Romanulu, noiembrie 1895 (Anul 39, nr. 268-269)

1895-11-29 / nr. 268

ANUL AL 39-LEA No. 268.—0 SINGURA EDIȚIE VOESCE ȘI VEI PUTEA Bucurescî și Buzéu 18 lei de an­­ In țară....................36 lei „ „ * Strematate .... 50 „ „ „ Preoții, învățătorii rurali și muncitorii de la sate și orașe se bucură de aceiași reducere ca abonații din Capitală. ANil NfIARÎ " Parfis* IV linia 10 bani, III 20 bani flIl Uliului II . pagina si 50 bani, inserții și reclame 1 leu Aminciuri și abonamente se primesc la tipogra­fia „Românul“ st­r. Știrbei Vodă (Hotel Manu)Fondat in 1857 de C. A. ROSETTI • Corespondința și mandatele se vor adresa d-lui Birector: WIÜYILA C. A. ROSETTI \­intilă Rosetti, 91. Calea Dorobanților Numărul 5 bani Mii Hrttrifliilili CANDIDAȚII LIBERALILOR LA BUCURESCI Din cauza schim­­brei de Tipografie „Românul“ nu pote apare azi de­cât pe o singură pagină voese a se strecura pe lângă urne­le electore cu numele guvernului. Acelora puțin le pasă dacă tac­tica lor vinovată l-ar compromi­te, ei cauta numai reușita lor cu ori­­ce preț. CRONICA ZILEI In Județul Suceava a început a se manifesta cu putere epidemia de anghină difterică. Așa în Li­­teni au murit o mulțime de co­pii. D. dr. Felix, directorul gene­ral a serviciului superior sanitar, a luat toate măsurile pentru com­baterea epidemiei. Procesul „Zastaveî“, s­a ju­decat joi în Seghedin. Precum i-se telegrafeazâ «Tribunei“, au­torul articolului încriminat Nicola Tomi­s a fost osândit la un an în­chisoare de stat și 500 fl. amenda. Comisiunea europeană a Dună­rii a decis, în principiu, adînci­­rea Dunărei de la Sulina și până la Galați pentru a face ast­fel ac­cesibilă intrarea vapoarelor mari, cari până acum a fi staționat în largul mării. Considerând însă că lucrările costă foarte mult și re­clamă timp îndelungat de­o­cam­­dată se va adânci și se va mări numai portul de la Sulina. Candidații liberalilor din seara s’a ținut o întrunire a comitetului central electoral liberal, la d. M. Corbescu. întrunirea a fost presidată de d. M Ferech­ide care a spus că în urma însărcinări ce a primit dele­gații de 14, în înțelegere cu comi­tetul executiv al partidului liberal, a fixat următoarea listă de candi­dați al partidului liberal, pentru representing! județului Ilfov în parlament. S £ HHT Colegiul I Dumitru Ghica. Dumitre ^tnritza. Colegiul II Polizu Micșunescu. C. Esarcu. Procop Dumitrescu. Gr. Ștefănescu Tabacovici. CAMERA Colegiul I P. S. Aureliu­. G. D. Vernescu. M- Berichide. C- Nacu. €- F- Robescu. Colegiul II N. Fleva. G. Cantacuzin­o, V- Lascar. Em. Costinescu. Pană Buescu. " P. Dancovici. Spiru Haret. G. Dem. Teodorescu. D. Hagi Tudorache. Colegiul III Delegații n’a putut lua incă o hotârîre definitivă și’și va spune într’o viitoare întrunire decisia sa. In urma unei discuțiuni la cari au luat parte d. d. Gr. Alecxan­­drescu, Tănăsescu, Nae Ionescu, Moroianu, C. F.Robescu, S. Carada și a explicărilor date de d-nii G. Paladi, Ferichide, D. Sturza pu­­nânduse la vot lista candidaților, a fost aprobată- Administrația căilor noastre ferate Iată una din administrațiunile care, fără îndoială, merită o deo­sebita atențiune din partea guver­nului liberal- O reorganizație se­rioasă se impune, atât în ce pri­vește partea administrativă cât și partea economică. A trecut timpul când căile ferate formau o provincie veselă în statul român. Am vezut că Dl Gh Duca fostul director al căilor ferate, a dictat chiar ministrului de lucrări publice, care a fost pus în urâta situație, ori de a pleca ori de a se pleca , în această stare anor­mală se înțelege ce rol a jucat consiliul de administrație căruia dupe legea de exploatare,­­i sunt conferite o parte din­ atribuțiile mi­nistrului , a fost silit și el la rân­dul lui, să facă bun menaj cu di­rectorul. Câtă decădere ! Dl Duca, văzându se monarh absolut, a făcut legi reacționare pentru supușii sei, (statutele casei de pensiuni și de ajutor) și și-a ales oamenii din acei cari au știut sei citească în sprânceană dorin­țele , iar aceștia din înălțime lor amețitoare priveau cu dispreț scla­vii înlănțuiți la picioarele lor, înar­mați cu barbarele statute ale casei de pensiuni, au înălțat pe toți pigmeii și au­ maltrat tot ce era virtos și nobil, fără umbră de pu­doare. • Administrația căilor ferate a fost mai mult de­cât o guvernie rusească, ș nu de­cât pașalâc tur­cesc în statul român. Aici contro­lorul statului era redus la zero. Dar d. Duca a avut și d-sar po­­litica d-sale. In 1891, după 4 ani de la primirea directorului, vă­­zînd că lumea nu este mulțumi­tă, a conceput un raport pe care l’a dat publicitătea în 1892 și prin care se revarsă miere și fapte asupra stărei viitoare a func­ționarilor C. F. R. Mulți au cre­zut că acel raport este expresia sinceră a dorinței d-lui Duca, dat­ei n’a fost de­cit o reclamă ordi­nară, un modus vivendi, un in­str­ument cu care să astupe gura unui ministru doritor de reforme. Și în adevăr, acel raport, o ex­punere de motive în multe părți neexacte și chiar calomniatoare, cuprindea o sporire considerabilă a cheltuielilor intențional alcătuit așa, pentru ca ori­care -l va ve­dea, să-î treacă pofta de a face reclamă de economii, și iată pen­tru ce a stagnat în o stare de bună intențiune până la 1895 luna Octombrie când a căzut odată cu autorul lui. Este evident că dacă d. Duca ar fi avut cât de puțină bună vo­ință, ar fi făcut măcar ceva din câte se promitea prin acel raport pentru micii impiepați, după «mm a făcut prea mult pentru agenții superiori ai administrațiunei, că­rora le-a creat o pozițiune bri­antă, fără ca raportul citat să vorbească despre așa ceva, asi­­gurîndu-li-se salarii mai mari de­cât chiar cele prevăzute prin le­gea de exploatare din 1883. In ea privește partea comerci­ală a instituțiunei, putem zice că d. Duca n’a făcut nimic. In încli­nația sa de a nu vedea de­cât teh­nică a neglijat scopul pentru care calea este cruetă adică partea e­­conomică-Cu toate acestea, găsim că este o greșeală de a trage la răspun­dere numai pe director de toate neorînduielile a căror îndreptare a stat în datoria celor­l­alți agenți administrativi, neorînduieli și mul­țumiri cari se manifestă încotro te întorci. Fie­care agent, de la hamal până la șef de serviciu, își are rolul lui. Ca să se atribuie directorului sau ministrului toate viciile incapacitatea și pasiunile sub­ordonaților săi ar fi de a face o critică pasionată, de aceea vom analiza pe rînd cum ’șî-a înțeles rolul lor și cei­ l’alțî funcționari. Sunt în adevăr, și cazuri când greșelile celui de jos se răsfrâng asupra șefului; aceasta se întâm­pla atunci când desordinele au trecut dintr’o fază de excepție în o stare regulată ; iată a ceea ce, din nenoroc re a caracterizat pe o bună parte din cele 1? mari sec­țiuni speciale în care este împăr­țită administrația căilor ferate. Puțină observațiune din partea d-lui Saligny și a d-lui General St. Falcoianu va fi de ajuns ca să se convingă că ceva putred e­­xistă în administrație C. F. R. și că o purificare se impune în mod imperios. In curând vom stărui asupra îmbunătățirilor de făcut în admi­nistrația despre care vorbim. DIN TARGOVISTE D. C. Fusea a adresat alegăto­rii din Dămbovița următorea scri­soare : Tărgoviște 14 Noembre 1895 Stimate Domn Căți­va colegi de ai Domniei­ vos­­tre ’mi-au propus că sunt dispuși a’mî susține candidatura de sena­tor în colegiul ÎI de Dămbovița, întemeiat pe această spontare bună-voință am primit propune­rea cu o vie bucurie, căci,precum știți, eu n’am fost nici­o­dată a­­lesul altora de­cât al alegătorilor independenți. Nedeprins a fi scos de urechi din urnele electorale, ci numai cu propriul meu capital politic și moral —nescimbat în timp de pes­te 30 de ani — și cu al alegăto­rilor independenți, vin a me pre­­senta­t și acum înaintea colegiului electoral asigurându-i că dacă voi fi ales în asemenea condițiuni mă angajez ar representa cu demnit­­ate și cu toată independența ce­rută de la un ales liber și inde­­pendent. Știu că țara este a tuturor, n’am nevoe să mi­ se spun de nimeni a­­cesta ; știu asemenea că un ales al ori­cărui colegiu nu vorbește nu­mai în Parlament. Dacă, Stimate Domn, credeți că pot merita încrederea Domniei­­vostre, mulțumesc cu anticipație și va aștept cu sinceră iubire la întrunirea ce trebue să avem cu toți­ mai înainte de ziua alegerilor, fiind sigur că n’o să primiți a dis­pune de Domnia­ vostră de cât nu­mai Domnia­ voastra. Alegerile trebue să fie libere, așa s’a angajat in fata țării, gu­vernul Național-Liberal. Datoria noastră este să veghiăm cu toții ca acest angajament so­lemn să devie o irealitate dorită de toți cu multă ardoare și nu­mai printr’o sinceră și reală uni­re am putea combate pe cel ce Moldova La Bacău a apărut sub acest titlu un ziar democrat primului număr public urmoarele rânduri: Aparția «Moldovei» în ajunul ale­gerilor a­ făcut pe mulți sa creadă, că acest ziar e menit a susține un partid sau altul în campania electorală, pe când în realitate nu e de­căt concidența datelor.Nu accentuăm aceasta pentru a se crede că grupul nostru nu va căuta a lua parte activă în această campanie, ei voim să îndepărtăm bănueli că am fi salari­ați vre­un partid. «Moldova» representând interesele a trei județe izolate nu trebue să cedeze fluctuației politice susținând un partid, care poate sa fie bun pentru țara întreagă, ci persoanele cari prezintă garanții reale că vor lupta pentru județele­ lor ca și pentru interesele generale. Am­ avu exemple dezastroase In aceasta privință, în special în Bacău s’au ales pentru legislațiunea trecu­tă persoane aparținînd pardidulu conservator, cari după ce și-au­ luat mandatele nu numai că nu s’au interesat de datoriile lor față cu alegătorii, dar nici nu ma calcă prin Băcău, nici atât onoare nu ne face [se le vedem siman­dicoasele mutre. E evident că unor ast­fel de persoane, nu le mai trebue dată ocaziunea de a nu se ține de agajament Aceasta va fi lupta noastră pe terimul politic. Vom căuta să răspăndim organul­ nostru printre populația rurală, vom căuta a face o școală politi­că clasei de jos până acum des­considerată, pregatind’e a-și cu­­noasce drepturile și puterea. A semăna discordie între guverne și populațiunea de jos e o crimă. Clasa de jos nu trebue deocam­dată angajată în lupta de partide, a-i arata calea dreaptă, care duce la izbândă sigură fără sacrificiu, a o face să-și înțeleagă rolu și politica pentru interesele țarei va fi idealul nostru sacru. Numai în acest mod vom putea­­o abate de pe,calea greșită aratată de unii politiciani, cari nu-și dau seamă, cât de greu e respunderea lor față de această clasa, care angajat fără pregătiri în lupte politice, nu poate ajunge de­cât la rezultate criminale. Bazele fundamentale ale politice nóstre vor fi loialitate și francheța. Vom combate răul ori­unde s’ar ivi și recunoaște meritele adversarilor noștri, într’un cuvânt vom urma care a arătat nouă de politică sinceră a lui G. A. Rosetti, urmată prin «Românul» până în timpul de față. Din județe Furt la banca ungurească din Brașov. In intervalul dela 23 Noembre seara până în dimi­neața zilei de 25 Noembre e. s’a întâmplat la banca ungurească din loc („Brassói Első Takarék és Önsegélyző Szönetkezet) un furt prin spargere. In scop de-a liniști publicul, direcțiunea și consiliul de supraveghiare al băncei ne tri­mite o declarațiune, în care se spune, că paguba în bani e nu­ VINERI 29 NOEMBRE s. n.­­17 NOEMBRE st. v. 1895 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN StREINATATE anunciurile se primesc ; la pArIS la d-niî Lorette rne Caumartin 61—Havas 8 place de la Bo­urse—tones 31 bis rue Faub, Montmartre.—Adam 37 rue de Varennes. IN GeRMANiA la d. Rudolf Mosse Berlin Munich- Leipzig A. Steiner, (Hamburg Berlin) si d. H. L. Daub Eranpfort. ^ZURICH, Rudolf Mosse. La gEneYA, la Hasenstain șl Vogler. AUSTRIA, Viena, Rudolf Mosse, I. Seilerstatte. D 1. Wollzeille 6—8 Viena Scrisorile nefrancate se refuză.—­Articole ne­publicate se ard. Abonamentele se pot face la toate bi­rourile poștale din țară și din străinătate mai de gâ­ fi. 19 cr. și că cam­biile, obligațiunile și alte hârtii de valoare a rămas neatinse. Zice «Tribuna“. La temniță, Din Grădiște se scrie Tribunei că domnului N. Trimbițoaiu, învățător, osândit pen­­tru­ că ar fi agitat la ură contra Ungurilor, ’i­ s’a înmânat deja hotărîrea Curiei, care reducând la 3 luni pedeapsa de un an temniță cât­e i-a dat tribunalul din Deva, — îi face cunoscut, că sentința nouă s’a ridicat la valoare de drept. In curâ­nd d. Trimbițoniu va trebui deci să plece la temniță. Locuitorul Marin Gheorghișor și soția sa Ștefana au fost bătuți și jefuiți în casa lor din comuna Urseni, Teleorman de că­tre 5 in­divizi necunoscuți, cari, după ce le-au luat bani în valoare de peste 1500 lei și mai multe obiecte de casă și diferite acte, au dispărut. Subprefectul respectiv a plecat imediat în localitate pentru an­chetare, dându-se victimelor ajuto­rul medical necesar. Felurimi O plantă rars â. Meissonier, renumitul pictor francez, a fost tot­odată și un mare iubitor de flori; el avea în grădina și în flo­răria sa cele mai frumose și minunate fiori. Ca grădinar avea el pe un om bătrân, care și-a câștigat o deosibită cunoștință botanică, încât el cunoscea cu si­­guritate ori și ce sămînță. De multe­ ori Meissonier se încerca de a-l aduce pe grădinar în per­­plecsitate, dar tot­deauna grădi­narul s’a sciut scote. Intr’o <sî îi cercetară pe renumitul pictor câți­va amici de ai sei și el le spuse, că va face o glumă cu grădinarul său. „ Vedeți aci“ , cjise el cătră amicii sâi , „ în săculețele acestea se afla icre us­­­cate de heringi, se vedem, are cunosce grădinarul, ce sunt aces­tea ?“ El chiamă pe grădinar la sine și îi­­ zise: „Cu sâmânța aceasta m’a cinstit un amic al meu și sei d-ta, ce sămânța po­te să fiă.“ Grădinarul e gramine­­ză cu de-a­mănuntul grăunțele și­­ zice, că sămânța aceasta este o sămânță de plantă de prin părți­­nordice și se află forte rar. Meissonier cu o bucurie réutacia­­sa îi dete săculețele grădinarului și îl întreba: „Cât timp va trebui păn’ce va răsări sămânța aces­ta?“— „Cam vreo opt pănă în­­ ce cin­e“, răspunde grădinarul într-un ton hotărît. „Bine !“ crise Meiss­onier „Când se va răsări prima fru­­nt­ă , se mă înșciințezi­„După­­ fe­­ce cji­e amicii lui Meissonier se aflară ărăși la el, când deodată intră grădinarul înlăuntru și le spu­seră sămânța a răsărit. Curioși cu toții, Meissonier și amicii lui po­rniră numai­decât după grădinar, el îi conduse în o odaiă rece și acolo într.un colț al odăei pe un stelagiu de flori erau o mulțime de oase de flori în o ordine exe­­mplară, și în fiecare oală era ră­sărit câte un cap de hering sărat. Prietinii lui Meissonier căutară uimiți unul la altul ,apoi erups­­ră în rîsete. Meissonier atunci îi zise grădinarului bătându-l pe Umăr: „D-ta și la acesta mi-ai răspuns forte bine sunt încântat de răs­punsul d-tale. Dar plantele aces­tea C noroi pricinuesc multă se­te și ca d-ta să-ți poți stâmpera setea dacă îți dau ceva.“ La ac­esta Meissonier scoase din buzun­­ar o bancnotă de 100 de franci și o dete grădinarului. Și de atu­nci nici când n’a mai probat Me­­issoniere pe grădinar cu astfel de lucruri. INFORMAȚIUNII Linile ferate Bucurști-Iași și București-Buzău­, cari fuseseră în­trerupte din cauza zăpezei, azi au fost restabilite. Toate linile telegrafice de pe re­țelele căilor ferate, au fost resta­bilite. Conservatori, s’au abținut în a­­legerile de delegați colegiului al IlI-lea de elt, din Capitală. D. Maior Stroescu a fost însăr­cinat special cu funcția de comi­sar regal pe lângă corpu­l­ de armată, pentru a instrui afacerea Socot-Colonel Ștefănescu. D I. C. Fundescu a fost numit șef al serviciului administrativ din Primăria Capitalei Si a decis construirea în capita­lă a unui ospeț al invalizilor din resbelul de la 77-78. Mâine Vineri, Colonia Poloneză din capitală serbează a 65-a aniver­sare a revoluției de la 1830. ^Procesul Brening-Ressu-Robescu, a venit ori înaintea Curții de apel din Galați, judecarea s’a amânat pentru că d. procuror a cerut a se cita ca martor și Filip Martin. Consiliile comunale din Turnu Severin, Câmpu Lung și Râmnicul Sărat au fost dizolvate. # ~~ Iată numele candidaților, de la alegerea de de­legați de eli din cu­loarea de Roșu: Răducanu G. Ionescu, Grigore Alesandrescu, Petre I. Cristescu, Matache Ionescu, Constantin Chris­­tescu, N. D. Moroeanu, D. N. Ior­­gulescu, Theodor Nicolescu. Disează cu trenul de 8 și 30 so­­sește în Capitală Principele Fer­dinand împreună cu d. Colonel Coandă. Mâinea moștenitor va inspecta regimentul 4 de roșiori. D. D. T. Svidiu Albin­ și Dar­­deu, redactor­ al Tribunei, s'au prezentat judecătorească din Sibiu inculpați pentru publicarea unei poezi intitulată partidilor Români publicată în Tribuna. Azi se ține la Ministerul de răsboi un consiliu de generali pri­­ditor înaintările ce se vor face în marmuta pe ziua de 28 Noembrie. Procesul Brening Robescu Roșu, s’a amânat pentru 12 Decembrie. * Recursul în casație făcut de Kirschorn, se judecă la 12 Decem­brie.* D. I. G. Bibescu a fost numit din partea guvernului în funcțiunea de director la Banca Națională în locul d-lui V. C. Arion.

Next