de mediul in care viețuesc de secole... Ast­fel, existență unui stat poliglot, compus din grupări etnice cu tendințe diferite de desvoltare, nu este posibilă decât numai sub forma federativă ca se ofere fie­căruia garanții pentru po­sibilitatea acestei desvoltăriu. Acastă aserțiune a nostru, confra­tele maghiar o trece cu totul cu ve­derea, și acesta din causă că: 1) este greu de a o combate și a nu o ad­mite, de­ore­ce, este sprijinită de­uă mulțime de legi ale evoluției rasei omenesci; 2) ne admițând’o cel pu­țin în prima ei parte nu ar fi ma­ghiarii In stare sa justifice prin nici un criteriu sciințific necesitatea exis­­tenței lor ca individualitate națională, deosebită de cele­l­alte. Ne­luarea In considerare a aserțiunei nóstre n’a putut fi decât intenționată însă, căci, alt­fel n’ar fi fost posibil să se tracă cu vederea împrejurarea, că Austro- Ungaria în general, și Ungaria In spe­cial, este un stat poliglot, că, stu­­diindu’I con­dițiunile’­ de esistență ca stat, trebuie să se ia in considerare alte principii decât cele cari se au în vedere când este vorba de un stat național. Ast­fel, ar fi fost imposibil lui Budapesta Hírlap d’a justifica stră­duințele de marghializare ale guve­­vernului ungar, prin principiul, ca : «Ori­ ce instinct care susține forma de stat, II tadrumează pe stat, ca sâ ’și sporiascâ și să întăriască po­porul, care alcătuesce națiunea : ger­manul pe german, francesul pe fran­ces, ita­ianul pe italian, românul pe rom­ân, maghiarul pe maghiari» Ins­­inetul acesta «care susține forma de stat» se poate lua In considerare numai la state unde poporul este omogen ca individualitate națională la Italia, Franța, Germania, Româ­nia , nu insă la statul ce poartă nu­mele de Ungaria care este format de a­­tâtea naționalitâți eterogene, ale căror instincte numai favorabile unor forme de stat național maghiar, nu pot fi. Că dată, ne luat în considerare criteriul nostru, a trebuit cu necesi­tate ca întreaga discuțiune a con­fratelui maghiar sâ se pună pe un teren unilateral și fals. De aci, aser­­țiunele sale hasardate și votomato­­re pentru noi românii, căci, prin ele ni se atribuie atâta lipsă de cons­­ciință,­­că am putea da mâna cu aceia cari ne ucid pe fratele nostru gemen, cu care suntem concrescut! Intr’un singur organism, și fără de care numai putem trăi nici noi. Cu tote că comentariile făcute de Budapesti-Hírlap articolelor nóstre, nu sunt obiective, noi totuși le vom discuta, sperând că vom găsi cel puțin la un singur organ maghiar destulă bună-voință și bună-credință ca să ia in considerare cestiunea naționalități­lor și in special a românilor, mai se­rios și mai nepărtinitor de­cât cum au obiceiul să facă aceia cari au in mâni frânele conducerii destinelor statului ce purta numele de Un­garia. Ast­fel, in câte­va articole viitore răspunnzându’l, vom discuta cesti­­nile : 1). Ocupărel nóstre cu cestiunea românilor din Ungaria; 2). dacă au maghiarii dreptul d’a face ce vor in Ungaria; 3). dacă activitatea Ligei culturale este ilegală și insoțite de­­ Calomnieri; 4. influ-enti ar avea drep­­ul maghiarii să se ocupe de afa­cerile nóstre interne, precum și rela­­tiunile ce pot ecsi­,ta indre dânșii și ceangăii din Moldova ; 5 afacerea d-rului Lucaciu, și dările in judecată a autorilor Memorandului și Repli­ed 6. relațiunile maghiarilor și ro­manilor cu triplă alianță și cu res­tul Europei, intru­cât privesce lup­tele lor reciproce; 7. condițiunile u­­nei bune înțelegeri intre români și maghiari. h p­ i%,U3 fit­mei Tribuna din Sibiu cu data de 28 Iunie st. n. conține urmatorea telegramă: Nyiradon, 26 Iunie n. Rușinea vecului al 19 lea a ajuns la culme. Pe Mr Un­gurii au năvălit asupra școtelor române din Mraton în frunte cu vice-comitele. Terorismul la culme. * Sunt rugați toți d­in­ studenți cari fac parte din corul studenților universitari, a se întruni de­­ urgență Sâmbătă la orele 8 ,sara ,,în localul societății (gimnasiul Șincai), spre a li se face în parte mai multe comunicări de urgență. * Un incendiu a isbucnit ori la orele 5 d. a. la proprietatea d-lui Mih Eftimiu, situată lângă hala vechiturilor, intre calea Văcărești și strada Sf. Vineri. Focul a isbucnit de la un butoiu cu spirt ce se afla în pivnița închiriată unui anume Simon Gold, antreprenorul otelului Patria. Pom­pierii vestiți la timp, au dat ajutorele ne­cesare și după vre-o două ore focul a fost stins.­­ Dr. Babeș, distinsul nostru bacteriolog, va fi trimes de ministerul instrucțiunei publice la congresul medical ce se va ține la Roma in curând.. La același congres va lua parte și d. dr. Kalendern, delegat din partea consiliului sanitar. * Iată numele artiștilor cari au fost an­gajați la teatrul național pentru stagiunea viitare, ca Domnele Vermont Ventura, Ionașcu, Gă­­nescu, Ciucurescu, Ciupagea, Z. Ștefănescu și Langeais. D-rele Levanda, Orlof, Dimancea, El. Ștefănescu și Pepi Moor. D-nii Costescu, Leonescu, Mărculescu Mateescu, Tonenu, Brezenu, I. Jianu, V Alexandrescu­, D-nii Cuțarida, Vasilescu, Montaureanu și Dimitriu. * împrumutul de stat în sumă de 25 mi­­­lione, a cărei subscripțiune s’a închis Marți seară, a fost de cinci ori acoperit. Pe lângă piața nostra și cea din Berlin s’au făcut subscrieri și pe la agențiile sindica­tului, în Danemarca, Olanda și Belgia. Piața nostra participă cu 4 milione și jum., sumă ce a fost acoperită prin subscrierea bancherilor din capitală, precum și a al­tor subscriitori particulari. * Un confrate guvernamental spune că la începutul lunei viitoare, iulie, biserica Să­rindar, care astă­z­i cade în ruină, și pro­duce o impresie atât de tristă, va fi dă­râmată până la pământ. In locul i se va ridica o biserică somp­tuoasă care, ca monument religios, va face podoaba casei Victoriei. * Societatea de basalt va face, în soco­teala primăriei capitalei, 90.000 metri pă­trați de trotuare. *

Next