Romănul, noiembrie 1897 (Anul 41, nr. 828-851)

1897-11-01 / nr. 828

k * A J ANUL AL 41-LEA No. 828.—Ediția de seará VOESTE SI VEI PUTEA ABONAMENTE In toată țara 30 lei pe an —pe 6 lun! 15 lei—7 lei 50 ban! pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 lei pe an. — In streinătate 40 leî pe an. Amm/Miiri • Pag. IV 50 bani linia. wiunciuri. Pag> ni 2 mimia. Pag. II 3 lei linia. Scrisorile^uefraiicíite se refnsa.— Articole nepiibllcato se ard Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Mandat­ lo și corespondențele privitoare la redacție se vor a­­dresa personal d-lui Tintlla Rosetti Director : VINTILA C. L 1­­UR EXEMPLAS* s €B SAMBATA 1 NOEMBRIE (18 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINA.T \ TE anunciuriie re pri­mesc la PARIS d nu törette nie Gaumarlin 61.-Havas 3 place de la Boursn tones 31 his rue Faub Montmarte.—Adam 37 rue de Va­­rennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Messe. Ber­lin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Ber­lin) si cl-nu H. L. Double Frankfort. ZURICH Rudolf Mossa. ; La GENEVA ; la Has^ejnstein & Vogler. | AUSTRIA: Viena, Rudolf Morse I. Seiler­statte—Dukes/ Wollzeile 6—8 Viena. u , Redacția și Administrația/^ ,­ IStrada, StaTi­opoleos No. 6 Ruc^seryfi . Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi valahil , vor purta semnătura d-lui V. Rosetti.­­ <• Crisa și drapelișu­l Spre a dovedi că d. Sturd­­za trebuesce să facă joc d­­lui Aurelian. Drapelul crede că e suficient a ne aminti „cele petrecute la noi în­ timpul ultimului guvern con­servator. Nu a rămas o singură căpetenie“ conser­­vatore, care să nu fie chie­­mată de forța evenimentelor, a forma un guvern.“ Deci după teoria d-lui Aurelian, nu trebuia să ră­mâne nici o căpetenie libe­rală, care să fie chiemată a forma un guvern. Logiga cere deci, ca d. Sturdza să facă loc d-lui Aurelian, care la rândul său va face loc d-lul Stă­­tescu, care va fi răsturnat spre a face loc d-lul Cos­­tinescu, până ce și acesta va părăsi puterea spre a o încredința d-lui Coco Du­­mitrescu, care va preda-o d-lul Lascar care... care și așa mai departe până ce va veni rândul d-lor Dela­­vrancea și Xenopol, căci așa au făcut conservatori. Uită însă confrații noștri că tocmai acele încercări ale conservatorilor, era o dovadă de slăbiciunea lor, și că, din schimbare în schim­bare au ajuns ași epuiza forțele și Regele a fost ne­voit să recurgă la alt par­tid. Cred­ere drapeliștii că partidul liberal a ajuns deja în acea stare de decom­­punere ? Cel mai nostim argument este însă acela al crisei. Este crisă ministerială fiind-că nu domnesc e o ar­monie perfectă între d-nii Aurelian și D. Sturdza. Și acea crisă nu să pote re­­solva de­cât prin înlătura­rea căușelor cari provocă neînțelegeri, adică prin sa­tisfacerea dorințelor aspi­­rantelor de portofoliuri. După aceste declarațiuni nu mai pote rămâne um­bra de bănuială asupra as­­pirațiunelor și tendințelor drapeliștilor. Masca s’a aruncat, stat cu care aveam a face. Vom soi și ce este de făcut. V. R. Febra tifoidă Epidemia care din primă­vară bântue țara nostră, acum în iarnă amenință de a decima capitala cu o mai mare furie. Mai cu semă în populațiu­­nea săracă acestă epidemie gă­­seșce locaș favorabil, din causa miseriilor evrei cari aprope nu­mai în clasa muncitore au un teren favorabil. Flagelul așa cum se prezintă acut, nu e înspăimântător, dar dacă nu se vor lua măsuri grabnice și severe, el se va lăți grasnic și va face multe vic­time. In prima linie școlele, in­ternatele și cazarmele vor de­veni focarele acestei boli și prin urmare pentru distrugerea microbului ar trebui luate as­­fel de măsuri în­cât să nu se pute propaga și în casele lo­cuitorilor. De ce am mai vorbi de apa prostă a Capitalei care pentru acestă bălă este un mijloc escelent de cultură, căci ori­cât am vorbi ea va rămâne tot prostd și in­fectă , să atragem mai bine a­­tenția și buna-voință a consi­liului de higienă care e dator de a fi activ acum când zeul încă nu e­­ mare și de a lua grabnice măsuri de sănătate. Ar fi prea ironic cu cei cari au în datoria lor paza sănă- ROMANUL CĂSĂTORIEI5 acesta, credeam că sunt dăruită plictiseleî aceștia de morte din care n’ave­am energia nici puterea să mă inlătur. Pe la finele einei, Rafia disperase de sănătatea mea, și stăruise că trebue sa fiu trimisă în străinătate. Pentru a întreprinde un asemenea voiajiu îmi trebuiau bani, și noi nu știam ce avere ne lăsase mama. Asceptam din ei în fii pe tutorul nostru care trebuia să ne aranjeze afacerile. Veni în luna lui Maia. Intr’o «Și, pe când umblam ea o umbră din odaie în o­­daie, neocupată, fără nici o gândire fără nici o dorință. Ra­ția strigă : — Lăudat fie Domnul! Sergei Mikhalovittch a sosit, a trimes să se informese­, de noi spunând că va veni să de­junăm mâne împreună. — Haide, scumpa mea Mischa, urmă ea, fi veselă... — Ce va crede el de tine 7 Șeii ce mult ne iubesce pe toți. Sergiu Mikhailovitch era o rudă a nostru și prietenul cel mai intim al tatei, cu tote că era mult mai tânăr de­cât el. Sosirea lui mă bucură mult nu numai fiind-că presința lui putea să pun ln executare proectele nostre de a părăsi țara mai iute, ci și fiind-că mă obicinuisem din copilărie ă­ le respectă și iubi. Rația care mă sfătnea să imprăștie tristețea mei știa că din tóte cunoscințele n­óstre, Sergiu Mikhailovitch era singurul căruia nu voiam să-i displac. Toți din casă, începând cu Rația și sfârșind cu visi­ta, îl iubeau din obicinuință, dar eu aveau pentru el o afec­țiune particulară, grație unei reflecțiuni a mamei mele. — Mascha, ca într’o dhi, ași dori pentru tine un­ băr­­bat ca Sergiu Mikhailovitch ! La moment vorbile aste îmi pătură stranii și aprope ne­plăcute. Idealul meu era cu totul ast­fel, idealul meu tre­buea să fie un om înalt, palid și melancolic. Sergueîi Mi­­khailovitch din contră nu era în Darea tinerețe­, el era gras, puternic și totât­de­ a­una forte dispus. Cu tote astea dorința mamei mele îmi lovise imaginația și mi aduce aminte ca vre­o 6 ani înainte, la etatea de 1­2 ani, când Sergiu se juca cu mine și mă chema: «Mica tău­, să ia m[suri tocmai când ]flagelul se va întinde. Cu totă grija unora de a ascunde mersul acestei epidemii, totuși s’adeverit ca tifosul cre­ște în Capitală. Școli, internate și casărmi sunt pline de bolnavi și închi­derea lor se impune. In a doua linie vin localurile publice, de consumație, cafene­lele, birturile și cârciumele. O anchetă severă ar­­ trebui ca să impună proprietarilor acestor localuri, de a păstra curățenie și de a avea un filtru pentru apa prostă pe care ne-o dă primăria. Cel puțin siliți’l ca să aibă filtre, dacă nu le dați apă bună. Focarul cel mai mare se gă­­sesce în casele de prin mahalale unde zeci de olteni sunt în­ghesuiți în vr’o odae scurtă murdară și frigurosă și trăesc mai miserabil de­cât caii celor mai săraci sacagii. Avem medici comunali destul, avem consiliu de higenă și a­­genți cari sunt datori a da a­­jutoril lor celor cari sunt puși pentru a îngriji de sănătate, dar higena Capitalei lasă de dorit și numai în cazul când vr’o epidemie bântue, numai a­­tunci se constată starea higenică și tocmai atunci cel în drept caută să salvese aparențele. Flagelid e numai în prima fază deci lesne de înlăturat, prin urmare e nevoe de măsuri seriose, consciinciose și grabnice. Din Camera Vieneză Viena 30 Octombr­i. Ședința începe cu niște apeluri nominale propuse de stânga. După o discuție vie între partidul creștin-social și par­­tizanii d-lui Schoenerer, în privința unor apostrofe ca­­lomniase schimbate în șe­dința de nopte de la 4 No­émire, s-au făcut apeluri nominale din nou. Camera intră în ordinea dilei prin continuarea di­­­scuției asupra punerei sub acusație a miniștrilor. D. Patzak, tânăr­ ceh propune să se tracă la ordinea dilei. Baronul Delvert susține ce­rerea de punere sub acu­sație. Discuția este între­ruptă. La sfîrșitul ședinței, se produc scene zgomotase la stânga, de­ore­ce d. A­­braham­ovi­cz, vice-președin­­te, refusă de a procede la mai multe apeluri nominale propuse de stânga și cari tind a face să se amâne șe­dința comisiunei bugetare fixată pe disórá. Zgomotul continuând, se ridică ședința. Viena, 30 Octombre. Comisiunea bugetară a continuat discuția compro­misului provisoriu cu Un­garia. După ce au vorbit două oratori, aprope toți depu­tații stângei au părăsit sala; atunci ședința s’a ridicat, de­ore­ce nu se mai atin­gea onorum­ul necesar. MBCBdonia ți Bulgaria După cum se scie o pro­pagandă întinsă se face în Bulgaria pentru preponde­­ranța acestei țări în Mace­donia. Chestiunea Macedonenă adl­e la ordinea dilei în Bul­garia și se discută în tote părțile. Publicăm relativ la a­­ce­stă chestie un interview ce l’a avut un redactor al ziarului Revue dl Orient din Buda­pesta, cu d’Dragan Zan­kov fost ministru, șef al rusofililor și om marcant în politica bulgară. N’am nici un motiv pentru a vă ascunde părerea mea. Sunt bătrân, cu totul retras din a­­faceri, și mă mărginesc la rolul de simplu spectator, al celor ce se petrec în jurul meu. Imt vor­biți de „aspirațiunile“ Bulga­riei, de expansiunea ei even­tuală și de viitorul ce­­ i-ar fi rezervat în peninsula balcanică... Ca și tote națiunile tinere, Bul­garii au și ei aspirațiuni, și as­pirațiunile acestea sunt — să spunem cuvântul — nedifinitive și forte întinse, dar cât prives­­ce realizarea lor, acesta e o chestiune cu totul deosebită. Să luăm exemple, dacă voiți. Se vorbesce, între altele, de­ o Dobrogea bulgară. Faptul a fost adevărat, altă dată , și de­și regiunea acesta e puțin populată e posibil ca încă ar fi unele părți să poseda o populație în majo­ritate bulgară, dar — cum se pare — guvernul român nu în­­cetasc de a trimete noi nouă coloni și dacă romanizarea Do­­brogei e bine dirigiată, trebue presupus că Bulgarii vor sfîrși prin a se asimila, prin a se con­topi, prin a dispare în elemen­tul românesc care îi pătrunde din ce în ce mai mult. A ! dacă am avea puteri în­­destulătore, și dacă mai ales marile puteri nu ne-ar ține mîi­­nile legate, lucrurile s’ar putea petrece alt­fel, fără îndoială; dar, pentru moment și pentru pentru multă vreme încă, cred, că trebue să rămânem liniștiți ca nișce bunî mielușei... Ați citit de sigur declarațiile recente ale d-lui Simioî către corespodentul unui mare ziar pa­­isian și cunoștețî și pomposa scri­­sore a­­ regelui Alexandru către d. Vladan Georgevici. ’Mi-am adus aminte, citindu-le, o isto­­riciră care s’a petrecut la Peter­sburg când mă aflam acolo; și atunci d. Simicî se arăta revin­­decator înverșunat al „dreptu­rilor sârbești“ asupra Macedo­niei. Generalul Koimaroff, dire­ctorul ziarului rus Sviet, publi­case o hartă generală a țărilor slave din Europa și zugrăvise cu aceiași nuanță Bulgaria și Macedonia intrega. D. Simicî, pe atunci ministrul Rusiei la Pe­tersburg, se înfuriă îndată și credând că harta a fost redactată sub inspirația societății slave de bine­facere, se duse la generalul Ignatieff, presidentul societății, și îi ținu discursuri lungi spre a-î dovedi că toți Macedoneni sunt Sârbi și nu Bulgari. Gene­ralul Ignatiev nu se încălzi de loc ; el se mulțumi a invita pe d. Șimieî să asiste la o întru­nire a Societăți și a-și expune aci­de­nțele. Omul politic sârb se duse acolo și, în prezența u­­nui mare număr de erudiți, pro­fesori și omeni de merit, își ex­puse teza cu căldură și convin­gere. Dar, la drept vorbind, nu convinse pe nimeni, cu atât mai mult că generalul Komarov, arătă, cu dovezii în mână, că harta sa resuma descrierile că­lătorilor cari visitaseră aceste regiuni... La ședința acesta presintasem și «ü câte­va considerațiuni în potriva tezei d-lui Simica și îi observasem că am întâlnit, la Belgrad, la 1884, pe un croitor sârb care ’mi afirmă că a învă­țat limba bulgară la Zaiciar, unde limba sârbă e cu totul ig­­norată. Iată, dar un oraș pe care Serbia îl posedă de aprope un jumătate veac fără a fi reușit să’l serbiseze. Tot așa e și la Negotin și încă mai mult în re­giunile bulgare adjudecate asu­pra Serbiei tratatul din Berlin : Niș, Pirot, Leskova, Vranja.... Dată fiind voința fermă a ma­rilor puteri de nu a redeschide -n momentul acesta chestia ,O­­rientului, cred că n’a sosit încă pentru Bulgaria cesul de a face o politică activă de expansiune. Așteptând vremea mai bună tre­bue să ne mulțumim cu succe­sele obținute de Exarcatul nos­tru în regiunile care constitue Macedonia centrală și să sperăm că influența civilisătare și socială exercitată de clerul și învăță­mântul nostru se va propaga neîncetat și va redeștepta spi­ritul național la populațiunile din Macedonia meridională, mai ales în acesta din urmă unde rasa ndstră se întinde până la fășia greca, care înconjură golful de Salonic. De altminteri, d-le, n’am ajuns încă aci, din punctul acesta de vedere, de­cât la în­ceputuri modeste , adevăratul progres vă veni încet și mai tardiv“. ECOURI Institutul Meteorologic Bucur«­tl 39 Octombr» IS or« 4­«*. Inuim­i»«* Btroni«­r­oi 1» O†. Î7S. 3. Temperaturi »»rulul 3*. 6 Vortul t­ricel d*­­a ít. Star*t c«rulul fort» noro« Temperat. Max de ort — 0 °. „ Minim, de ad­-tri —10”­Temperatura a variat la noi intr* 4 °. si 18 °. Ger bine simțit in tota țara și mai cu semă în părțile mun­­tose. La Tîrgu­ Ocna termome­trul a ajuns pînă la 18 grade sub zero. A nins puțin pe alocurea. La Odobești și Babadag puțin vis­col. In unele localități din Mol­dova de jos și în Dobrogea vînt tare. Barometrul, care era forte ridicat, a mai crescut de erî pretutindeni cu 6-7 milimetri. Societatea de Medicina Vete­rinară va ține ședință ordinară în ziua de 2 Noembre ora 2 p. m. în localul Direcțiunea Servi­ciului Sanitar al Capitalei. V­or vorbi d-nii: 1) Pantelie Constantinescu: Un cal de paralisia buclei la un mânz. 2) Ion Petrescu : Expoziția de animale din Constanța. 3) Paul Oceanu: Regulamen­tul de maleină și obligarea ma­­leinisărilor. 4) Dr. Buținchi: Operațiunea unei fistule costale. Vindecare. 5) S. Piepteanu : Măsuri radi­cale pentru combaterea he­mo­globinuriei. 6) G. Ionescu și Arvay : Ino­­culațiile preventive ,, la­­ târgul din Severin. 7) P. Oceanu : Castrația și e­­fectele acestei operații la vacă. 8) I. Șt. Furtună : Despre mo­dul de întrebuințarea maleriei. Duminecă va avea loc la Iași alegerile pentru complectarea consiliului județăn. In întrunirea de la clubul li­beral local s’au proclamat can­didați ai partidului, după pro­punerea d-lui P. poni, d-nii: C. Naiman-Paraschivescu și colo­nel Galere. Arată­ era d. d’Aubigny, mi­nistru plenipotențiar al Repu­blicei francese, a fost primit de M. S. Regele în audiență de concedii­, și a remis Suveranu­lui scrisorile de rechemare. ANTE-PROECTE RE LEGE asupra Invățămintulu­i Securidar și SUPERIOR CAP. IV Invățămîntul superior SECȚIUNEA III Corpul profesoral al Uni­versităților (Urmare) Art. 63.—Profesorii și agre­gații fac cursurile universitare fundamentale sau desvoltătore­­precum și conferințele și lucră­­rile practice, care se raportă în mod nemijlocit la aceste­ cursuri. Ei pot ocupa posturile de direc­tori de seminar, de laboratori sau de institut universitar, de șef de clinică, în spitalele alipite pe lângă Universități. Art. 64— Un agregat pate fi ridicat la gradul de profesor la catedra ce ocupă, dacă a funți­­­onat deja în acea calitate timp de cel puțin 5 ani consecutivi, și s’a distins prin lucrările sale șciințifice asupra materiei ce pre­dă, sau prin valorea cursului său. Asemenea numire se dă de ministru, după raportul motivat al Senatului Universităței, unit cu colegiul profesorilor facultă­­ței respective.. Art. 165:—Tote catedrele u­­niversitare cari se vor găsi în ființă la promulgarea legei ce se vor conservă. Profesorii universitari cari se vor găsi atunci funcționând cu titlu profesor sau definitiv vor fi considerați, după aplicarea le­­gui, de față, ca profesori. Pentru viitor, crearea sau su­primarea de catedre universitare se va face numai prin lege, în urma avizului conform al Sena­tului, Universităței respective. Schimbarea de destinațiune a unei catedre existente se va pu­tea face prin decisiune ministe­rială, în urma avizului conform al Senatului Universităței res­pective, și al consiliului perma­nent de instrucțiune. Art. 66. —Când o catedră o­­cupată de un agregat sau, de un profesor rămâne vacantă, minis­terul insarcinesa cu suplinirea ei pe unul dintre docenți, din­tre agregați, sau dintre profe­sorii facultăței. In același timp consultă consiliile facultăților respective de la ambele Univer­sități, dacă este loc a se men­ține catedra, sau a se suprima, sau a i se schimb destinațiunea. Dacă ambele consilii fac aceleași propuneri diferite, ministerul de­cide. Art. 67.—Pentru ocuparea unei catedre vacante, se publică va­canța prin Monitorul Oficial. Până în termen de două luni, candi­dații adresesc cererile lor mi­nisterului, însoțite de un me­­moriu în dublu exemplar, asu­pra titlurilor și lucrărilor lor sciințifice Ministerul inaintesc câte un exemplar din acest me­moriu fie­căreia din facultățile respective de la cele două Uni­versități. Senatul fie­cărei Universități, unit cu colegiul profesorilor fa­cultății respective, va avea drep­tul a recomanda ministerului, pentru locul vacant, câte un candidat, luat, ori dintre cei ce au făcut cerere, sau în afară de dânșii. Recomandarea se pote face : a) dintre profesorii ori agre­gații uneia din facultățile res­pective, cari au făcut lucrări în specialitatea catedrei vacante ; h) dintre docenții în exerciții, Gări ar fi funcționând fără în­trerupere de cel puțin trei ani ca docenți; c) dintre românii cari ocupă o funcțiune echivalentă cu cea de profesor sau de agregat, în­tr’o Universitate streină : d) dintre ori­ce alte­­ persone cari se vor fi distins prin lu-

Next