Romanulu, octombrie 1893 (Anul 37, nr. 216-225)

1893-10-01 / nr. 216

ANUL AL 37-LEA—ivo, 8*6-EDIȚIA II REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA Strada Sm­erd­ariü, 12­­ DUMINICA, LUNI 1, 2 OCT­OMBRE (19, 20 SEPTEMBRE st. v.) 1893 Yvesel și vei putea. 10 lei pe trei luni în tota (ora; AN­ONAMENTE 15 lei pe „ ,, în streinatate 5 fiorini ,, ,, în Transilva­n­a numeres literar nia și Bucovina. i ic ii lii r I­n HI •Pag­iV l­uia 20 bani; p’111 ANISIM ClUb­l. 1 leji, Inserții și reclame 2­le An iticiurl ici, pe 1 colonet, cel mult 10 rân­duit, b bani rând). EXEMPLARUL ic i An­ Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Pi»©pa»iffitay, VilTIlÄ C. JL. ÜOSETTI EXEMPLARUL io b*aks L-uminézá-te și vei fi. ÍN STRĂINĂTATE anuneluri se primesce LA PARIS, la d-üií Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place do la Bourse—Jones, 31 bis rne Faub. Montmartre— Adam, Bd RaspaU 105 bis iS GERMANIA ia d. A. Steiner (Hamburg și Berlin) ßi d. 6. L. Daube (rankiurt). LA GENEVA, la Haaaonstein și Vogler.—AUS­TRIA la Duke», I Wollzeiîe 6—8, vlena Abonamente se pot face la tüte biurourile poștale din țără și străinatate. Scris­orile nefrăncate se refasa.—Artico­lele nepublicate se ard. Anuncțuri și abonamente se primesce la administrația­­ parului. La 1 Octombre st. noi vom suspenda trimiterea­­ ziarului tuturor abonaților,­^ escep­­țiune, cari nu vor fi plătit a­­bonamentul din trecut sau cari nu­ vor reînoi, decă espi­­ră la acea dată. Corespondenții noștrii din județe sunt rugați a achita datoria pe trecut. Cei cari nu vOI­ fi plătit până la 20 Septem­­bre, nu vor mai primi diarul cu începere din acea­­ zi, și vom lua măsuri spre a ’i ur­mări. Atragem atențiunea citito­rilor noștri, asupra prețului anunciurilor, publicat în pa­gina 10 și asupra condițiuni­­lor avantagiose ce oferim a­­bonaților noștri. BULETIN Bucur­esei 18 (30) Brumă; el Cu toată transformarea statului ro­mân, cu tot progresul ce am făcut pe diferite căi ale activității publice, cu totu întinderea instrucțiunei și cu tot lustrul de educațiune euro­peană ce ne-am dat, obiceiurile o­­rientale ale trecutului nu au dispă­rut din sinul societății române, ru­gina barbarismului ne vede încă interiorul nostru ascuns subt atâtea aparințe de civilisație. E destul ca un cetățian să fie îm­brăcat cu cea mai mică autoritate, pentru ca se uite și progresul ce am făcut și cel mai mic simțiment de moralitate, onestitate și umanitate. Un om politic Însemnat ghicea că în­dată ce ’și a părăsit cabinetul său și a intrat în acela al ministeriului al căruia șef era, a simțit oă trans­formare complectă. Un spirit infer­nal părea că il domindză și il face se uite tóte principiile pe care le profesase până aci. Cu alte cuvinte, puterea schimbă cu desevârșire pe om. Decâ însă ministerul făcea pe omul politic de care vorbim să re­nunțe la ideiele sale politice, se vede că funcțiunea silesce pe funcționar se devie un flagel pentru lumea cea­laltă. Negreșit vorbim de funcționarii administrativ cari au biciul în mână. Un confrate <?bcea grifele trecute că bătaia întâmplată în armată con­tra unui voluntar era un caz isolat. Negreșit el nu a fost nici vă dată în cazarmă și de acea s’a pronun­țat cu precipitare. In sé credem că a avut ocasiunea se alergá prin sate și pe la autoritățile polițienesc! din orașie, va fi veflut sistemul de care se servă acele autorități și se va fi convins că bătaia este cel mai serios argument al lor. Daci nu se denunță tot­deuna aceste barbarii, causa este că nu se găsesce necontenit câte cine­va care se aibă milă de nenorocitul țăran. Numai când acel care a suferit mal­tratarea e mai bogat și are cu ce se mărgă prin orașie se reclame în autorități și la ziare, sau numai când cazul este grav, din cauza bătaiei se întâmplă omor, numai atunci au­toritățile superiore se mișcă. piele acestea s'a întâmplat un a­­semenea caz. Primarul comunei C­or­­nățel din Dâmbovița se duce pe drum. Un țigan se află in cale și nu s’a grăbit a abate. Nenorocitul țigan a fost luat pe sus, dus 11 subt­ prefec­­tură și bătut cu atâta cruzime că el a ramas mort. In fața unui cada­vru, negreșit că autoritățile judecă­toresce nu au putut sta indiferinte și au constatat crima. Era peste pu­tință prin urmare să se ascundă barbaria sub­-prefectului și a prima­rului. Unele crime ne spun că ei au fost dați judecății. Acesta nu e un act cu care trebue să se laude au­toritățile ndstre. Ele­ ’și au făcut da­­toria. Insa pentru ce nu au fost suspendați cei două criminali con­statați? Pentru ce nu au fost ares­tați când legile nosstre preved că in caz de crimă vedhia, arestul este o­­bligatoriu ? Cu acesta ocasiune organul pului junimist a făcut nisce gru­de­­clarațiuni foarte importante. El măr­­turisesce că sunt mulți funcțio­nari abuzivi pe care nu’i cunosce guvernul, dar de cari sunt răspun­zători superiorii lor căci nu’i de­­nunță. Autoritatea centrală n’are nici un interes a ascunde crimele și­ a­­buzurile funcționarilor. Suntem șiruri că confratele nostru e de bună credință, că chiar mi­niștrii au asemenea bune intențiuni Nici presa nici guvernul nu au in­­teres să existe omeni abuzivi în ad­ministrație. Dar ce’l faci hatârului ? Ce’l faci interesului de partid ? Ne garantază confratele nostru că pri­marul și sub­-prefectul in cediune nu vor fi sprijiniți, nu li se vor face instrucțiunea ușoră și nu se va in­terveni pe lângă jurați a fi achitați pentru că au proptele și pentru că partidul ar fi trebuință de el ? Sau ch­ar daca acești dupî crimi­nali vor fi g­ândiți, pdte garanta confratele nostru că abuzurile cari se sevârșesc­­^im­ic de funcționari vor fi suprimate și abuzivii dați ju­decății când se vor denunța Ziarelor serioase ? Atât pentru motivele arătate mai sus, cât și pentru că oposițiunea nu are drept la ascultare mai la tote gu­vernele, noi nu credem. Am denun­țat adesea dre lucruri forte seriose și nu s’a ținut socoteală de ele. Prin urmare abuzurile vor evita pe câtă vre­me va exista actuala organizare a sta­tului român. Interesul de partid ri­dică hotârul la instituție de stat. Tre­­bue să nimicim acele influențe in­teresate, provenite din greșelile ce conține legea nostru electorală, se desființăm pașalâcurile de prin dis­­trict . Când societatea se va ni­vela, atunci de­sigur funcționarii nu­­ vor mai avea curagiul să fure sau­­ să abuzeze de puterea lor, căci nu­­ vor mai găsi nici eri sprijin și pro­­tecțiune. O­­ câtă bună voință ar avea gu­vernul și presa ca să nu mai esiste funcționari­lor, este peste putință. Interesele partidului de la putere, e­­sistența lui la guvern depinde mai tot­deuna de la influențele distric­tuale. Nimicirea lor, este nimicirea abu­zului. TELEGRAME Hamburg, 29 Septembre.­­ Se asigură că tratatul comercial intre România și Spania va fi ratificat cel mai târziu la 31 Decembrie. Până atunci, regimul provisoriu ce se va aplica va cuprinde oare­cari concesiuni spaniole in schimbul tarifelor germane convenționale. Charleroi 29 Septembrie.— Greva mi­nerilor sporește. Sunt până acum 7000 greviști. Buenos-Aires, 29 Septem­bre. — Se află din Rosario că insurgenții sunt foarte de­­moralizați. Tanger, 29 Septembre. —Escadra itali­ană, care s'a intors din Chicago, a pri­mit ordinul să rămână la Maroc. Insbruck, 29 Septembrie.—împăratul a primit azi dimineață numeroase deputa­­țiuni din principalele orașe și comune ru­rale din Tyrol din Nord și din Vorarl­berg din Sud, intre altelele, deputațiu­­nile orașelor Torent, Roveredo, Arco, Ala» Rivo, cari au remis memorandumuri, ce conțin dorințele părților italiene ale țării Un prânz a avut loc la curta la care au participat toți prinții d’Orleams veniți pentru nunta de argint a ducelui și duce­sei de Alancon, intr­e care contele d’En.­ Au mai fost la prânz burgnestrii, cari au condus deputațiunile Tyrolulil german și italian. Pretutindeni unde s’a arătat împăratul a fost obiectul celor mai călduroase o­­vațiuni. Atena. 29 Septembre. — Știrea despre descoperirile făcute in apropiere de Tho­­rikos au fost exagerate. Cu toate acestea aceste descoperiri sunt foarte interesante. Stockholm 29 Septembre. —■ împărații Wilhelm a sosit ieri seara la Götemburg unde a fost salutat de prințul moștenitor al Suediei și Norvegiei, care s-a urcat pe bordul lui „Hohenzolern“. La debarcare împăratul a fost foarte aclamat de mulțime; împăratul și prințul moștenitor au ple­cat la Herregunga unde au sosit la 12 și tr­ei sferturi și unde regele și prințul Carol au eșit înainte. Azi dimineață la 6 și ju­mătate s’au dus cu toții la vânătoare la Hunixeberg. Londra, 29 Septembre.—Agenția Beider află din Bangkok ca ministrul Franții a avut azi ul conferință cu ministrul de externe al Siamului. El a făcut să obser­ve acestuia că și-ar fi învederat cererile dacă Siamezii avea vi uă purtare mai con­ciliantă. Se speră la că soluțiune pacifică Negocierile vor fi reluate Vinerea viitore. Chester­field, 29 Septembre. — Liga mi­nerilor a decis să respingă orice confe­rință cu proprietarii în privința reducerii salariilor. St.­Petersburg, 29 Septembre.— Ziarul oficial constată că epizootia există numai în o mica întindere a Rusiei din Sud des­tul de departe de frontiera de Est. Prin urmare temerea de importația epizootiei in Rusia este cu totul neîntemeiată. Pentru a liniști pe deplin Statele care cumpără fin și paie din Rusia, guvernul a prohibit exportația a acestor mărfuri din Caucasia, din teritoriul Don, din gu­vernemintele ;Ecaterinoslav și Charkov.­ui«."'-- _ Budapesta, 29 Septembre. — D. Ever­­roes și partizanii săi au întemeiat un nou club intitulat „Clubul partidului indepen­denții“. Comisiunea d petițiuni a trimes la ar­hive două petițiuni ale clubului partidului independenții, pentru că ele erau­ contra­­rii legilor și bazate pe suposițiuni false. Aceste petițiuni faceau ministerul res­ponsabil de respunsurile date de împăra­tul, deputațiunilor la Güns și la Borosse­bes. D. Wekerle a zis cu această oca­siune că la Güns a fost o serbare inter­națională unde representanții puterilor străine erau de față și constatarea, că armata este o instituție permanentă, prea justificată. Paris, 29 Septembre. — Liniștea e de­plină în basinele Nord și Pas-de-Calais. Sunt înca vr’o 42000 lucrători în grevă, însă mișcarea grevistă scade. In multe locuri se reia lucrul în fie­care zi. Toate cMrel La Liceul Matei Basarab s’a presintat opt­zeci de candidați pentru trei locuri de bursieri. La școala centrală de fete, transfor­mat­ă in școală normală de institutoare, sunt peste 300 de candidate pentru 40 de locuri. La liceul sf. Sava sunt peste lo0 de candidați pentru 10 burse. —O— S’a anunțat, că în 15 Septembre s’au deschis toate școlile primare și secundare din țără, escepțiune făcând cele din jude­țele contaminate. C­u toate acestea in Bu­curești, provisorul internatului liceului Matei Basarab a primit de la ministerul instrucțiune­ uă circulară prin care’l in­vită de a nu deschide internatul până la 25 Septembre. —6 — La internatul liceului sf. Sava s’a în­ceput a se face reparația localului cu vre-o 2 Zile inainte de 15 Septembre. Ast­fel elevii bursieri și solvenții de la a­­cel internat sunt siliți să locuiască cine scie până când pe la corespondenții lor, in cas de s’ar incepe Zilele acestea cur­surile. D. Epaminonda Francudi, decanul fa­cultății de litere și profesor de limba la­­tină neputând ține in Iunie trecut E­­mene din causa de boală, a inceput la 15 Septembre esamenele pentru acea se­siune. Sesiunea de toamnă a esamenilor la facultatea de litere incepe la 1 și durează până la 20 Octombre. Cursurile incep la 1 Noembre. —6— Monitorul de astă­zi publică decretul de aprobare a noului regulament pentru concursurile medicilor primari­­ de județe, medicilor de orașe, medicilor de peniten­ciare clasa 1, medicilor primari și secun­de spitale județiane, comunale și medicilor veterinari de județe, de rurale, orașe de despărțiri din zona preventivă și a directorilor punctelor de observație. —o— De la 15 Septembre trecut, s’a desfiin­țat sucursala clasei­­ a V-eea de la liceul sf. Sava. —o— Astă­zi are loc intre spațiul dintre co­marnic și Sinaia o mică luptă la care va lua parte batalionul 1 de vânători sub comanda prințului Ferdinand, bateria de munte și regimentul de infanterie No. 7 Prahova. Atacul va fi dat de batalionul de vână­tori.­­ La aceste mici manevre, asistă regele, ministru de rasboiü precum și o mulțime de ofițeri superiori. La finele manevrelor se va face defilarea trupelor la care vor asista Ducesa și Princesa de Saxe-Co­­burg Gotha. —6— In Constituționalul d’aseară găsim următoarele linii cu litere cursive : Astă­zi auzindu-se in oraș salve de tu­nuri, lumea a crezut că fericitul eveni­ment al liberării A. S. R. Principesa Maria s’ar fi deja întâmplat.­­ După informațiile noastre, acest feri­cit eveniment e așteptat de abia pentru primele zile ale lunei octombre. Deja a sosit la castelul Peleș pentru a asista la naștere, medicul particular al Reginei Victoria. In adevĕr, culmea dinasticismu­­lui ! **o— De peste munți Senatul presei al curiei superioare din Budapesta a respins recursul d-lui Aurel Popovici, contra sentinței condamnatore a juriului din Cluj. 2 Adunarea generală a Asociațiunei tran­silvane pentru literatura româna și cul­tura poporului român, amânată din causa h­olerei, s’a convocat din nou pe 22 Oc­tombre a. c. și zilele următoare in Nă­­săud. — 6— Serbările Presei, care urmau­,­­să se ție in grădina Cișmegiului, vor avea loc in grădina Stavri (Liedertafel), in zilele jole: Duminecă 19, Luni 20, Marți 21 și Mier­curi 22 curent. Produsul acestor serbări este destinat: 1. A sluji la fondarea „Clubului presei“; 2. A veni in ajutorul Românilor osân­diți in Ungaria pentru luptele naționale. Socotim că publicul Capitalei va con­tribui cu dragă inimă la realizarea aces­tor scopuri, pentru care luptă Societatea Presei. Din parte­ ne îndemnăm pe cetățenii bu­­cureșteni să visiteze gradina Stavri in sus arătatele patru zile. Grădina va fi splendit împodobită și de­corată, iliminațiune venețiană, musică și petreceri de tot soiul. Programele speciale detaliază totul. —o — Budapesta 29 Septembre. Comisiunea de petițiuni. Ministrul, d. Hieronymi, a declarat că Ungaria nu póte să urmeze față cu națiunea română o altă politică decât aceea de a întrebuința cu totă ri­­gore legile în contra celor cari fac agi­tație contra Constituțiunii și a legilor. Guvernul vrea să impedice ca masa po­pul­ațiunii să fie ademenită de căți­va agitatori. —O— Un dialog — Doctore, spune-mi adevărat, care este gravitatea bulei mele? — Mergi mai bine, mergi mai bine — Nu’mi spui adevărul, văd bine, dar eu am un mijloc de a sei destul de bine cum mă găsesc. — O,­­re? — Figura moștenitorilor mei. —o— «Agenția română» ne comunică următoarele telegrame : Au fost in cele din urmă 24 ore la Li­vorno 10 cașuri și 3 decese. La Palermo 20 cașuri, 10 decese. Au fost in acest oraș de la inceputu­­ 363 ca­șuri și 194 decese. La Hamburg 5 cașuri, 1 deces. La Budapesta 15 cașuri, 4 decese. La Altona 1 cas, 1 deces. — o—

Next