Satul Socialist, august 1969 (Anul 1, nr. 77-103)
1969-08-01 / nr. 77
PAGINA 2 SATUL SOCIALIST Să TOT CĂLITOREŞTI PE ACESTE DRUMURI ! în judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoară, în aceste zile, ample lucrări de modernizare, asfaltare şi extindere a drumurilor. Recent a fost terminat drumul de la Salva — comuna Coşbuc şi se apropie de sfîrşit asfaltarea drumurilor Reghin-Bistriţa şi Năsăud — Singeorz-Băi. De asemenea, se lucrează la betonarea ultimei porţiuni a şoselei naţionale care traversează judeţul Cluj şi care trece prin Dej şi Bistriţa spre Vatra Dornei. Se extind şi se modernizează drumurile din judeţ, care duc către zonele turistice din munţii Rodnei, Ţibleşului şi Pietrosu. în total, în acest an vor fi modernizate şi amenajate drumuri însumînd 250 kilometri. VALOAREA LUCRĂRILOR : 20 MILIOANE LEI Consiliile populare din judeţul Alba au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate în cinstea Congresului al X-lea al partidului şi aniversării eliberării patriei, ca răspuns la chemarea Consiliului popular judeţean Galaţi. In oraşele şi satele judeţului s-au executat, cu participarea voluntară a cetăţenilor, lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 20 milioane lei. La unele din obiectivele întrecerii — construcţii de străzi, trotuare şi poduri — s-au depăşit încă de pe acum prevederile angajamentelor pentru întregul an. Astfel, au fost extinse reţelele de drumuri noi cu peste 38 km, construit peste 50 000 mp de trotuare şi 340 poduri şi podeţe. Am fost amenajate, de asemenea, 53 de baze sportive. CREŞTE REŢEAUA UNITĂŢILOR DE DESERVIRE în scopul îmbunătăţirii continue a deservirii populaţiei din mediul rural, anul acesta s-au construit în judeţul Bihor numeroase unităţi comerciale, printre care amintim magazinele universale săteşti din Hotar şi Tăşad. La propunerile cetăţenilor au început lucrările de construcţie a unor noi unităţi comerciale săteşti în Botean şi Serghiş. De remarcat că cea mai mare parte a acestor lucrări se efectuează prin muncă patriotică, în perspectivă, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum a prevăzut începerea lucrărilor la magazinele universale ce se vor construi în Tileagă, Pădurea Neagră şi Girişu Negru. SUCCESE ÎN JUDEŢUL BACAU Pînă la începutul acestei luni, locuitorii judeţului Bacău au realizat prin muncă patriotică lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de peste 63 milioane lei. Pînă la 23 August s-au angajat ca valoarea acestora să depăşească 80 milioane lei. Printre principalele realizări obţinute se înscriu : construirea a peste 25 km drumuri, repararea şi întreţinerea a 180 000 mp străzi şi trotuare, ca şi 390 km drumuri locale, amenajarea şi întreţinerea a 370 hectare de spaţii verzi şi parcuri, construirea a 850 poduri şi podeţe , construirea şi amenajarea a 135 baze simple de sport şi terenuri de joacă pentru copii. Tot la capitolul realizări mai consemnăm : plantarea a peste 150 000 arbori şi arbuşti ornamentali ; îndiguiri pe o lungime de 25 km ; consolidări de maluri pe o suprafaţă de 60 000 mp. Pe locuri fruntaşe se află localităţile : Urecheşti, Onceşti, Plopana, Vultureni, Dofteana, Ardeoani, Bogdăneşti, Căiuţi, Planca, Dealu Morii, Gîrleni, Lipova şi altele. SATELE VRANCEI -TOT MAI FRUMOASE La chemarea consiliilor populare■ comunale, cetăţenii din satele Vrancei au răspuns cu însufleţire la acţiunea pentru construirea şi amenajarea de noi drumuri. Angajamentul pe anul în curs prevedea realizarea a 95 km de drumuri noi. Locuitorii din satele Vrancei au realizat pînă în prezent peste 120 de km de drumuri. In fruntea acestei importante acţiuni se află cetăţenii din comunele : Moviliţa, Tulnic, Lacu Baban şi Pufeşti. De menţionat că economiile realizate la construcţia şi repararea drumurilor comunale din judeţul Vrancea se ridică la peste 3 500 000 lei. Apele care se revarsă din munţii şi colinele Vrancei provoacă în fiecare an avarii la poduri şi podeţe. Potrivit planului, în anul 1969 sunt prevăzute construcţia a 120 poduri de diferite lungimi. Prin strădania şi hărnicia cetăţenilor de la sate au fost construite 130 de poduri. Totodată, cetăţenii au amenajat prin muncă patriotică 1 500 podeţe în comunele judeţului. ÎN ÎNTREAGA ŢARA DIALOGUL ÎNTRECERII PATRIOTICE se desfăşoară ca deosebită însufleţire Cu sapa şi lopata, aceşti tineri din judeţul Teleorman reeditează rezonanţele simbolicului „hei-rup“ metaforă a muncii patriotice. Plantaţiile tinere de azi vor fi mîine, şi datorită lor, o adevărată pădure STATUL SOCIALIST -principalul instrument in organizarea şi conducerea vieţii sociale (Urmare din pag. 1) toate a progresului întregii noastre societăţi, a întregii naţiuni. „Dezvoltarea ascendentă şi multilaterală a ţării — se menţionează în Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului — asigură afirmarea tot mai puternică a forţelor creatoare ale naţiunii. Naţiunea noastră socialistă, care înfloreşte impetuos atît pe plan material, cit şi spiritual, va continua să constituie pentru o îndelungată perioadă istorică un factor esenţial al progresului societăţii". Rolul statului nostru a sporit şi s-a consolidat considerabil în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, cînd caracteristic pentru întreaga perioadă a fost creşterea forţei orînduirii socialiste, dinamismul ascensiunii sale care a deschis noi perspective în toate domeniile vieţii sociale, lărgirea şi consolidarea democratismului socialist. Valenţele statului socialist, dobîndite în cursul anilor construcţiei socialiste, au la bază prefacerile revoluţionare care au avut loc în structura de clasă a societăţii şi transformările substanţiale care s-au petrecut în viaţa economică a naţiunii române. Societatea noastră se caracterizează prin omogenitate socială, prin clase şi pături prietene, unite datorită ţelurilor comune şi identităţii de interese fundamentale. Rezolvarea marxistleninistă a problemei naţionale a întărit unitatea poporului român, coeziunea întregii naţiuni. In viaţa economică a ţării am făurit o economie naţională înfloritoare, unitară, în care atribuţiile şi rolul statului s-au manifestat activ şi creator, în documentele pregătitoare pentru Congresul al X-lea al partidului, subliniindu-se obiectivele de mare însemnătate pe care partidul şi poporul nostru şi le propune spre îndeplinire în etapele următoare, se menţionează, totodată, necesitatea creşterii rolului activ al statului în organizarea şi conducerea vieţii sociale, statul nostru trebuind să-şi dezvolte permanent rolul său constructiv-educativ, să se perfecţioneze şi să-şi exercite mai eficient atribuţiile. Partidul acordă o atenţie sporita funcţiei economico-organizatorice a statului, ceea ce înseamnă întărirea şi perfecţionarea rolului său in organizarea, planificarea şi conducerea economiei naţionale, în dezvoltarea forţelor de producţie, în creşterea avuţiei naţionale. Cu tot atîta atenţie sunt indicate şi căile menite să asigure funcţia cultural-educativă a statului socialist, contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţei, învăţământului, artei şi culturii, ocrotirii sănătăţii, educarea socialistă a cetăţenilor, cultivarea patriotismului şi a spiritului de solidaritate cu oamenii muncii din întreaga lume, formarea trăsăturilor morale proprii omului nou al societăţii socialiste. Activitatea statului nostru va continua să se desfăşoare şi în direcţia asigurării şi păstrării ordinii publice, a legalităţii populare, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, acţionînd cu promptitudine împotriva lipsei de grijă faţă de bunul obştesc, ca şi asupra oricăror încercări care ar lovi interesele şi cuceririle revoluţionare ale poporului român. Pe planul activităţii externe, statul nostru militează consecvent pentru dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, pentru cooperarea cu toate statele indiferent de orînduirea lor socială şi politică pe baza principiilor egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne ale altora, respectării suveranităţii şi independenţei naţionale, a dreptului popoarelor de a-şi hotărî soarta fără amestec din afară. „Dezvoltarea şi întărirea statului socialist — se menţionează în Teze — adîncirea democraţiei şi creşterea rolului organizaţiilor obşteşti în viaţa socială constituie puternice forţe motrice ale înaintării ţării noastre pe drumul construcţiei socialismului, ale cimentării orînduirii noastre sociale, ale apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului". • . I______ Nr. 77—vineri 1 august tt Vineri 1 august SOARELE răsare la ora 8 şi 1 minut. Apune la ora 19 şi 41 de minute. Luna răsare la ora 21 şi 32 de minute. Apune la ora 8 şi 56 de minute. De la începutul anului au trecut 213 zile. Pînâ la sfîrşitul anului au ramas 152 zile. STAREA VREMII : Timpul probabil pentru 1 august , vremea va fi frumoasă. Cer variabil. Averse de ploaie vor cădea cu totul izolat. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 10 şi 18 grade, local mai coborîte în depresiunea din estul Transilvaniei, iar maximele între 20—28 de grade. MEDALION LAMARCK POVESTEA VORBEI s întăriţi trupul vostru prin muncă şi mintea voastră prin studiu (Socrate). Se împlinesc astăzi 225 de ani de la naşterea biologului francez Jean-Baptist Lamarck, unul dintre întemeietorii evoluţionismului în biologie. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris şi colaborator la „Enciclopedia franceză". În domeniul botanicii, Lamarck a publicat Flora Fran-Timpul probabil pentru 2,3 şi 4 august, vreme în general frumoasă şi călduroasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura în creştere uşoară ; minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele între 20—30 de grade, local mai ridicate. ţei, Enciclopedia botanică şi Ilustrarea genurilor. În domeniul zoologiei, Lamarck a introdus împărţirea animalelor în vertebrate şi nevertebrate şi a publicat Filozofia zoologică, care cuprinde concepţia sa despre evoluţia vieţuitoarelor. A murit în 1829. Nu poate fi contestat faptul că majoritatea magazinelor săteşti din judeţul Covasna sunt aprovizionate din belşug cu mărfuri de calitate. Cînd gestionarii ţin seama de cerinţe totul merge ca pe roate, aprovizionarea satisface toate cerinţele. Totuşi, unele unităţi comerciale fac încă cu greu faţă cererilor consumatorilor, exigenţelor acestora, ceea ce dovedeşte că preocuparea pentru buna deservire a locuitorilor din mediul rural mai lasă de dorit. De acest adevăr ne-am convins vizitînd cîteva magazine. Iată-ne în comuna Belin. Responsabila, Ida Bartha, a depăşit planul de vînzare a mărfurilor cu 47 000 lei. Aceasta pentru că ea procură întotdeauna mărfuri corespunzătoare cerinţelor, face dese deplasări la bazele de aprovizionare din Braşov sau Sfîntu Gheorghe, dovedind în felul acesta că drumul dintre depozit şi magazin nu este lung. In comuna Băţani am întîlnit aceeaşi preocupare pentru satisfacerea gusturilor cumpărătorilor. Aici se găsesc la discreţie articole de uz gospodăresc, diferite tipuri de aparate de radio, tricotaje pentru copii şi tot felul de mărfuri de sezon. Fondul de mărfuri este variat şi corespunzător, deoarece responsabilul se consultă cu cumpărătorii în vederea aprovizionării cu toate cele trebuincioase. Dar... din păcate, există şi un... dar, deoarece unii responsabili de magazine rurale susţin că drumul între depozit şi rafturi este foarte lung . Aceasta este, de pildă, părerea gestionarului magazinului din Reci. Deşi comuna este mare, cerinţele cumpărătorilor multiple şi variate, Samuil, nu se îngrijeşte de buna aprovizionare a raioanelor cu articolele cerute de cetăţeni pe motiv că... s-ar putea întîmpla să nu le vîndă ! învăţătorul Zsigmond Varga, dintr-un sat din apropiere, a bătut de multe ori drumul pînă la Reci să-şi procure cîteva prosoape pluşate şi doi-trei metri de muşama. I s-au oferit în schimb săpun de toaletă şi în loc de prosoape... feţe de masă obişnuite. Cetăţeanul Francisc Dimeny a venit din Aninoasa — alt sat din apropiere — să cumpere ghetuţe şi cămăşi pentru copii. Gestionarul „bun negustor" i-a oferit săpun, ciorapi şi maiouri ! Această lipsă de grijă faţă de nevoile curente ale cetăţenilor din comuna Reci ar trebui curmată. Şi nu numai aici. In magazinul din Ghidfalău (gestionar Iosif Nagy), în toiul muncilor agricole lipseau tocmai furcile cu trei şi patru coarne, ca şi sapele. Despre cozile din lemn pentru unelte nici nu mai vorbim. Din rafturile magazinului din Boroşnelul Mare au dispărut o serie de articole foarte căutate : serviciile din porţelan, ligheanele, cratiţele şi oalele emailate ca şi maşinile de cusut şi gătit. In magazinul din Ozun lipsesc deseori ţesăturile din bumbac, lină şi mătase. Deoarece acei care lucrează în aceste magazine nu acordă atenţie cerinţelor consumatorilor, localnicii îşi fac cumpărăturile respective din oraşele din apropiere, pierzînd însă timp şi bani cu drumul. Cu toate că există instrucţiuni precise (am putea spune că există chiar o abundenţă de instrucţiuni), care prevăd ca cererile de consum să fie întocmite în mod (ţineţi-vă bine) ştiinţific, majoritatea responsabililor le alcătuiesc la voia întîmplării. Aşa se procedează de pildă la Micfalău, Breţcu, Sita Buzăului, Zăbala. Iată un exemplu : Ludovic Vereş, responsabilul magazinului din Micfalău, a comandat 80 de costume din fire fine, cu nota expresă de a fi livrate cit se poate de urgent. După o scurtă vreme, le-a returnat. De ce ? Pentru că nu se vînd. Atunci de ce le-a comandat ? Și lucrul este cu atît mai curios cu cit la magazinele universale din împrejurimi acestea sînt mult solicitate ! Să recunoaştem, problema este de neînţeles... Poate ne vor lămuri cei de la centru care se ocupă cu instrucţiunile şi repartizarea „ştiinţifică" a produselor de care au nevoie cetăţenii din satele şi comunele judeţului Covasna. AL.HANDREA Pe drumul dintre depozite şi rafturi mărfurile nu merg singure Pe zi ce trece, în comunele şi satele patriei apar noi magazine şi complexe comerciale. Printre cele deschise recent se numără şi magazinul universal din comuna Ţibucani, judeţul Neamţ, pe care vi-l prezentăm în fotografie RADIO ŞI TELEVIZIUNE Simbătă 2 august RADIO PROGRAMUL I. — 5.05 — 6.00 Program muzical de dimineaţă ; 5.30 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic ; 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Mioriţa; 10.05 Jocuri populare ; 11.05 Varietăţi muzicale ; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să ştiu ; 14.35 Cîntec şi joc românesc pe meridianele lumii ; 15.00 Radioclub turistic; 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. Covasna — august 1969 ; 16.50 Mîndrie şi cîntec ne eşti Românie ! — cîntece ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Matineu dansant ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio ; 21.00 Posta radio ; 21.10 Revista șlagărelor ; 21.30 Sport ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22.20 Serenade — muzică ușoară. PROGRAMUL II. 16.00 Din programul zilei ; 6.10 Varietăţi matinale ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier ; 7.10 Din melodiile fanfarei ; 7.45 Melodii populare ; 8.10 Tot înainte ; 11.30 Bibliotecă de poezie românească ; 11.50 Cîntecul săptămânii; „Cîntecul Carpaţilor"; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale ; 17.35 Ştiinţă, tehnică, fantezie ; 18.30 Oameni de seamă : Mihail Sadoveanu ; 18.50 Muzicăpopulară interpretată de violonistul Nicu Stănescu ; 19.00 Muzică uşoară. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 17.39 Buletin de ştiri ; 17.35 O invitaţie pe 16 mm ; 17.50 Belle şi Sebastien ; 18.15 Student Club Bucureşti vă prezintă... 18.45 Aplauze pentru colegii noştri. Selecţiuni din Festivalul cultural-artistic republican al elevilor • 19.15 La volan ; 20.00 Tele-enciclopedia ; 21.00 Monografii contemporane. Porţile de fier : 21.15 Cîntece de lume ; 21.55 Film TV ; Ritmuri contemporane : 22.35 Film seria I : Comisarul Maigret. PROGRAMUL II — 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic : 20.00 în cheia... optimismului ; 20.15 Recitalul de sîmbătă seara . 20.35 Roman foileton „Lunga vară fierbinte" fierbinte". I *m Urmări din pagina Dia retortă în spicul de grîu valoarea acestor materii prime crește considerabil prin prelucrarea superioară în uriașele retorte industriale , de 10,7 ori prin prelucrarea în policlorură de vinil, de 12,6 ori în cauciuc sintetic, de 14,5 ori în polietilenă. Prin fabricarea celor 50 de mii de tone de cauciuc sintetic din fracţii petroliere, a celor 30 000 tone de acid acetic şi a 20 000 tone de butanol din gaz metan se economisesc 153 500 tone porumb (sau circa 5 milioane tone cartofi) şi 1 700 000 tone lemne de foc, care erau utilizate ca materii prime clasice pentru fabricarea unor produse chimice. Ne-am obişnuit cu numele unor mari unităţi petrochimice : Borzeşti — legat de fabricarea cauciucului sintetic, policlorurii de vinil, fenolului şi acetonei ; Săvineşti — izvorul firelor şi fibrelor sintetice ; Ploieşti — locul de naştere al polietilenei româneşti. Iată însă macheta unei noi citadele, răsărită în constelaţia petrochimiei din ţara noastră : Combinatul petrochimic Piteşti. Cifrele ne scutesc de orice comentariu în privinţa marelui aport ce-l va aduce acest combinat în producţia industriei chimice , 80 la sută din materia primă pentru fibre sintetice, 75 la sută din etilenă şi 70 la sută din polietilenă — materiale plastice indispensabile multor ramuri industriale. Petrochimia noastră oferă vizitatorilor şi alte premiere. Ei pot face cunoştinţă cu noul produs industrial „Terom" — fibră sintetică din care se produce ţesătura de tergal. Locul de naştere : Uzina de fibre sintetice Iaşi. Despre multiplele întrebuinţări ale fibrelor chimice nu este nevoie să vorbim prea mult. Ele au intrat în viaţa noastră cea de toate Zilele şi cu greu ne putem închipui că ar putea lipsi. De altfel, revenind iarăşi la exemple de eficienţă economică, relatăm faptul surprinzător al echivalenţei dintre producţia fibrelor sintetice tip lină, obţinute astăzi, şi cea de lină naturală : industria obţine anual o cantitate de lînă artificială egală cu cea care se obţine de pe patru milioane de oi. Sectorul de îngrăşăminte chimice şi antidăunători este, însă, cel mai reprezentativ, ilustrînd cu prisosinţă sprijinul pe care chimia îl oferă agriculturii. Fotografii şi machete elocvente în gradul cel mai înalt înfăţişează marile combinate de îngrăşăminte chimice de la Craiova, Turnu-Măgurele, Tirgu-Mureş, Piatra Neamţ; o nouă cetate chimică se naşte la Slobozia, în inima Bărăganului, şi ea va produce anual sute de mii de tone de azotat de amoniu. Alături de îngrăşăminte chimice stau rînduite în standuri substanţele pentru combaterea dăunătorilor agriculturii — insecticide, ierbicide, raticide. Ele poartă marca unor uzine bine cunoscute şi apreciate în ţară şi peste hotare — Borzeşti, „9 Mai“ — Bucureşti — şi au efecte de-a dreptul miraculoase. Este suficient să amintim în această privinţă că prin tratamentul seminţelor de grîu cu antidăunători împotriva măturii se evită pierderi anuale pe întreaga ţară de aproape 500 mii tone de grîu. Standurile cu cele mai multe produse chimice sunt însă cele ale industriei organice de sinteză şi ale industriei de medicamente, în urmă cu 25 de ani în ţară la noi nu exista practic o industrie organică de sinteză. Astăzi producem pe această cale 13 clase de coloranţi pentru industria textilă în peste 150 de sortimente şi mai mult de 50 de coloranţi pentru industria de pielărie, fabricăm zeci de sortimente de lacuri, vopsele şi cerneluri şi aproape 2 000 de medicamente. Acum 420 de ani meşterii „morii de hîrtie" de la Braşov fabricau cea dinţii coală de hîrtie. De la acea fabricuţă rudimentară pînă la modernele combinate de la Brăila, Suceava, Dej, industria noastră de celuloză şi hîrtie a făcut un salt uriaş. Fiecare sector are deschise largi ferestre spre viitor prin care se pot desluşi limpede posibilităţile de dezvoltare în viitorii ani. Să dăm glas cifrelor : producţia industriei chimice va creşte pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută ; se vor fabrica 2 200—2 400 mii tone de îngrășăminte chimice, 650—680 mii tone de celuloză și semiceluloză, cu 40—43 la sută mai multă hîrtie ; se va urmări asigurarea pentru nevoile agriculturii noastre a unui raport normal între îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor şi se vor lărgi considerabil sortimentele de antidăunători şi biostimulatori. Iată un tablou sinoptic care arată simplu şi elocvent rapida creştere a industriei chimice româneşti, roadele unei opere vaste de construcţie economică menită să ridice patria noastră pe noi culmi de creaţie şi muncă. Muzeul — oglindă a istoriei naţionale acest teritoriu, ca şi asupra procesului treptat al constituirii poporului nostru românesc din vechea populaţie daco-romană a Daciei. Muzee mari şi bogate cum sunt MuzeulNaţional de Antichităţi, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul de Istorie Cluj, Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Muzeul Bruckenthal din Sibiu, muzeele din Constanţa, Alba Iulia, Deva, Oradea, Timişoara, Bacău, Arad, Turnu Severin şi Craiova precum şi altele mai mici cum ar fi acelea din Olteniţa, Giurgiu, Piatra Neamţ, Sfîntu Gheorghe, Brăila, Satu Mare, Baia Mare, se mîndresc pe drept cuvînt cu frumoasele lor colecţii arheologice. Epoca de dezvoltare şi înflorire a statelor feudale româneşti — Ţara Românească, Moldova şi Transilvania — este reprezentată, atît prin mărturiile strălucitoare ale creaţiei artistice din acea vreme, adăpostite în Muzeul de Artă al R.S.R., secţia de artă feudală, precum şi în muzeele mînăstireşti de la Putna, Suceviţa şi Dragomirna, cit şi prin documentele de civilizaţie şi de viaţă zilnică medievală românească, care umplu vitrinele şi depozitele muzeelor. Nici vremurile mai noi — epocile modernă şi contemporană, adică vremurile de constituire a naţiunii române, a statului naţional român, a culturii naţionale româneşti, în sfîrşit de construire a socialismului în ţara noastră, nu lipsesc din muzeele noastre. In această privinţă trebuie mai întîi amintit Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării democratice şi muncitoreşti din România, situat în Bucureşti, o adevărată enciclopedie în imagini şi în obiecte cu valoare memorială a luptei pentru libertate şi pentru dreptate socială a poporului nostru, a uriaşei sforţări de construire a socialismului în ţara noastră. Tema unităţii naţionale este înfăţişată cu belşug de amănunte în Muzeul Unirii, aşezat în fostul palat al lui Cuza-Vodă din Iaşi, şi în celălalt Muzeu al Unirii, situat în istorica Sală a Unirii de la Alba Iulia, acolo unde s-a hotărit unirea Transilvaniei la România. Istoria aceasta mai nouă, aşa cum ea s-a desfăşurat în fiecare loc, mai este prezentată şi în Muzeul de Istorie din Cluj şi în acelea din Galaţi, Oradea, Craiova, Brăila, Braşov, precum şi în Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti. Episodul revoluţionar al anului 1848 se găseşte în muzeele din Goleşti şi Arad. în sfîrşit, nenumărate muzee memoriale ţin trează în mintea şi inima maselor amintirea acelor oameni minunaţi care înţelegind mersul vremurilor şi-au pus mintea, voinţa şi adesea sîngele lor în slujba propăşirii poporului. Sunt astfel ilustrate vieţile şi creaţia lui Tudor Vladimirescu la Vladimir şi Cerneţi, a lui Bălcescu la Bălceşti, a lui Eminescu la Ipoteşti, a lui Creangă la Humuleşti şi la Iaşi, a lui Enescu la Dorohoi şi Investi, a lui Grigorescu la Cîmpina şi aşa mai departe. Oamenii muncii din uzine şi da pe ogoare care, după un an de trudă rodnică, apucă toiagul drumeţiei cu dorinţa de a cunoaşte direct pămîntul şi oamenii ţării noastre, nu ocolesc niciodată muzeele, aceste adevărate oglinzi ale istoriei noastre naţionale, unde găsesc mărturiile vieţii şi trudei celorlalţi, care au trăit cu sute şi cu mii de ani în urmă, şi care asemenea lor au pus oile o piatră la temelia României, aşa cum se înfăţişează ea astăzi, liberă, prestigioasă, modernă.