Românul, august 1915 (Anul 46, nr. 449-479)
1915-08-01 / nr. 449
ANUL 46-Iea— No. 449 6 BANI EXEMPLARUL Linia corp pe o coloană in pagina II. i 80 bani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV. .30 ban In Berde i reclame în pagina III linia. . 8 lei A re adresat In România t la Administrația ziarului. La Paria t la d-ni John F. Jones - C-ie, 31 bis re du Faubourg Montmartre. La Berlin & Vlenat la d-nii Rudolf Mosse ft 0-1« La Génévé t la d-nii Haasenstoin & Vogler și la toate agențiile de publicitate. RSDA6HA, STR. ÂGADEMIEI, Ho. 19 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17ROMÂNUL Fundator: C. A. ROSETTI VOIEȘTE ȘI VEI PUTEA ANUNCIURI De la deslănțuirea lui, războiul continuă cu înverșunare de la un capăt la celalt al Europei. Azi ca și ozi și, ca și azi,, mîîne, pe toate fronturile de luptă se manifestă aceiași intransigentă în urmărirea realizării intereselor politice si economice pe care fiecare popor in parte le ridică la înălțimea idealurilor supreme. Un ian și mai de lupte în tranșee, de războiu bine de uzură, tragic și în același timp măreț, n’a adus nici o schimbare care să însemne o atenuare a îndîrjirii cu care milioanele de soldați au pornit la luptă pentru apărarea Patriilor. Forțele imense se întremăcelăresc azi ca și ele, cu același dispreț de moarte, cu același inse iiînare în ochi și cu același surâs liniștit pe buze, isvorîte numai din credința neclintită în victoria finală. ___ Departe, în urma fronturilor, conducătorii destinelor popoarelor angajate în lupte mai mult decît omerice, în lupte cum la fel n’au mai fost în decursul veacurilor în care neamurile pămîntului și-au înscris istoria lor, și poate cum nu vor mai fi vreodată, arată aceiași intransigență în realizarea intereselor pentru care au admis războiul, negîndindu-se decit la sleirea forțelor adversarului, pînă la complecta lui nimicire. Ideile de umanitate nu mai sunt atît de puternice spre a reacționa la cunoașterea dezastrelor de tot felul produse de războiu și să determine, astfel, < atenuare a intransigenței manifestată de acești conducători. Războiul,, se sprijină în primul rînd pe interesele și idealurile politice și naționale ale Statelor. De aceea, în vremurile cînd Marte domnește pe pămînt, ideile umanitare trebuesc înlăturate, fiindcă pot deveni un pericol pentru aceste interese și idealuri. Războiul trebue continuat cu aceiași în transigență. Și așa gîndesc chiar și aceia, cam o viată întreagă și-iau încălzit sufletul și și-au luminat mintea la flacăra unor doctrine politice mai umanitare, la flacăra socialismului international. Socialiștii de pretutindeni au admis războiul,, în contra învățăturilor la care ei se închinase ani, decenii. Socialiștii de pretutindeni, au pornit cu intransigență la luptă, voind să înfăptuiască aceleași idealuri ca și ceilalți fii ai Patriilor ce și-au declarat războiul pe viață și pe moarte. Și aceiași intransigenta manifestată de socialiști la începutul războiului mondial, se deslănțuieîi manifestă și astăzi. Socialiști germani, cari în frunte cu Hasse, Bernstein și Kautsky, cer o pace fără ca Germania să anexeze vre-un teritoriu, uită totuși că Alsacia-Lorena e revendicată de francezi și prin aceasta, atitudinea lor, vrea să fie mai mult gestul cavaleresc al învingătorului față de cel pe care îl cred învins. In fond, ei păstrează în sufletele lor, aceeași intransigentă de a nu ceda nimic. Și aceiași intransigentă o păstrează și socialiștii francezi, cari vor continuarea războiului pînă la nimicirea militarismului german, căci numai astfel ei ar putea avea Alsacia-Lorena șî asigura pacea europeană în viitor. Deci, și aci,, se manifestă aceiași Intransigență de a nu ceda șî de „a continua războiul pînă la capăt“. Și astfel, în tranșee unde moartea pîndește neiertătoare spre a nimici viețile omenești, departe de front unde grija zilei de mîîne neliniștește sufletele tot atît de mult ca și teama de moarte în tranșee, și în sferele socialiste unde sufletele se înalță hrănindu-se cu utopiile unor vremuri mai bune, pretutindeni, domnește aceiași intransigentă, azi ca și în ziua dîntîîua izbucnirea groaznicului războiu. Omenirea nu poate avea încă răspunsul la întrebările ce-o frămîntă. BUCUREȘTI 31 IULIE Intransigente PLANURILE de viitor ale Francezilor — CHIPUL CUM SE JALONEAZĂ CONDIȚIUNILE PACE VIITOARE — Este interesant pentru cunoașterea atît a stărei de spirit din Franța, cît și asupra modului cum se privește actualul războiu în această țară, a ceti articolul din „La revue hebdomadaire“ in titulat „Les garanties uécessai res“, care face parte din o vastă anchetă asupra „les lendemains de la guerre“. „Pentru a asigura o pace durabilă care îi trebue și care o va satisface în ambițiile sale legitime, Franța va trebui să țină seamă de garanțiile precise ce le va înscrie în tratate“... „Patruzeci de ani, ne-am arătat pacifici pînă a nu provoca un conflict care ar fi putut să ne redea două provincii perdute... Alsacia și Lorena trebue să se întoarcă Franței... Tot pentru dragostea de pace, ea, a avut în 1911 nenorocita idee de a ceda o parte din Congo: e legitim ca ea să o ia îndărăt, legitim ca să se reia și unele colonii germane pentru a căror stăpînire se luptă acum Franța cu Anglia“. In domeniul colonial Franța Franța — spune autorul anchetei — are drepturi mai vechi în Togo și Camerun decît Germania“. „Dacă Franța, Rusia, Anglia, Italia, Belgia și Serbia, care numai în Europa reprezintă 250 milioane de suflete, cred necesar pentru pacea lumei, de a pune sub o stăpînire ce o vor fixa, cutare district german, o majoritate atît de sdrobitoare nu va trebui să întreacă vocile acelui district supus sau chiar opiniunea guvernelor din Berlin sau Viena cari ar voi cel mult în numele a 100 milioane de suflete?“ Pe lîngă aceste garanții teritoriale va trebui să se ia și altele de ordin financiar, va trebui să se plătească costul războiului. Această mare dare de războiu nu este atît de greu de perceput, întru cît impositele în Germania sunt mai mici decît cele din Franța. Deci ele ureîndu-i se, se poate plăti indemnizația de războiu ori cît de mare ar fi. Plata s’ar face în vărsăminte succesive, și regularitatea lor ar fi garantată prin luarea de gajuri, stabilirea unui control pe unele venituri publice, etc. Aceste sunt în resumat și pe scurt unele din garanțiile pe care Franța, prin pana unui publicist, le socotește necesare ca pacea să poată fi durabilă. Evident, însă, că aceste condițiuni au un caracter de pură speculație a viitorului atîta timp cît sfîrșitul războiului ca și victoria finală e departe de a se putea prevedea. SEMPER BEȚE ȘUGUBEȚE MIE Un bărbat ca mine — Vechiu boier de viță — Se putea să n’aibă ...Un baston de vită ?... CRH), LUCRĂRI DIN VARA — Ca toate vremurile excepționale prin cari trecem, la Primăria capitalei se urmeaza realizarea anul destul de bogat program de lucrări edilitare — Cine nu cunoaște situațiunea creată de pe urma evenimetelorinternaționale? In toate statele biligerantie, și chiar în țările nutre, situațiumea financiară e așa, încît orice capitaluri însemnate au fost suspendate și animate pentru vremurile normale. Se știe că, totuși, guvernul încuviințau ca din lucrările publice proectate să se execute cele de natură urgentă, în valoare de vre-o 35 de milioane lei. In modul acesta se împlinește un îndoit scop: pe de o parte se înzestrează economia națională cu lucrări aducătoare de venit sau cu un caracter de necesitate urgentă, — cum sunt diferite linii ferată, linii de garaj, etc., — iar pe de alta se dă de lucru la mii de muncitori și la surle de întreprinzători cari alttfel ar rămîne fără de nici o resursă de traiu. Inspirîndu-se de la această măsură a guvernului, administrația comunală a Capitalei a hotărît ca și în anul acesta să se execute lucrări de edilitate, canalizări, pavagii, trotuare, întinderea rețelei de apă, etc. Consecințela programului pe care La adoptat, administrația comunală se preocupă mai cu seamă de împlinirea lipsurilor mari și urgente pe care la au unele cartiere mărginașe ale Capitalei. Un mare număr de străzi vor fi pavate cu bolovani de piatră, se vor face kilometri întregi din trotuare și fe vor pava chiar cu piatră cubică un număr de străzi, nu din celle centrale, — dar cari au totuși o circulațiune mai mare. Astfel strada Ghisea care traversează perpendicular șoseaua Kussialpff, pe la Bufet, în fața sanatoriilor Sf. Elisabeta și dr. Antoniu, e chiar în acest moment în curs de a fi pavată cu piatră cubică. De asemenea pe șoseaua Filantropiei s’a creat o piață frumușică, cu compartimente de carne, zarzavalituri, lăptărie, tutungerie. Note. In jurul acestei hale era un vast teren, care de asemenea va fi pavat chiar în vara aceasta cu piatră cubică. Lucrările au și început, și sunt pe bună cale de executare. In acest mod sti va crea și în acest cartier mărginaș o hală nouă de aprovizionare, și o piață care-i dă un aspect mai civilizat. De altfel cartierele acestea sunt locuite de o populațiune numeroasă. Hala va putea sluji și pentru aprovizionarea celor cari locuiesc în vilele de la șosea. Lucrările cele mai costisitoare sunt canalele. Primăria s’a prezentat și a scos încă dre astă primăvară la licitație un Însemnat hot de canale, pe străzile cari, sau nu aveau de loc aceste indispensabile instalații, sau se aveau insuficiente. Antreprenorii cari au încheiat contracte au început din vreme lucrările, din cari parte sunt terminate. De asemenea o parte însemnată din programul de lucrări edilitare ce se va înfăptui anul acesta, este întinderea rețelei de apă. Ea ar trebui să se facă însă concomitent cu întinderea rețelei de canale, căci altfel se nasc inconveniente ca acela despre care ne scriu mai mulți locuitori din str. Clucerului. Primăria, în dorința de a veni în ajutorul populațiunei nevoiașe care locuește dincolo de cartierul construit de soc. locuințelor ieftine, a înființat la o răspîntie o „cișmea publică“. E în adevăr o binefacere. Sute de familii se aprovizionează cu apa care altă dată o cumpărau cu donița. Tocmai din cauză însă că e mult uzată, cișmeaua se strică și apa curgînd necontenit, iar Strada neavînd canal, s’a format în imediata vecinătate a acestei cismite pe locul Boerescu, — tot proprietatea Primăriei — un adevărat lac. Apa stătătoare s’a înverzit, țînțarrdi au apărut, și dintr’un lac salubru, proprietatea primăriei a devenit un focar de febră palustră, de friguri de baltă! Toatte acestea, pentru că s’a înființat cișmeaua fără canal de scurgere. Dar, devenind la subiectul nostru, oricine poate constata cu satisfacțiune că starea financiară a comunei București îngădue să se constitui chiar în acest an excepțional lucrările de edilitate, de altfel atît de necesare. Cine nu se învîrtește decît prin centrul, ara<fului, — cum fi e mulți bucureșteni — ar crede că Primăria anul acesta nu face aproape nimic. Dacă colinzi însă cartierelle mărginașe și cele mijlocii, îți dai seama însă că la Primărie domnește o activitate foarte rodnică. Desigur că în împrejurări normale, actuala administrație comunală ar fi lăsut cel puțin îndoit. Totuși, așa cum e, sforțarea merită să fie subliniată. _______Rop. Germania ar dori pace SEPARATA CU RUSIA — O — GUVERNUL GERMAN AR FI DISPUS SA EVACUEZE POLONIA ȘI CURLANDA ȘI SA PARASEASCA GALIȚIA ȘI DARDANELE RUSIEI Roma 30 Iulie. — Din Petrograd se anunță că ziarul Vîedmosti“ care este în „Bîrjevîia legături zilnice cu Ministerul afacerilor străine, publică știrea că împăratul Germaniei, prin intermediul Regelui Danemarcei, ar fi făcut Vinerea trecută propuneri de pace Rusiei, dar că aceasta ar fi refuzat. Celelalte ziare din Petrograd afirmă că știrea aceasta ar fi privită ca posibilă în cercurile Dumei și că la Consiliul Imperiului s’ar fi primit o confirmare din izvor autorizat. Ziarele reamintesc că o propunere de pace analoagă s’a făcut de Napoleon I după ocuparea Moscovei, dar — adaugă ziarele — nu este posibil să se vorbească de pace pînă ce ultimul sodat german nu va fi eșit de pe teritoriile Belgiei, Franței și Rusiei.Corespondentul ziarului „Giornale d Italia“ zice că se svonește la Petrograd cum că împăratul Germaniei ar fi propus chiar Țarului să fie El Intermediarul între Germania și celelalte State beligerante. Ziarele Italiene comentînd aceste știri, observă că Germania, după cucerirea Varșoviei, credea că ar fi în măsură să facă să i se recunoască victoria, dar refuzul categoric al Țarului a zădărnicit tot planul cel iscusit al Germaniei. (A. T. I.). L . . .............. J, *'•&&. W.S * Petrograd 30 iulie. — Deși spionii germani fac întotdeauna operă tenebroasă totuși, ca și compatrioții lor din Germania, dînșiî ignorează realitatea șî nu văd decît ceea ce doresc sa vază. Această concluziona reiese necesarmente cînd se citește comunicațiunea de astăzi că Germania a început la Petrograd negocieri pentru o pace separată. Prin mijlocirea unei bănci germane foarte cunoscute, s-a dat a se înțelege că guvernul german ar fi dispus să evacueze Polonia și Curlanda șî să părăsească Galiția șî Dardanelele Rusiei, cu condițiune ca Germania să ia Egiptul pe care ar înapoia Turciei, și să primească libertatea garantată de a-și regula socotelile cu aliații Rusiei. Trebue să repetăm pînă la ce grad e de oarbă diplomația germană în ce privește dispozițiunea reală și situațiunea internă a Rusiei, cînd ea se decide a produce atari propuneri. Evident că în Germania lumea se decide mereu să nu crează că la spatele armatei ruse este întreaga națiunea rusească șî că guvernul rusesc precum și aliații Rusiei și-au propus scopul de a distruge militarismul german. Sau că Germania se silește să deștepte neîncredere sau neliniște între aliați în contra Rusiei cu ajutorul unor atari propuneri, sau că spiritul național rusesc este pentru Berlin literă moartă. In ce privește spiritul public, «1 este încă șî mai ostil, față de Germania decît mai nainte, dacă aceasta se poată Ședința de ert a Dumei a creat printre deputați o dispozițîune foarte entuziastă. Declarațiunile ministerului de război, precum și totalul măsurilor proiectate de guvern, au produs o impresiune deosebit de întăritoare. Se observă că ședința de ort a Dumei a șters cu totul limitele cari existau pînă acum între deosebitele partide politice. (Westnik). SAMBATA 32 IULIE 1915 LUMINEAZA-TE SI VEI FI ABONAMENTE In țară . . un an 13 lei . . . șease luni 9 lei in străinătate , un an 36 lei . . . șease luni 18 Se Abonamentele încep la 1 și ÎS ale fiecărei luni A sa adresat In RomAnia t la Administrația ziarului și la oficiil poștale. La Paria t la «Agence Internationale de Journan Gorbazy», La Vlenax la d-nul I. Bettenhausen, Staatsbahnhe La Génévé x Heinrich Massein, TELEFON No. 57/20 și 22/39 II MIJLOCUL GENERALILOR Ilustrația noastră reprezintă pe Împăratul Wilhelm alături de generalul Macensen și un grup de generali germani de pe frontul de est rk c: Se știe că L’Echo des tranchées care e ziarul regimentului francez 17 teritorial, are de colaboratori pe cele mai mari personalități ale Franței, în frunte cu președintele Poincare. Unul din numerele recente publică, astfel, următorul articol prin care Brieux, dramaturgul francez și membru al academiei franceze, se adresează în acești termeni către soldați. Scumpii mei amici. Fiindcă mi se face onoarea de a mi se cere să vă vorbesc, vreau să profit pentru a pleda pe lângă dumneavoastră cauza civililor de dincolo de front, printre care mă număr și eu, vai. Facem tot ce ne stă în putință pentru a răbda, și răbdăm. Dar greu. Gîndiți-vă puțin asupra soartei noastre și fără a merge acolo încît să spuneți că noi suntem de plîns și aceasta s’ar putea apăra, veți recunoaște că merităm din partea voastră, oarecare indulgență. Mai întîiu, nu știm ce atitudine trebue să luăm. Trebue să fii trist, trebue să fii vesel ? Dacă suntem triști, se va spune că n’avem încredere în voi, că ne îndoim, că suntem supărăcioase elemente de disoluțiune. Dacă suntem veseli, ah! dacă suntem veseli, ce avem! — Suntem fără inimă, suntem egoiști, insultăm suferințele noastre. Atunci, suntem veseli și triști în același timp, sau succesiv, și cînd suntem veseli, suntem triști că suntem așa și cînd suntem triști, avem încă un fel de remușcare. Totuși nu putem să ne oprim de a fi veseli cînd ne gîndim la voi, pentru că voi ne faceți mîndri, pentru că voi sunteți fii noștri și sunteți admirabili, pentru că simțim că victoria definitivă se apropie și întrevedem măreția Franței noastre la sfîrșitul acestui războiu. Și nu putem să ne reținem de a nu fi triști cînd ne gindim la ceea ce voi îndurați. Sunt momente, adeseori, cînd ne e rușine de buna noastră stare, și avem noaptea remușcări cari fac să se nască în noi sentimentul unei culpabilități, al unui furt, fiindcă noi dormim atît de bine și voi fitt de rău. . . . ft. ■ A GINIA DTUA CEI RAMAȘI ACASA — O SCRISOARE A DRAMATURGULUI BRIEUX — Credeți-mă, părinții voștri, și a fi delicios insuportabili, cu laurii voștri. Aide, vi se va permite totul, fiindcă o meritați, mamele voastre au nevoie de o mare sforțare sufletească. Gîndiți-vă că în momentul cînd un surîs se naște pe buzele lor, el e înlăturat de gînd: „Poate că acum, în minuta aceasta, el e atins“. Această neliniște a nenorocirii posibile, voi o aveți numai în momentul acțiunei; părinții voștri sunt strînși de ea continuu, neîncetat, la fiece minută și de aceea e natural ca consolările să vie de la voi la ei, și ca ei să fie aceia cari să aibe nevoie de a fi reconfortați. Cînd primiți, dela noi scrisori nu prea vesele nu ne desprețuiți prea mult. Gîndiți-vă și la faptul că noi nu suntem cu voi, că suntem bătrîni și și că e natural ca o forță fizică mai mare, să răspundă la o forță morală atenuată. Voi sunteți Franța. Noi nu suntem, noi, decît Francezii de est. Vă iubim din toată inima, dar nu trebue’ să cereți delia noi să vă egalăm. Aveți asupra noastră superioritatea tinereții, și puteți crede că nu este unul printre noi care să nu fie gata să suporte tot ce voi suportați și care ziar accepta cu grabă să aibe în același timp vîrsta voastră și miseriile voastre. Moartea e înaintea noastră, atît de aproape, poate, în orice caz, fără glorie. Noi o vedem apropiindu-se, fatală, și ne vedem murind unul cîte unul. Asistăm conștienți la sfîrșitul nostru. Nu mai trăim decît prin trecut In tranșeele voastre, voi vă faceți visuri de viitor. In liniștea caselor noastre noi nu avem decît amintiri. Gloria veselă, recompensă meritată a faptelor voastre, — voi veți vedea strălucirea ei. In fumul pipelor noastre, e visiunea lucrurilor de altă dată, regretul erorilor de ori,1?iscuțiuni sterile, ori meschine, rivalități politice, și pentru o bună parte, remușcările de a ne fi îndoit. pr . ... ! ! ! Intr’adevăr, nu trebue să ne disprețuiți prea mult, dacă suntem mai puțin veseli decît voi. Noi nu așteptăm decit o bucurie: aceea a reîntoarcerii voastre, și ne gîndim înduioșați, că veți BRIEUX membru all Academiei franceze NEGRU PE ALB AURUL ROMAHCEI Este titlul exact pe care ziarele pariziene „Le Figaro“ și „Excelsior“ îl dau articolașului în care povestesc gestul frumos — aproape sublim — al unei tinere compatrioate a noastre care în momentul de față se găsește la Paris. Scena se petrece la Banca Franței. La apelul pe care guvernul l-a făcut particularilor să-șî schimbe la bancă moneda în aur prin monedă de hîrtie, un compatriot al nostru, s’a grăbit ca orce mare admirator al Franței să facă acelaș gest ca nu importă ce alt cetățean al Republicei. Compatriotul nostru a mers la Bancă însă însoțit de fiica sa, care pentru un moment nu știa scopul acestei vizite. De îndată însă ce a văzut chstanța de primire a aurului și a aflat că Franța are într’adevăr nevoi de monedă în aur, ea a cerut lui tată-său să se întoarcă și să mai depună și micile sale economii care se ridicau la cîteva piese de aur. Dorința i-a fost îndeplinită și astăzi mica noastră compatriotă posedă o chitanță oficială prin care Banca Franței, recunoaște că a fost împrumutată cu cîteva piese de aur. Articolașul este scris într'o atmosferă simpatică nu numai pentru eroina întîmplărei de la Bancă, ci pentru toți romînii de la Paris care în momentele de față au dat obolul lor la fel cu francezii și n’au făcut nici cel mai mic semn de separatism. Este unul din rarele articole pe care le întîlnim în presa franceză și de pe urma cărora ne simțim amorul propriu flatat. In aceste momente mai cînd opinia publică franceză ales, șovăiește în ceea ce privește sentimentele ei față de Romînia, fie că articolașul „Aurul romîncei“ să-i servească oarecum de îndrumare. . .. j | KOH-Y-NOOR.