Romanulu, noiembrie 1895 (Anul 39, nr. 268-269)
1895-11-29 / nr. 268
ANUL AL 39-LEA No. 268.—0 SINGURA EDIȚIE VOESCE ȘI VEI PUTEA Bucurescî și Buzéu 18 lei de an In țară....................36 lei „ „ * Strematate .... 50 „ „ „ Preoții, învățătorii rurali și muncitorii de la sate și orașe se bucură de aceiași reducere ca abonații din Capitală. ANil NfIARÎ " Parfis* IV linia 10 bani, III 20 bani flIl Uliului II . pagina si 50 bani, inserții și reclame 1 leu Aminciuri și abonamente se primesc la tipografia „Românul“ str. Știrbei Vodă (Hotel Manu)Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI • Corespondința și mandatele se vor adresa d-lui Birector: WIÜYILA C. A. ROSETTI \intilă Rosetti, 91. Calea Dorobanților Numărul 5 bani Mii Hrttrifliilili CANDIDAȚII LIBERALILOR LA BUCURESCI Din cauza schimbrei de Tipografie „Românul“ nu pote apare azi decât pe o singură pagină voese a se strecura pe lângă urnele electore cu numele guvernului. Acelora puțin le pasă dacă tactica lor vinovată l-ar compromite, ei cauta numai reușita lor cu orice preț. CRONICA ZILEI In Județul Suceava a început a se manifesta cu putere epidemia de anghină difterică. Așa în Liteni au murit o mulțime de copii. D. dr. Felix, directorul general a serviciului superior sanitar, a luat toate măsurile pentru combaterea epidemiei. Procesul „Zastaveî“, sa judecat joi în Seghedin. Precum i-se telegrafeazâ «Tribunei“, autorul articolului încriminat Nicola Tomis a fost osândit la un an închisoare de stat și 500 fl. amenda. Comisiunea europeană a Dunării a decis, în principiu, adîncirea Dunărei de la Sulina și până la Galați pentru a face astfel accesibilă intrarea vapoarelor mari, cari până acum a fi staționat în largul mării. Considerând însă că lucrările costă foarte mult și reclamă timp îndelungat deocamdată se va adânci și se va mări numai portul de la Sulina. Candidații liberalilor din seara s’a ținut o întrunire a comitetului central electoral liberal, la d. M. Corbescu. întrunirea a fost presidată de d. M Ferechide care a spus că în urma însărcinări ce a primit delegații de 14, în înțelegere cu comitetul executiv al partidului liberal, a fixat următoarea listă de candidați al partidului liberal, pentru representing! județului Ilfov în parlament. S £ HHT Colegiul I Dumitru Ghica. Dumitre ^tnritza. Colegiul II Polizu Micșunescu. C. Esarcu. Procop Dumitrescu. Gr. Ștefănescu Tabacovici. CAMERA Colegiul I P. S. Aureliu. G. D. Vernescu. M- Berichide. C- Nacu. €- F- Robescu. Colegiul II N. Fleva. G. Cantacuzino, V- Lascar. Em. Costinescu. Pană Buescu. " P. Dancovici. Spiru Haret. G. Dem. Teodorescu. D. Hagi Tudorache. Colegiul III Delegații n’a putut lua incă o hotârîre definitivă și’și va spune într’o viitoare întrunire decisia sa. In urma unei discuțiuni la cari au luat parte d. d. Gr. Alecxandrescu, Tănăsescu, Nae Ionescu, Moroianu, C. F.Robescu, S. Carada și a explicărilor date de d-nii G. Paladi, Ferichide, D. Sturza punânduse la vot lista candidaților, a fost aprobată- Administrația căilor noastre ferate Iată una din administrațiunile care, fără îndoială, merită o deosebita atențiune din partea guvernului liberal- O reorganizație serioasă se impune, atât în ce privește partea administrativă cât și partea economică. A trecut timpul când căile ferate formau o provincie veselă în statul român. Am vezut că Dl Gh Duca fostul director al căilor ferate, a dictat chiar ministrului de lucrări publice, care a fost pus în urâta situație, ori de a pleca ori de a se pleca , în această stare anormală se înțelege ce rol a jucat consiliul de administrație căruia dupe legea de exploatare,i sunt conferite o parte din atribuțiile ministrului , a fost silit și el la rândul lui, să facă bun menaj cu directorul. Câtă decădere ! Dl Duca, văzându se monarh absolut, a făcut legi reacționare pentru supușii sei, (statutele casei de pensiuni și de ajutor) și și-a ales oamenii din acei cari au știut sei citească în sprânceană dorințele , iar aceștia din înălțime lor amețitoare priveau cu dispreț sclavii înlănțuiți la picioarele lor, înarmați cu barbarele statute ale casei de pensiuni, au înălțat pe toți pigmeii și au maltrat tot ce era virtos și nobil, fără umbră de pudoare. • Administrația căilor ferate a fost mai mult decât o guvernie rusească, ș nu decât pașalâc turcesc în statul român. Aici controlorul statului era redus la zero. Dar d. Duca a avut și d-sar politica d-sale. In 1891, după 4 ani de la primirea directorului, văzînd că lumea nu este mulțumită, a conceput un raport pe care l’a dat publicitătea în 1892 și prin care se revarsă miere și fapte asupra stărei viitoare a funcționarilor C. F. R. Mulți au crezut că acel raport este expresia sinceră a dorinței d-lui Duca, datei n’a fost decit o reclamă ordinară, un modus vivendi, un instrument cu care să astupe gura unui ministru doritor de reforme. Și în adevăr, acel raport, o expunere de motive în multe părți neexacte și chiar calomniatoare, cuprindea o sporire considerabilă a cheltuielilor intențional alcătuit așa, pentru ca oricare -l va vedea, să-î treacă pofta de a face reclamă de economii, și iată pentru ce a stagnat în o stare de bună intențiune până la 1895 luna Octombrie când a căzut odată cu autorul lui. Este evident că dacă d. Duca ar fi avut cât de puțină bună voință, ar fi făcut măcar ceva din câte se promitea prin acel raport pentru micii impiepați, după «mm a făcut prea mult pentru agenții superiori ai administrațiunei, cărora le-a creat o pozițiune briantă, fără ca raportul citat să vorbească despre așa ceva, asigurîndu-li-se salarii mai mari decât chiar cele prevăzute prin legea de exploatare din 1883. In ea privește partea comercială a instituțiunei, putem zice că d. Duca n’a făcut nimic. In înclinația sa de a nu vedea decât tehnică a neglijat scopul pentru care calea este cruetă adică partea economică-Cu toate acestea, găsim că este o greșeală de a trage la răspundere numai pe director de toate neorînduielile a căror îndreptare a stat în datoria celorlalți agenți administrativi, neorînduieli și mulțumiri cari se manifestă încotro te întorci. Fiecare agent, de la hamal până la șef de serviciu, își are rolul lui. Ca să se atribuie directorului sau ministrului toate viciile incapacitatea și pasiunile subordonaților săi ar fi de a face o critică pasionată, de aceea vom analiza pe rînd cum ’șî-a înțeles rolul lor și cei l’alțî funcționari. Sunt în adevăr, și cazuri când greșelile celui de jos se răsfrâng asupra șefului; aceasta se întâmpla atunci când desordinele au trecut dintr’o fază de excepție în o stare regulată ; iată a ceea ce, din nenoroc re a caracterizat pe o bună parte din cele 1? mari secțiuni speciale în care este împărțită administrația căilor ferate. Puțină observațiune din partea d-lui Saligny și a d-lui General St. Falcoianu va fi de ajuns ca să se convingă că ceva putred există în administrație C. F. R. și că o purificare se impune în mod imperios. In curând vom stărui asupra îmbunătățirilor de făcut în administrația despre care vorbim. DIN TARGOVISTE D. C. Fusea a adresat alegătorii din Dămbovița următorea scrisoare : Tărgoviște 14 Noembre 1895 Stimate Domn Cățiva colegi de ai Domniei vostre ’mi-au propus că sunt dispuși a’mî susține candidatura de senator în colegiul ÎI de Dămbovița, întemeiat pe această spontare bună-voință am primit propunerea cu o vie bucurie, căci,precum știți, eu n’am fost niciodată alesul altora decât al alegătorilor independenți. Nedeprins a fi scos de urechi din urnele electorale, ci numai cu propriul meu capital politic și moral —nescimbat în timp de peste 30 de ani — și cu al alegătorilor independenți, vin a me presentat și acum înaintea colegiului electoral asigurându-i că dacă voi fi ales în asemenea condițiuni mă angajez ar representa cu demnitate și cu toată independența cerută de la un ales liber și independent. Știu că țara este a tuturor, n’am nevoe să mi se spun de nimeni acesta ; știu asemenea că un ales al oricărui colegiu nu vorbește numai în Parlament. Dacă, Stimate Domn, credeți că pot merita încrederea Domnieivostre, mulțumesc cu anticipație și va aștept cu sinceră iubire la întrunirea ce trebue să avem cu toți mai înainte de ziua alegerilor, fiind sigur că n’o să primiți a dispune de Domnia vostră de cât numai Domnia voastra. Alegerile trebue să fie libere, așa s’a angajat in fata țării, guvernul Național-Liberal. Datoria noastră este să veghiăm cu toții ca acest angajament solemn să devie o irealitate dorită de toți cu multă ardoare și numai printr’o sinceră și reală unire am putea combate pe cel ce Moldova La Bacău a apărut sub acest titlu un ziar democrat primului număr public urmoarele rânduri: Aparția «Moldovei» în ajunul alegerilor a făcut pe mulți sa creadă, că acest ziar e menit a susține un partid sau altul în campania electorală, pe când în realitate nu e decăt concidența datelor.Nu accentuăm aceasta pentru a se crede că grupul nostru nu va căuta a lua parte activă în această campanie, ei voim să îndepărtăm bănueli că am fi salariați vreun partid. «Moldova» representând interesele a trei județe izolate nu trebue să cedeze fluctuației politice susținând un partid, care poate sa fie bun pentru țara întreagă, ci persoanele cari prezintă garanții reale că vor lupta pentru județele lor ca și pentru interesele generale. Am avu exemple dezastroase In aceasta privință, în special în Bacău s’au ales pentru legislațiunea trecută persoane aparținînd pardidulu conservator, cari după ce și-au luat mandatele nu numai că nu s’au interesat de datoriile lor față cu alegătorii, dar nici nu ma calcă prin Băcău, nici atât onoare nu ne face [se le vedem simandicoasele mutre. E evident că unor astfel de persoane, nu le mai trebue dată ocaziunea de a nu se ține de agajament Aceasta va fi lupta noastră pe terimul politic. Vom căuta să răspăndim organul nostru printre populația rurală, vom căuta a face o școală politică clasei de jos până acum desconsiderată, pregatind’e a-și cunoasce drepturile și puterea. A semăna discordie între guverne și populațiunea de jos e o crimă. Clasa de jos nu trebue deocamdată angajată în lupta de partide, a-i arata calea dreaptă, care duce la izbândă sigură fără sacrificiu, a o face să-și înțeleagă rolu și politica pentru interesele țarei va fi idealul nostru sacru. Numai în acest mod vom puteao abate de pe,calea greșită aratată de unii politiciani, cari nu-și dau seamă, cât de greu e respunderea lor față de această clasa, care angajat fără pregătiri în lupte politice, nu poate ajunge decât la rezultate criminale. Bazele fundamentale ale politice nóstre vor fi loialitate și francheța. Vom combate răul oriunde s’ar ivi și recunoaște meritele adversarilor noștri, într’un cuvânt vom urma care a arătat nouă de politică sinceră a lui G. A. Rosetti, urmată prin «Românul» până în timpul de față. Din județe Furt la banca ungurească din Brașov. In intervalul dela 23 Noembre seara până în dimineața zilei de 25 Noembre e. s’a întâmplat la banca ungurească din loc („Brassói Első Takarék és Önsegélyző Szönetkezet) un furt prin spargere. In scop de-a liniști publicul, direcțiunea și consiliul de supraveghiare al băncei ne trimite o declarațiune, în care se spune, că paguba în bani e nu VINERI 29 NOEMBRE s. n.17 NOEMBRE st. v. 1895 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN StREINATATE anunciurile se primesc ; la pArIS la d-niî Lorette rne Caumartin 61—Havas 8 place de la Bourse—tones 31 bis rue Faub, Montmartre.—Adam 37 rue de Varennes. IN GeRMANiA la d. Rudolf Mosse Berlin Munich- Leipzig A. Steiner, (Hamburg Berlin) si d. H. L. Daub Eranpfort. ^ZURICH, Rudolf Mosse. La gEneYA, la Hasenstain șl Vogler. AUSTRIA, Viena, Rudolf Mosse, I. Seilerstatte. D 1. Wollzeille 6—8 Viena Scrisorile nefrancate se refuză.—Articole nepublicate se ard. Abonamentele se pot face la toate birourile poștale din țară și din străinătate mai de gâ fi. 19 cr. și că cambiile, obligațiunile și alte hârtii de valoare a rămas neatinse. Zice «Tribuna“. La temniță, Din Grădiște se scrie Tribunei că domnului N. Trimbițoaiu, învățător, osândit pentru că ar fi agitat la ură contra Ungurilor, ’i s’a înmânat deja hotărîrea Curiei, care reducând la 3 luni pedeapsa de un an temniță câte i-a dat tribunalul din Deva, — îi face cunoscut, că sentința nouă s’a ridicat la valoare de drept. In curând d. Trimbițoniu va trebui deci să plece la temniță. Locuitorul Marin Gheorghișor și soția sa Ștefana au fost bătuți și jefuiți în casa lor din comuna Urseni, Teleorman de către 5 indivizi necunoscuți, cari, după ce le-au luat bani în valoare de peste 1500 lei și mai multe obiecte de casă și diferite acte, au dispărut. Subprefectul respectiv a plecat imediat în localitate pentru anchetare, dându-se victimelor ajutorul medical necesar. Felurimi O plantă rars â. Meissonier, renumitul pictor francez, a fost totodată și un mare iubitor de flori; el avea în grădina și în florăria sa cele mai frumose și minunate fiori. Ca grădinar avea el pe un om bătrân, care și-a câștigat o deosibită cunoștință botanică, încât el cunoscea cu siguritate ori și ce sămînță. De multe ori Meissonier se încerca de a-l aduce pe grădinar în perplecsitate, dar totdeauna grădinarul s’a sciut scote. Intr’o <sî îi cercetară pe renumitul pictor câțiva amici de ai sei și el le spuse, că va face o glumă cu grădinarul său. „ Vedeți aci“ , cjise el cătră amicii sâi , „ în săculețele acestea se afla icre uscate de heringi, se vedem, are cunosce grădinarul, ce sunt acestea ?“ El chiamă pe grădinar la sine și îi zise: „Cu sâmânța aceasta m’a cinstit un amic al meu și sei d-ta, ce sămânța pote să fiă.“ Grădinarul e gramineză cu de-amănuntul grăunțele și zice, că sămânța aceasta este o sămânță de plantă de prin părținordice și se află forte rar. Meissonier cu o bucurie réutaciasa îi dete săculețele grădinarului și îl întreba: „Cât timp va trebui păn’ce va răsări sămânța acesta?“— „Cam vreo opt pănă în ce cine“, răspunde grădinarul într-un ton hotărît. „Bine !“ crise Meissonier „Când se va răsări prima fruntă , se mă înșciințezi„După fece cjie amicii lui Meissonier se aflară ărăși la el, când deodată intră grădinarul înlăuntru și le spuseră sămânța a răsărit. Curioși cu toții, Meissonier și amicii lui porniră numaidecât după grădinar, el îi conduse în o odaiă rece și acolo într.un colț al odăei pe un stelagiu de flori erau o mulțime de oase de flori în o ordine exemplară, și în fiecare oală era răsărit câte un cap de hering sărat. Prietinii lui Meissonier căutară uimiți unul la altul ,apoi erupsră în rîsete. Meissonier atunci îi zise grădinarului bătându-l pe Umăr: „D-ta și la acesta mi-ai răspuns forte bine sunt încântat de răspunsul d-tale. Dar plantele acestea C noroi pricinuesc multă sete și ca d-ta să-ți poți stâmpera setea dacă îți dau ceva.“ La acesta Meissonier scoase din buzunar o bancnotă de 100 de franci și o dete grădinarului. Și de atunci nici când n’a mai probat Meissoniere pe grădinar cu astfel de lucruri. INFORMAȚIUNII Linile ferate Bucurști-Iași și București-Buzău, cari fuseseră întrerupte din cauza zăpezei, azi au fost restabilite. Toate linile telegrafice de pe rețelele căilor ferate, au fost restabilite. Conservatori, s’au abținut în alegerile de delegați colegiului al IlI-lea de elt, din Capitală. D. Maior Stroescu a fost însărcinat special cu funcția de comisar regal pe lângă corpul de armată, pentru a instrui afacerea Socot-Colonel Ștefănescu. D I. C. Fundescu a fost numit șef al serviciului administrativ din Primăria Capitalei Si a decis construirea în capitală a unui ospeț al invalizilor din resbelul de la 77-78. Mâine Vineri, Colonia Poloneză din capitală serbează a 65-a aniversare a revoluției de la 1830. ^Procesul Brening-Ressu-Robescu, a venit ori înaintea Curții de apel din Galați, judecarea s’a amânat pentru că d. procuror a cerut a se cita ca martor și Filip Martin. Consiliile comunale din Turnu Severin, Câmpu Lung și Râmnicul Sărat au fost dizolvate. # ~~ Iată numele candidaților, de la alegerea de delegați de eli din culoarea de Roșu: Răducanu G. Ionescu, Grigore Alesandrescu, Petre I. Cristescu, Matache Ionescu, Constantin Christescu, N. D. Moroeanu, D. N. Iorgulescu, Theodor Nicolescu. Disează cu trenul de 8 și 30 sosește în Capitală Principele Ferdinand împreună cu d. Colonel Coandă. Mâinea moștenitor va inspecta regimentul 4 de roșiori. D. D. T. Svidiu Albin și Dardeu, redactor al Tribunei, s'au prezentat judecătorească din Sibiu inculpați pentru publicarea unei poezi intitulată partidilor Români publicată în Tribuna. Azi se ține la Ministerul de răsboi un consiliu de generali priditor înaintările ce se vor face în marmuta pe ziua de 28 Noembrie. Procesul Brening Robescu Roșu, s’a amânat pentru 12 Decembrie. * Recursul în casație făcut de Kirschorn, se judecă la 12 Decembrie.* D. I. G. Bibescu a fost numit din partea guvernului în funcțiunea de director la Banca Națională în locul d-lui V. C. Arion.