Romanul, noiembrie 1898 (Anul 42, nr. 219-241)
1898-11-01 / nr. 219
ANUL 42-lea No. 219 Voește și vei putea 5 BANI în toată țara _ ABONAMENTE: IN ȚARĂ : . . . IN STREINĂTATE: .pe trimestru 5 lei „ „ 10 leî REDACȚIA gSYR. STAVROFÜLEOS No 2 Fondat de O. MOSIJUl Duminecă 1 (13), Luni 2 (14) Noembre 1898. Luminează-te și vei fi 5 IS -<&» 2ST X in toată țara ANUNGIURI Pagina IV............................linia 40 bani Inserții și reclame 2 lei linia ADMINISTRAȚIA STR. STAVROPOLÉOS No. 2. ■■■ llMreotor VINTII.A C. JL. ' U ZIUA ALEGERILOR Lista candidaților 1 NOEMBRE 1898 ALEGERILE DE MÎIRE Redacția si administrația ROMANUL sa mutat Str- Stavropolees No. 2, colț cu Str. Smîrdan cazul I. Lista candidaților Partidului liberal pentru alegerile comunale. Colegiul I C. F. Robescu, primarul capitalei. 1. Procop Demetrescu, consilier comunal. Doctor G. Stoicescu. G. Assan. Mateiu Corbescu, deputat. Al. Constamtinescu senator, A. Solacolu, ajut. de primar. D. Malac, inginer. 8. Meitani, senator, Niță Sterea, com. cons. com. A. Vanica, cons. com. D. Dobrescu, prof. cons. com. C. Christescu, cons. com. G. Bursan, prim ajutor de primar. Ilie Zamfirescu, comerciant, G. Boambă, directorul soc. Steaua Română *. Colegiul El . G. Bibicescu, director al Băncii Naționale, cons. com. Vintilă Rosetti, cons. com. A. Chirițescu, comerc. cons. comunal. Dr. Răuțoiu, cons. com. Preot Costea Enescu. Dr. Penescu. E. Giocanesi, advocat. N. Dărescu, advocat Dr.Argeșianu. Th. Niculescu. C. Solacolu, cons. com. A. Petrovici, advocat. G. Toanin, comerciant. N. Noreanu, advocat. Rie Mărculescu, știe în mod demn și onorabil să facă uz de ea. Votul, este singura armă loială și cavalerească, cu care se infringe inamicul în luptele politice într’o țară constituțională, cu regim reprezentativ, cum este țara nostră. Cetățenii din tote unghiurile țerei, atît cei de pe la orașe cit și acei de pe la sate, astăzi în fața urnei, prin votul lor, au prilegiul să arate celor doi partide politice ale nostre, că menținerea unui partid la putere nu atîrnă decit de la votul lor. Și prin urmare, orice încercări sau sforțări făcute în alt chip de cit în acela al votului este cu neputință unui partid să pariie la cîrma statului. Partidul național-liberal și partidul conservator, astăzi sunt puse în cumpăna corpului electoral, care va decide de ce parte atîrnă mai mult afecțiunea și asentimentul alegătorilor. De la izbînda partidului național-liberal și îngenuchiarea partidului conservator atîrnă progresul cultural și economic al acestei țări. Nu trebue o clipă uitat, că Valachia de odiniora, vasală semi-lunei musulmane și îngenuchiată politicei Rusiei, a devenit liberă și independentă mare și impunătore la gurile Dunărei, formând în peninsula Balcanică Romînia modernă, recunoscută și aclamată de întreaga Europă nu își datorește pozițiunea ei existentă absolut numai partidului național-liberal, care a luptat din răsputeri în acest scop! Nu trebue o clipă uitat, că numai partidul liberal întrupeză în el forța intelectuală și morale, bazele progresului și civilizațianei unui popor, și că pe izbînda alegerilor de astăzi se va așterne campania viitorelor alegeri generale din primăvara lui 1899, de către partidul liberal ori conservator, după cum astăzi, voturile vor decide, în favoarea unuia sau a celuialt. Prin urmare, corpului electoral îi inpombă sarcina să-și facă și de astă dată conștient datoria, dovedind, prin votul lui inamicului politic că țara nu se guvernează decît cu poporul și prin popor. Al. I. Conservatorii vor fi sprijiniți însă de foștii radicali, pe când democrații înaintați și chiar socialiști, recomandă amicilor lor ca între cele două partide să dea preferință celei care prezintă mai multe garanții de libertate. Noi ca sinceri democrați, îndemnăm pe toți amicii noștrii, oricari ar fi nemulțumit 17 zile lor, să nu stea spectatorii și să ia o parîti activă la lupta de mâine. Părtașii ai votului obștesc 77 trebue să conbatem pe aceia cari I vor să restrîngă dreptul de vot și să dăm sprijinul acelora cari, dacă nu admit votul universal, sunt cel puțin pentru colegiul unic, care este o îndrumare către ținta noastră. Dușmanii ai privilegiurilor de castă, nu putem da votul nostru pentru aceia cari nu s’au desipiit încă de vechile prejudecăți ale trecutului, ci din contră suntem datori a contribui la succesul partidului în care vedem manifestîndu-se mai mult principiile egalitare, convinși fiind-că nu prin partidul conservator se va putea face reforme democratice. Convinși fiind că partidul liberal, primește ideile progresiste și nu pune stavilă la propagarea ideilor noastre, că din contră chiar, majoritatea liberalilor s’a pronunțat pentru colegiul unic și mulți pentru votul obștenesc spunem alegătorilor. Votați pentru lista liberalilor", conservatoare din resursele ordinare budgetare, nu a fost în stare să facă nici o îmbunătățire nouă ; din contră, chiar lucrările ordinare de întreținere au fost plătite cu din diferite împrumuturi contractate. Astfel, din împrumutul de 5 milioane din 1894, o sumă de 793.235 bani 78 a fost distrusă pentru acoperirea de cheltueli cu alocuțiuni speciale în budgetul ordinar, și lei 928.491 bani 61 pentru acoperirea unei părți din deficitele exercițiilor conservatoare 1891 și 1892. SUB LIBERALI Budgetul pe exercițiul 1895—95 lăsat de conservatori, la 13 Octombre 1895,cu un dificil de lei 351.706 bani 92, a dat, la închiderea exercițiului, grație administrației liberale și înlăturării contrabandiștilor un escedent de lei 304.661 bani 52. Budgetul pe exercițiul 1896—97 s’a încheiat cu un escedent de lei 1.667.700. Budgetul pe exercițiul 1897—98 a dat și el un escedent de lei 489.433, bani 32. Total : 2.461.794—84 Și aceste exerciții au dat escedente, cu toate că cheltuelile de edilitate au fost sporite și budgetul urcat de la 12.124.105 lei, până la 14.011.110 lei. Lin escedentele realizate de administrația liberală, s’au plătit deficitele lăsate de conservatori și restul s’a întrebuințat în lucrări extraordinare. Și glasu-i stins de-abia putu să ’ngâne, Parcă ’necaz de lacrimi, se rog, pe tot ce ai mai sfînt pe lume, Eu mă lăsa să plec. E ’ngrozitor să ți se 'nchidă ușa Când ești flămând. Te rog, în scumpul nume Al celor duși din lume! îndură-ie. De crezi în cel de sus, Nu mă lăsa să plec. Și, eu am dreptul să muncesc. Cer muncă E un păcat să lași pe un om pierzării, Când crezi în cel de sus! Cine-l răspunse —mâna aduc aminte. A fost un nn încet spus. Se dețină o clipă pe picioare. Apoi plecăi tăcut, curând, în jos De abia pășind, în silă. Induioșată-l urmară cu ochii Se depărta sărmanul. Cu pași ruceți, în calea-l aspră, tristă, Flămând, pierdut, sub raza înfierbântată a soarelui de luniu. El dispăru,dar, ca prin vis urmându-l Văzut cum pribegește,, Pierdută forță,— brat, desprețuit, Și înainte, înainte, palid, Pribeag, rob al durerii, Prin sate, prin orașe, pe la fabrici, Cerșindu-șî loc la muncă, Purtînduși forța, foamea pretutindeni In deșert!... ș'apoi căzînd de trudă, Învins, chemându-șî moartea! Plîngînd, îmi îngropcă în palme fața, Și ’ncet șoptind, iertare, — Simții a veacurilor rătăcite, Și remușcarea lumii și rușinea Grea apăsându-mi pieptul. (Gazeta Săteanului) Tradusă de A. Vlahuță C5. I?. BOBESCU Primara Capitalei 1OEIBRIE 1108 Astăzi Duminică 1 Noembrie 1898, corpul electoral din toată țara este chemat în fața urnei ca să-și exercite cel mai sacru drept cetățenesc aclamat prin constituție. Nimic pe lume nu este mai sublim și mai nobil pentru un cetățean conștient de drepturile și datoriile ce are către țară, decit acestă mare și impunatare prerogativă a votului ce-I conferă constituția, cînd el, ILEGENIIE DE IM Mâine se încep alegerile colegiului II-lea pentru comună. Lupta de astă dată, să încinge între cele două partide. EDIȚIA DE SEARA ! FOI RĂVĂȘITE Tabloul e splendit, un întuneric de furtună, care se îmbîcsește îndărătnic și ici colea pete de un violet cu prițios aruncate la întâmplare, iar pe margini transparență de plumb ca o ceață. Cu cîtă pasiune mi-am îndreptat privirile spre acest fund care ascunde viitorul, cu ce dorință de viață m’am apropiat de el pentru ca să mă îngrozească acum forma lui, coloarea lui, opacitatea lui Și cînd privesc în urmă ce am lăsat, cînd din orizontul albastru tivit un fund de tot cu aur, zăresc regiunile trecute, sîngele sa neferbintă și ca un nou biruitor aș vrea să sparg cu puterea mînilor decorul care s’a oprit în fața mea, aproape de mine, atît de aproape că mă înăbușe. In urmă am lăsat atîtea priveliști. Pierdut printre amintirile cari s’au imprimat într’un bronz închis recunosc un tablou roz semnarizat in ape clare de argint, în ondulații regulate Și ce de flori.. un pervaz plin de violete, de narcise cari exală parfumul copilăriei Dar mai tîrziu. Colorile se închid, roșu apare aprins, albastrul în verde, iar florile se desfac în petale mari, pasionate, și prin colțul cadrului apar trandafirii, și margherite. Sunt sentimentele adolescentului, iubirea speranțele, și primele decepții. Dar mai tirziu, au rămas crisanteme, flori de toamnă, triste și reîmparfumate iar azî s’a scoborît cortina inmiorătoare care pare că îmi anunță că Înainte nu mai e nimic, și fiorul frigului glacial îmi tremură prin strige. Dar tot mai ani, cîndu’oi mai zări petele violetului caprițios și transparența de plumb a marginilor atunci mă voi opri fără să mai arunc priviri poftitoare în urmă ! . Sigma FINANȚEILE COMUNEI BUCUREȘCI Sub conservatori Sub fosta administrație conservatoare, budgetele, comunei București s’au încheiat, an cu an, cu însemnate deficite. Le resumăm încă odată : Exerciții Deficit. Mai mult. Administrația comunală 1890— 91 1891— 92 1892— 93 1893— 94 1894— 95 1895— 96 Oct. 13 572.274—651.376.415—87 380.406—98 222.444—03 658.652—47 351 706—92 ÜL 3> AK BT GR I FHOLETAE înalt, vânjos, brun, cu cămașa ruptă, Cu umerii lați puternici, De lucrător fierar sau de soldat încet deschise ușa cu sfială. Era un proletar „Ger să muncesc, sunt sănătos, puternic, Și duc la osteneală, Am două mîini de fier. Vin de departe Și’s două luni de când la orice ușă, Bat și mă rog zadarnici. Cine-i răspunse nu’mi aduc aminte. A fost un nn scurt, rece. Ca de un junghiu se ’ntunecă la față, SIMȚIRI ALESE piles Lemaitre VISATORUL. Era o frumoasă mănăstire zidită pe un platou înalt, în susul unui munte acoperit cu bradî. Coperișurile ascuțite și turnulețele sfintei case se ridicau de-asupra acestui loc tăcut. In jos o vale largă, vie, câmpuri cu grâu, livedi, mărginite cu plopi, și un sat de-alungul unui râuleț liniștit. Călugării acestei mănăstiri erau pe lângă supuși servitori ai lui Dumnezeu, mari învățați și lucrători bunii. Ziua vestmințilelor albe apăreau ici și colo pe câmp, aplecate la muncile pământului ; iar seara îi vedeai trecând pe sub arcele boltite ale largei mănăstiri murmurând vre-o rugăciune, sau vorbind între dânșii. Era printre ei un tânăr religios, Norbert, un foarte bun născocitor. In lemn sau în piatră, sau chiar din argilul din care și zugrăvea cele mai vii culori, știa să facă frumoase statui, ale lui Isus, ale Măriei și sfinților, încât preoții și persoanele religioase veneau de departe să le vadă și le cumparau foarte scump, pentru a-și împodobi bisericile sau căsuțile lor de rugăciune. Norbert era foarte religios. Avea mai ales pentru sfânta Fecioară un cult deosebit , și rămânea adesea cu orele, înaintea altarului Neprihănitei, nemișcat și prosternat cutele veștmintului atârnându-i în urmă pe scări. Norbert era câteodată visător. Seara mai ales privind, din înălțimea terasei, soarele stingându-se la orizont, devenea neliniștit și trist. Ar fi voit să meargâ