Romănul, noiembrie 1897 (Anul 41, nr. 828-851)
1897-11-01 / nr. 828
k * A J ANUL AL 41-LEA No. 828.—Ediția de seará VOESTE SI VEI PUTEA ABONAMENTE In toată țara 30 lei pe an —pe 6 lun! 15 lei—7 lei 50 ban! pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătesciî 20 lei pe an. — In streinătate 40 leî pe an. Amm/Miiri • Pag. IV 50 bani linia. wiunciuri. Pag> ni 2 mimia. Pag. II 3 lei linia. Scrisorile^uefraiicíite se refnsa.— Articole nepiibllcato se ard Fondat în 1857 de C. A. ROSETTI Mandat lo și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal d-lui Tintlla Rosetti Director : VINTILA C. L 1UR EXEMPLAS* s €B SAMBATA 1 NOEMBRIE (18 Noembrie) 1897 LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI IN STREINA.T \ TE anunciuriie re primesc la PARIS d nu törette nie Gaumarlin 61.-Havas 3 place de la Boursn tones 31 his rue Faub Montmarte.—Adam 37 rue de Varennes. IN GERMANIA la d-nu Rudolf Messe. Berlin, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Berlin) si cl-nu H. L. Double Frankfort. ZURICH Rudolf Mossa. ; La GENEVA ; la Has^ejnstein & Vogler. | AUSTRIA: Viena, Rudolf Morse I. Seilerstatte—Dukes/ Wollzeile 6—8 Viena. u , Redacția și Administrația/^ , IStrada, StaTiopoleos No. 6 Ruc^seryfi . Chitanțele emise în numele ziarului Românul, spre a fi valahil , vor purta semnătura d-lui V. Rosetti. <• Crisa și drapelișul Spre a dovedi că d. Sturdza trebuesce să facă joc dlui Aurelian. Drapelul crede că e suficient a ne aminti „cele petrecute la noi în timpul ultimului guvern conservator. Nu a rămas o singură căpetenie“ conservatore, care să nu fie chiemată de forța evenimentelor, a forma un guvern.“ Deci după teoria d-lui Aurelian, nu trebuia să rămâne nici o căpetenie liberală, care să fie chiemată a forma un guvern. Logiga cere deci, ca d. Sturdza să facă loc d-lui Aurelian, care la rândul său va face loc d-lul Stătescu, care va fi răsturnat spre a face loc d-lul Costinescu, până ce și acesta va părăsi puterea spre a o încredința d-lui Coco Dumitrescu, care va preda-o d-lul Lascar care... care și așa mai departe până ce va veni rândul d-lor Delavrancea și Xenopol, căci așa au făcut conservatori. Uită însă confrații noștri că tocmai acele încercări ale conservatorilor, era o dovadă de slăbiciunea lor, și că, din schimbare în schimbare au ajuns ași epuiza forțele și Regele a fost nevoit să recurgă la alt partid. Credere drapeliștii că partidul liberal a ajuns deja în acea stare de decompunere ? Cel mai nostim argument este însă acela al crisei. Este crisă ministerială fiind-că nu domnesc e o armonie perfectă între d-nii Aurelian și D. Sturdza. Și acea crisă nu să pote resolva decât prin înlăturarea căușelor cari provocă neînțelegeri, adică prin satisfacerea dorințelor aspirantelor de portofoliuri. După aceste declarațiuni nu mai pote rămâne umbra de bănuială asupra aspirațiunelor și tendințelor drapeliștilor. Masca s’a aruncat, stat cu care aveam a face. Vom soi și ce este de făcut. V. R. Febra tifoidă Epidemia care din primăvară bântue țara nostră, acum în iarnă amenință de a decima capitala cu o mai mare furie. Mai cu semă în populațiunea săracă acestă epidemie găseșce locaș favorabil, din causa miseriilor evrei cari aprope numai în clasa muncitore au un teren favorabil. Flagelul așa cum se prezintă acut, nu e înspăimântător, dar dacă nu se vor lua măsuri grabnice și severe, el se va lăți grasnic și va face multe victime. In prima linie școlele, internatele și cazarmele vor deveni focarele acestei boli și prin urmare pentru distrugerea microbului ar trebui luate asfel de măsuri încât să nu se pute propaga și în casele locuitorilor. De ce am mai vorbi de apa prostă a Capitalei care pentru acestă bălă este un mijloc escelent de cultură, căci oricât am vorbi ea va rămâne tot prostd și infectă , să atragem mai bine atenția și buna-voință a consiliului de higienă care e dator de a fi activ acum când zeul încă nu e mare și de a lua grabnice măsuri de sănătate. Ar fi prea ironic cu cei cari au în datoria lor paza sănă- ROMANUL CĂSĂTORIEI5 acesta, credeam că sunt dăruită plictiseleî aceștia de morte din care n’aveam energia nici puterea să mă inlătur. Pe la finele einei, Rafia disperase de sănătatea mea, și stăruise că trebue sa fiu trimisă în străinătate. Pentru a întreprinde un asemenea voiajiu îmi trebuiau bani, și noi nu știam ce avere ne lăsase mama. Asceptam din ei în fii pe tutorul nostru care trebuia să ne aranjeze afacerile. Veni în luna lui Maia. Intr’o «Și, pe când umblam ea o umbră din odaie în odaie, neocupată, fără nici o gândire fără nici o dorință. Rația strigă : — Lăudat fie Domnul! Sergei Mikhalovittch a sosit, a trimes să se informese, de noi spunând că va veni să dejunăm mâne împreună. — Haide, scumpa mea Mischa, urmă ea, fi veselă... — Ce va crede el de tine 7 Șeii ce mult ne iubesce pe toți. Sergiu Mikhailovitch era o rudă a nostru și prietenul cel mai intim al tatei, cu tote că era mult mai tânăr decât el. Sosirea lui mă bucură mult nu numai fiind-că presința lui putea să pun ln executare proectele nostre de a părăsi țara mai iute, ci și fiind-că mă obicinuisem din copilărie ă le respectă și iubi. Rația care mă sfătnea să imprăștie tristețea mei știa că din tóte cunoscințele nóstre, Sergiu Mikhailovitch era singurul căruia nu voiam să-i displac. Toți din casă, începând cu Rația și sfârșind cu visita, îl iubeau din obicinuință, dar eu aveau pentru el o afecțiune particulară, grație unei reflecțiuni a mamei mele. — Mascha, ca într’o dhi, ași dori pentru tine un bărbat ca Sergiu Mikhailovitch ! La moment vorbile aste îmi pătură stranii și aprope neplăcute. Idealul meu era cu totul astfel, idealul meu trebuea să fie un om înalt, palid și melancolic. Sergueîi Mikhailovitch din contră nu era în Darea tinerețe, el era gras, puternic și totâtde auna forte dispus. Cu tote astea dorința mamei mele îmi lovise imaginația și mi aduce aminte ca vreo 6 ani înainte, la etatea de 12 ani, când Sergiu se juca cu mine și mă chema: «Mica tău, să ia m[suri tocmai când ]flagelul se va întinde. Cu totă grija unora de a ascunde mersul acestei epidemii, totuși s’adeverit ca tifosul crește în Capitală. Școli, internate și casărmi sunt pline de bolnavi și închiderea lor se impune. In a doua linie vin localurile publice, de consumație, cafenelele, birturile și cârciumele. O anchetă severă ar trebui ca să impună proprietarilor acestor localuri, de a păstra curățenie și de a avea un filtru pentru apa prostă pe care ne-o dă primăria. Cel puțin siliți’l ca să aibă filtre, dacă nu le dați apă bună. Focarul cel mai mare se găsesce în casele de prin mahalale unde zeci de olteni sunt înghesuiți în vr’o odae scurtă murdară și frigurosă și trăesc mai miserabil decât caii celor mai săraci sacagii. Avem medici comunali destul, avem consiliu de higenă și agenți cari sunt datori a da ajutoril lor celor cari sunt puși pentru a îngriji de sănătate, dar higena Capitalei lasă de dorit și numai în cazul când vr’o epidemie bântue, numai atunci se constată starea higenică și tocmai atunci cel în drept caută să salvese aparențele. Flagelid e numai în prima fază deci lesne de înlăturat, prin urmare e nevoe de măsuri seriose, consciinciose și grabnice. Din Camera Vieneză Viena 30 Octombri. Ședința începe cu niște apeluri nominale propuse de stânga. După o discuție vie între partidul creștin-social și partizanii d-lui Schoenerer, în privința unor apostrofe calomniase schimbate în ședința de nopte de la 4 Noémire, s-au făcut apeluri nominale din nou. Camera intră în ordinea dilei prin continuarea discuției asupra punerei sub acusație a miniștrilor. D. Patzak, tânăr ceh propune să se tracă la ordinea dilei. Baronul Delvert susține cererea de punere sub acusație. Discuția este întreruptă. La sfîrșitul ședinței, se produc scene zgomotase la stânga, deorece d. Abrahamovicz, vice-președinte, refusă de a procede la mai multe apeluri nominale propuse de stânga și cari tind a face să se amâne ședința comisiunei bugetare fixată pe disórá. Zgomotul continuând, se ridică ședința. Viena, 30 Octombre. Comisiunea bugetară a continuat discuția compromisului provisoriu cu Ungaria. După ce au vorbit două oratori, aprope toți deputații stângei au părăsit sala; atunci ședința s’a ridicat, deorece nu se mai atingea onorumul necesar. MBCBdonia ți Bulgaria După cum se scie o propagandă întinsă se face în Bulgaria pentru preponderanța acestei țări în Macedonia. Chestiunea Macedonenă adle la ordinea dilei în Bulgaria și se discută în tote părțile. Publicăm relativ la acestă chestie un interview ce l’a avut un redactor al ziarului Revue dl Orient din Budapesta, cu d’Dragan Zankov fost ministru, șef al rusofililor și om marcant în politica bulgară. N’am nici un motiv pentru a vă ascunde părerea mea. Sunt bătrân, cu totul retras din afaceri, și mă mărginesc la rolul de simplu spectator, al celor ce se petrec în jurul meu. Imt vorbiți de „aspirațiunile“ Bulgariei, de expansiunea ei eventuală și de viitorul ce i-ar fi rezervat în peninsula balcanică... Ca și tote națiunile tinere, Bulgarii au și ei aspirațiuni, și aspirațiunile acestea sunt — să spunem cuvântul — nedifinitive și forte întinse, dar cât privesce realizarea lor, acesta e o chestiune cu totul deosebită. Să luăm exemple, dacă voiți. Se vorbesce, între altele, de o Dobrogea bulgară. Faptul a fost adevărat, altă dată , și deși regiunea acesta e puțin populată e posibil ca încă ar fi unele părți să poseda o populație în majoritate bulgară, dar — cum se pare — guvernul român nu încetasc de a trimete noi nouă coloni și dacă romanizarea Dobrogei e bine dirigiată, trebue presupus că Bulgarii vor sfîrși prin a se asimila, prin a se contopi, prin a dispare în elementul românesc care îi pătrunde din ce în ce mai mult. A ! dacă am avea puteri îndestulătore, și dacă mai ales marile puteri nu ne-ar ține mîinile legate, lucrurile s’ar putea petrece altfel, fără îndoială; dar, pentru moment și pentru pentru multă vreme încă, cred, că trebue să rămânem liniștiți ca nișce bunî mielușei... Ați citit de sigur declarațiile recente ale d-lui Simioî către corespodentul unui mare ziar paisian și cunoștețî și pomposa scrisore a regelui Alexandru către d. Vladan Georgevici. ’Mi-am adus aminte, citindu-le, o istoriciră care s’a petrecut la Petersburg când mă aflam acolo; și atunci d. Simicî se arăta revindecator înverșunat al „drepturilor sârbești“ asupra Macedoniei. Generalul Koimaroff, directorul ziarului rus Sviet, publicase o hartă generală a țărilor slave din Europa și zugrăvise cu aceiași nuanță Bulgaria și Macedonia intrega. D. Simicî, pe atunci ministrul Rusiei la Petersburg, se înfuriă îndată și credând că harta a fost redactată sub inspirația societății slave de binefacere, se duse la generalul Ignatieff, presidentul societății, și îi ținu discursuri lungi spre a-î dovedi că toți Macedoneni sunt Sârbi și nu Bulgari. Generalul Ignatiev nu se încălzi de loc ; el se mulțumi a invita pe d. Șimieî să asiste la o întrunire a Societăți și a-și expune acidențele. Omul politic sârb se duse acolo și, în prezența unui mare număr de erudiți, profesori și omeni de merit, își expuse teza cu căldură și convingere. Dar, la drept vorbind, nu convinse pe nimeni, cu atât mai mult că generalul Komarov, arătă, cu dovezii în mână, că harta sa resuma descrierile călătorilor cari visitaseră aceste regiuni... La ședința acesta presintasem și «ü câteva considerațiuni în potriva tezei d-lui Simica și îi observasem că am întâlnit, la Belgrad, la 1884, pe un croitor sârb care ’mi afirmă că a învățat limba bulgară la Zaiciar, unde limba sârbă e cu totul ignorată. Iată, dar un oraș pe care Serbia îl posedă de aprope un jumătate veac fără a fi reușit să’l serbiseze. Tot așa e și la Negotin și încă mai mult în regiunile bulgare adjudecate asupra Serbiei tratatul din Berlin : Niș, Pirot, Leskova, Vranja.... Dată fiind voința fermă a marilor puteri de nu a redeschide -n momentul acesta chestia ,Orientului, cred că n’a sosit încă pentru Bulgaria cesul de a face o politică activă de expansiune. Așteptând vremea mai bună trebue să ne mulțumim cu succesele obținute de Exarcatul nostru în regiunile care constitue Macedonia centrală și să sperăm că influența civilisătare și socială exercitată de clerul și învățământul nostru se va propaga neîncetat și va redeștepta spiritul național la populațiunile din Macedonia meridională, mai ales în acesta din urmă unde rasa ndstră se întinde până la fășia greca, care înconjură golful de Salonic. De altminteri, d-le, n’am ajuns încă aci, din punctul acesta de vedere, decât la începuturi modeste , adevăratul progres vă veni încet și mai tardiv“. ECOURI Institutul Meteorologic Bucur«tl 39 Octombr» IS or« 4«*. Inuimi»«* Btroni«roi 1» O†. Î7S. 3. Temperaturi »»rulul 3*. 6 Vortul tricel d*a ít. Star*t c«rulul fort» noro« Temperat. Max de ort — 0 °. „ Minim, de ad-tri —10”Temperatura a variat la noi intr* 4 °. si 18 °. Ger bine simțit in tota țara și mai cu semă în părțile muntose. La Tîrgu Ocna termometrul a ajuns pînă la 18 grade sub zero. A nins puțin pe alocurea. La Odobești și Babadag puțin viscol. In unele localități din Moldova de jos și în Dobrogea vînt tare. Barometrul, care era forte ridicat, a mai crescut de erî pretutindeni cu 6-7 milimetri. Societatea de Medicina Veterinară va ține ședință ordinară în ziua de 2 Noembre ora 2 p. m. în localul Direcțiunea Serviciului Sanitar al Capitalei. Vor vorbi d-nii: 1) Pantelie Constantinescu: Un cal de paralisia buclei la un mânz. 2) Ion Petrescu : Expoziția de animale din Constanța. 3) Paul Oceanu: Regulamentul de maleină și obligarea maleinisărilor. 4) Dr. Buținchi: Operațiunea unei fistule costale. Vindecare. 5) S. Piepteanu : Măsuri radicale pentru combaterea hemoglobinuriei. 6) G. Ionescu și Arvay : Inoculațiile preventive ,, la târgul din Severin. 7) P. Oceanu : Castrația și efectele acestei operații la vacă. 8) I. Șt. Furtună : Despre modul de întrebuințarea maleriei. Duminecă va avea loc la Iași alegerile pentru complectarea consiliului județăn. In întrunirea de la clubul liberal local s’au proclamat candidați ai partidului, după propunerea d-lui P. poni, d-nii: C. Naiman-Paraschivescu și colonel Galere. Arată era d. d’Aubigny, ministru plenipotențiar al Republicei francese, a fost primit de M. S. Regele în audiență de concedii, și a remis Suveranului scrisorile de rechemare. ANTE-PROECTE RE LEGE asupra Invățămintului Securidar și SUPERIOR CAP. IV Invățămîntul superior SECȚIUNEA III Corpul profesoral al Universităților (Urmare) Art. 63.—Profesorii și agregații fac cursurile universitare fundamentale sau desvoltătoreprecum și conferințele și lucrările practice, care se raportă în mod nemijlocit la aceste cursuri. Ei pot ocupa posturile de directori de seminar, de laboratori sau de institut universitar, de șef de clinică, în spitalele alipite pe lângă Universități. Art. 64— Un agregat pate fi ridicat la gradul de profesor la catedra ce ocupă, dacă a funționat deja în acea calitate timp de cel puțin 5 ani consecutivi, și s’a distins prin lucrările sale șciințifice asupra materiei ce predă, sau prin valorea cursului său. Asemenea numire se dă de ministru, după raportul motivat al Senatului Universităței, unit cu colegiul profesorilor facultăței respective.. Art. 165:—Tote catedrele universitare cari se vor găsi în ființă la promulgarea legei ce se vor conservă. Profesorii universitari cari se vor găsi atunci funcționând cu titlu profesor sau definitiv vor fi considerați, după aplicarea legui, de față, ca profesori. Pentru viitor, crearea sau suprimarea de catedre universitare se va face numai prin lege, în urma avizului conform al Senatului, Universităței respective. Schimbarea de destinațiune a unei catedre existente se va putea face prin decisiune ministerială, în urma avizului conform al Senatului Universităței respective, și al consiliului permanent de instrucțiune. Art. 66. —Când o catedră ocupată de un agregat sau, de un profesor rămâne vacantă, ministerul insarcinesa cu suplinirea ei pe unul dintre docenți, dintre agregați, sau dintre profesorii facultăței. In același timp consultă consiliile facultăților respective de la ambele Universități, dacă este loc a se menține catedra, sau a se suprima, sau a i se schimb destinațiunea. Dacă ambele consilii fac aceleași propuneri diferite, ministerul decide. Art. 67.—Pentru ocuparea unei catedre vacante, se publică vacanța prin Monitorul Oficial. Până în termen de două luni, candidații adresesc cererile lor ministerului, însoțite de un memoriu în dublu exemplar, asupra titlurilor și lucrărilor lor sciințifice Ministerul inaintesc câte un exemplar din acest memoriu fiecăreia din facultățile respective de la cele două Universități. Senatul fiecărei Universități, unit cu colegiul profesorilor facultății respective, va avea dreptul a recomanda ministerului, pentru locul vacant, câte un candidat, luat, ori dintre cei ce au făcut cerere, sau în afară de dânșii. Recomandarea se pote face : a) dintre profesorii ori agregații uneia din facultățile respective, cari au făcut lucrări în specialitatea catedrei vacante ; h) dintre docenții în exerciții, Gări ar fi funcționând fără întrerupere de cel puțin trei ani ca docenți; c) dintre românii cari ocupă o funcțiune echivalentă cu cea de profesor sau de agregat, într’o Universitate streină : d) dintre orice alte persone cari se vor fi distins prin lu-