Romanulu, august 1893 (Anul 37, nr. 166-190)

1893-08-01 / nr. 166

ANUL AL 37-LEA—Vo. 1GG—EDIȚIA II REDACȚIA Și ADEMINISTR Strada Brezoiu»«,2 MARȚI, MERCURI 1, 2 AUGUST (20, 21 IULIE sf. v.) 1893 Voesce și vel putea. 10 lei p« trei luni in tota ora; 15 lei pe „ în streinătate 5 fiorini „ „ în Transilvania si Bucovina. I ii I pt rni • Pag IV linia 20 ba,uni p ni A VI I NI si I si IV i. 1 lefi. Inserții si reclamele An I îciurî mici, pe 1 colină, cel mult 10 [rânduri,■ bani rândi. Ser î orile nefrâncate se refusa.—Articolele nepublicate se ard. Anunciri și abonamente se primesc, la administrația harului. ( □ maiorul literar EXEMPLARUL 10 BAm Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Proprietar*, iHTILA C. A. I ROSETTI Lu iminézate și vei fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PARIS, la d-nii Lorotte, rue Caumartin <51 —Havas 8 place de la Bourse-Joues, 31 bis rue Faub. Montmartre- Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner (Hamburg si Berlin) și d. G. L. Daube (raiAfint). % • LA GENEVA, ia Haasenstein și Vogler.—ALT,| raiA la Dakea, I Wo'lzsile 6—8, Vietia Abonamente se pot face la tote biutourile poștale din țără și streinătate. CM BULETIN Bucuresci 19 (31) Cuptor Constituționalul a publicat in numărul deu de la 14 (26) Iuliu două articole pe pagina întâia întitulate, unul: Un zoü și altul Calomniarea funcționarului public. Amândoue aceste articole critica a presa oposițiunea că ataca și ocrește pe funcționari cu espresiunile cele mai necuviinciose, dărâmând astfel prestigiul funcționarilor. Noi comentând articolele în cestiune, am opinat că nu presa póte dărâma prestigiul unui corp întreg prin denunțările și chiar necuviințele ei, dar guvernul care nu caută funcționari dupe merite și dupe onestitate, ci mai mult se aibă voturi numeróse, se abă gura mare și pumni tepen ca se resbesca pe protivnici la alegeți și in alte ocasiuni. Confratele nostru junimist, son a trecut cu condeiul înaintea cugetărilor sale când a publicat acele articole și în urmă a vânut greșeala și caută se o repareze, sedau tot ce a scris, nu pi-a mai aruncat ochii pe numărul de la 14(26) Iuliu, căci caută se dea alt înțeles scrierilor mele: «Susținut-am noi că prin denunțările abuzurilor câtorva funcționari se compromite autoritatea întregului corp al funcționarilor ? Fost-am noi contra denunțărilor prin presa ?» Aceata este întrebarea ce ne face fata junimista, la care raspunde singură. „Noi ne-am ridicat contra chipului in care denunțările adevarate sau mincinase se fac, contra insultelor, a poreclelor și batjocorii micilor funcționari“ Pare că acesta a fost intențiunea confratelui nostru, dar fräse ca acesta «in loc de a respecta pe fumționarul abuziv chiar etc. etc... și altele de felul acesta cam arata că funcționarul atacat perde autoritatea sea între concetățenii lor, a făcut să se dea un înțeles mai general articolilor publicate de Constituționalul. Dacă funcționarul este constatat abusiv, nu pare să fie respectat, nici crutat din contra merita să fie atacat în modul cel mai violent și deconsiderat în ochii concetățenilor lor. Și noi suntem de opiniune a nu se vesteji prestigiul și autoritatea funcționarului până nu se va avea probe. Sa se denunțe cu reservă, căci se intâmplă de multe ori denunțările să provie din causa urilor și pășunilor personale, din causa gelosiei și a dorinței de a pune mâna pe locul celui denunțat din partea denunțătorului. Dar nu vom consimți nici uă dată a închide ochii în fața abuzurilor, fie ele de orice natură. Și presa care lucreza astfel își face datoria, înțeleși asupra acestui punct, să venim la altul care este mai important. Confratele nostu declară că guvernul actual nu se va funcționari abuzivi și va lovi servi de in ei cu totă puterea. Nu putem decât să considerăm sinceră acesta declarațiune. Póte 'm însăși guvernul să aibă acesta bună intențiune. Insă în practică lucrurile se petrec altfel. Cu toată dorința confratelui nostru, cu tota hotărârea guvernului, daca o are, sunt circumstanțe cari împedică pe partidul conservator să-si fie promisiunea. Le iescu de la comună, de patru ani în<ată desupra valurilor caii cautau să ia marea bugetului, dar nu se póte. Cu tóte denunțările, cu tóte constatările și cu tota sentințele date contra lui, el stă neclintit ca cedr.l Sedanului. Am avea să dăm uă sumă de exemple de felul acesta. Dar e destul unul pentru a putea proba cea ce ne-am luat însărcinarea. D. Lerescu e protegiat de mai mulți membri ai partidului conservator, pentru că are calitățile cerute despre care am vorbit mai înainte. L’éco sau găsit ómeni în partid care sa’l dea în judecată și magistrați cari sa’l osândésca, s’au găsit alții cari să paraliseze acésta acțiune, gândindu-se că au trebuință de serviciile sale. Acesta atitudine se observă ín tóte modurile. Domnul Logomirescu este silit de către d. Băleanu să demisioneze de la prefectura districtului Ilfov unde era director și d. Catargiu în urmă ii numesce subdirector la direcția penitenciarelor: Am dori ca confrații noștri să întrebe pe d. Băleanu de ce s’a despărțit de pensionarul său și pentru ce d. Catargiu l’a numit in altă funcție mai importantă? Nu se va putea prin urmare pune In aploare dorința confraților noștri nici pentru cei abusivi, nici pentru cel de altă categorie. Vine apoi situațiunea partidului conservator. El fiind mărginit in omeni neavând destulă popularitate este silit sa se serve cu cine găsesce, numai să puta sa-l ajute în luptele sale contra celorlalte partide. Cu tote acestea noi am dori ca bunele intențiuni ale Constituționalului să se adopte și guvernul să le aplice, trecând să dată peste obiceiurile și tradițiunile sale stabili, in înțelegere cu ministrul afacerilor străine, suprataxe speciile tarifului maximum pentru proveniențile țărilor unde produsele rusești sunt supuse la un tratament diferențial. Se asigură că tariful maximum va fi mărit că 500 la sută pentru produsele germane, in cașul când Germania ar spori tariful său general cu 50 la sută pentru provenințele rusești. TELEGRAME Buenos-Ayres 29 Iulie.— Radicalii s’au revoltat in provincia St. Louis, au făcut prisionier pe guvernatorul.—Lumea se așteaptă la uă revoluție in provincia Buenos Aires de asemenea. Londra 29 Iulie.—împăratul Wilhelm a sosit in timpul dimineți la Douvres, de unde a plecat după o scurtă ședere. Friderirhstruhe 29 Iulie D-nu de Bismark a plecat la Kissinsgen. Cologne 29 Iulie.— Gazeta de Cologne află din Petersburg că este sigur că tariful maximum va fi sporit incă cu 500 la sută pentru produsele germane Aceasta măsură care va intra in vigoare la August va fi publicată indată. Petersburg 30 Iulie.—Un ukaz imperial autorizează pe ministrul de finanțe de a Conflictul franco-englezosiamdez Paris, 29 Iulie.—Guvernul siamez primește fără reserve tote condițiunile ultimatumului francez. Agenția Havas află din Bankok că ieri s’a ținut la curte un mare consliu . Au luat parte regele, frații sei și miniștrii. Partidul păcii a triumfat și imediat s’au trimis instrucțiuni telegrafice ministrului Siamului la Paris de a primi ultimatumul francez fără reserve. Ministrul Bogldereî a fost informat îndată de această decisiune. Aproape toate corăbile streine au plecat sa treacă liniile blocării înainte de Luni. Ministrul Siamului la Paris a confirmat d-lui Deve le intr’uă intrevedere de anil dimineață primirea de către guvernul séu a tuturor condițiunilor ultimatumulu’. Miniștrii s’au întrunit spre a lua cunoștiință de această comunicație. Ei se vor mai întruni mâine încă sub preșidenția d lui Carnot. Guvernul francez pare a nu mai voi sa ridice nici un obe^țiune nouă. Londra, 29 iulie. — Daily News află din Batkok că francezii au ocupat insula Ksi-Chang Agenția Reuter anunță din partea sea ca Francia a primit cu mulțumire acceptarea ultimatumului de către Siam , prin urmare nu mai exista necesitatea blocării. In iu cea ce privește chestiunea provinciilor situate în cursul superior al Mekorgului și cedate Siamului de către Anglia, se va amâna până ce se vor termina negociărle anglo-franceze în acesta privință. — Times află din Bankok ra Samesii fiind convins prin grabnica blocare care vaiăma interesele Angliei, că viie venirea amicală a Angliei nu a avut succes, a primit ultimatumul. Paris. 3. Iulie. — Consiliul de miniștrii a luat act în un nim taleni primirea deși tardivă, a ultimatimului de către slam, — constatând că această primire ese fără reserve și conține toate condițiunile impuse de Francsa fără excepție, consiliul a decis de a lua precauțiuni pentru executarea complectă a angajamentelor din siamu. Consiliul a decis de asemenea ca indemnitățile cerute să fie vărsate în termen de o lună și ca deșertarea teritorilor pe care sunt recunoscute drepturile Franciei să se facă numaidecât.— Toate diarele se felicită de victoria obținută de către diplomația franceză în afacerea din siam; laudă atitudinea energică și dibăcia D-lui Develle.— Soleil constată capitularea complecta a siamului. Alte câteva ciare văd într’această un eșec al politicei engleze și sfătuesc guvernul de a lua garanții pentru executarea integrală a condițiunilor ultimatumului. Temps, după ce a constatat sfârștul fericit al conflictului siamei prevede negocieri cu Engliteza pentru delimtarea granițelor.— această este o chestiune delicată care va cere multă tărie și băgare de seamă ! Vata <15Iei Un propretar din Dolj vă roagă a da publicităței următorul fapt, întrebând pe D-nu Ministru al Domeniilor cum stă astăzi afacerea. Prin nouile condițiuni generale pentru arendarea moșiilor statului pășunatul este cu desăvârșire interzis în păduri exceptând în cele de baltă și in golurile din munți Mai este permis asemenea pășunatul conform cu art. 27 din aceleași condițiuni în tuferișele și crângurile deprimate ce nu mai pot deveni pădure. Un domn silvicultor, spre a înlesni pe arendașii moșiilor Ciutura și Fântânele din Doljiu de a li se admite cererea ce au făcut de a pășuna vitele în pădurile locale, a indus pe milister în eroare raportând că aceste păduri cari în realitate sunt masive viguroase, intră în prevederile art. 27 adecă sunt neșce crânguri și tuferișuri fără valoare. In urma concesiunei ilegale acordată de minister după informațiunile date de silvicultor, mai mulți domni arendași din Doljiu cad la licitațiile pentru aredare moșiilor Ciutura și Fântânelele se retrăsese din concurență, fiind convinși că conform condițiunilor clare și precise nu pot beneficia legel de pășunatul în pădure, au denunțat abuzul acesta D-lui Ministru al Domeniilor care a numit o comisiune compusă din inspectorul Diviziei silvice din Craiova, Șeful circumscripții și toți Șefii ocoalelor silvice din Doljiu ca să examineze pădurile în localitate și să și dea părerea dacă silvicultorul nu a indus în eroare pe Minister, raportând că pădurile de pe propietățile Ciutura și Fântânelele sunt crânguri fără valoare. Suntem informați că comisiunea a făcut constatarea locală dresând un proces verbal în care un dezacord perfect există între opiniunile membrilor ei. Dorim să știm cum stă afacerea aceasta asupra căreia ar trebui a se face lumină, căci suntem informați că se pun mari stăruințe de a ascunde lucrările pentru a se ocroti silvicultorul care a indus tîneroare pe Minister, silind-1 a face concesiuni ilegale. 1. Sub sta. Regina Natalia părăsește peste vruă 20 de zile Sinaia pentru a se duce la Rusia unde va remânea vr’uă două ani de zile. — 6— Gazeta Buzăului anunță că prin cercurile palatiste din Sinaia se vorbește de probabilitatea intarcerei reginei in țară pe la începutul lunei Octombrie. — 6 — Cele două sate model din Bărăgan, vor fi inaugurate la 10 (22) August, in urma unei nour disposițiuni a ministerului domeniilor. Disposițiunea luată de ministrul instrucțiunei publice de a se revizui din nou cărțile didactice deja aprobate, se aplică și cărților de învățământ secundar. — 6 — Linia telefonică dintre București și Brăila Galați va fi deschisă publicului peste vre-mă 15 zile. Linia telefonică București- și nu va fi deschisă decât peste vremă 3 luni deorece aparatele necesare nu au sosit încă, —o — Ministerul instrucțiunei a schimbat data deschiderii școlelor primare. In loc ca școlele primare să se deschidă la 15 August, ele se vor deschide de acum înainte la 1 Septembre. Mai multe liare anunță că guvernul bulgar a dispus de a se face o anchetă in afacerea arestarea inginerului francez Guion, care să constate dacă arestarea supusului francez este întemeiată pe niște fapte exacte și in caz afirmativ, guvernul bulgar are intențiunea de deschide o acțiune publică și nn contra acelora cari au primit mită. Guvernul bulgar este decis a pune in libertate pe d. Guion îndată ce va rezulta din acesta nevinovăția sa. —o— Prințesa Victoria de Edimburg va sta in România până la finele lui August. —o— Mâine 20 Iulie, fiind sărbătorea Sfântului Vie Românul nu va apare. —o— Regele, contrariă decisiuneli ce luase d’a pleca astăzi in străinătate, a plecat eri, Duminică, La Predeal ’i s’au făcut onorurile obicinuite. A fost însoțit de familia regală, care s'a intors inapoi la Sinaia in trăsuri. —o— Eri, pe la orele 5, 30 individul Ianoș Deniș, ungur, ducându-se cu cal spre a’l scălda la Ferestrău, și venindu’i amețeală a călcat de pe cal iu apă și s’a inecat — DE PESTE MUNȚI Dr. Lucaciu reabiliat. Uă telegramă din Blaj a foilor din Budapesta spune, că consistorul metropolitan de acolo a achitat pe d. dr. Lucaciu de toate acusațiile, pe basa cărora episcopul séi ’l-a destituit din preoție. Astfel părintele dr. Lucaciu, după terminarea osândei in temnița din Sătmar, va putea se ’și ocupe din nou parohia <lin Șiești. ♦ Serbarea Kollár oprită. Cititorii își aduc aminte, că slovacii din Ungaria proiectaseră să aranjeze la 1 August st. n. uă serbare In amintirea poetului lor Kollár. Ei bine, acesta serbare a foA interzisă de guvernul maghiar, după cum se adeveresce prin următorea telegramă ce o publică Tribuna din Sibiu: rn Budapesta, 29 Iulie st. n. — Ministrul de interne a confirmat oprirea țineri serbării din Moșova in memoria lui Kollár. La aceasta s’a simțit îndemnat prin aceea, că arangiatorii au voit să dea serbării un caracter internațional slavic. Invitările s’au trimis adică in limbile polona, cehă, croată și rusească și au fost astfel compise, că unele espresiuni trădează intențiunea agitării naționalităților la ură in contra statului, ceea ce lovește in legea penală. * Sălbătăciile de la Turda. — „Tribuna» din Sibiu publică un corespondentă din Turda de la d. advocat Vladut, care In ziua de 28 Iulie dând amănunte asupra noilor acte ale maghiarilor din Turda, spune între altele asupra celor ce se petrec după esecutarea acestor sălbăticii în cari au fost răniți câțiva dintre conducătorii bordei furiose. In decursul zilei de 27 nu trecea oră ca să nu vie cineva ca să anunțe amănunte din pregătirile ungurilor bașibuzuci și astfel a înfricoșa și mai tare pe familia mea cea eșofată de oboseală și terorisată prin spaima poențată. Se <fice că sângele vărsat de gendar-