Satul Socialist, august 1969 (Anul 1, nr. 77-103)

1969-08-01 / nr. 77

PAGINA 2 SATUL SOCIALIST Să TOT CĂLITOREŞTI PE ACESTE DRUMURI ! în judeţul Bistriţa-Năsăud se desfăşoară, în aceste zile, ample lucrări de modernizare, asfaltare şi extindere a drumurilor. Recent a fost terminat drumul de la Salva — comuna Coşbuc şi se apropie de sfîrşit asfaltarea drumurilor Re­­ghin-Bistriţa şi Năsăud — Sin­­georz-Băi. De asemenea, se lucrea­ză la betonarea ultimei porţiuni a şoselei naţionale care traversează judeţul Cluj şi care trece prin Dej şi Bistriţa spre Vatra Dornei. Se extind şi se modernizează drumu­rile din judeţ, care duc către zo­nele turistice din munţii Rodnei, Ţibleşului şi Pietrosu. în total, în acest an vor fi modernizate şi ame­najate drumuri însumînd 250 kilo­metri. VALOAREA LUCRĂRILOR : 20 MILIOANE LEI Consiliile populare din judeţul Alba au îndeplinit şi depăşit an­gajamentele luate în cinstea Con­gresului al X-lea al partidului şi aniversării eliberării patriei, ca răspuns la chemarea Consiliului popular judeţean Galaţi. In oraşele şi satele judeţului s-au executat, cu participarea voluntară a cetă­ţenilor, lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare în valoare de 20 mi­lioane lei. La unele din obiectivele între­cerii — construcţii de străzi, tro­tuare şi poduri — s-au depăşit încă de pe acum prevederile an­gajamentelor pentru întregul an. Astfel, au fost extinse reţelele de drumuri noi cu peste 38 km,­­ construit peste 50 000 mp de tro­tuare şi 340 poduri şi podeţe. Am­ fost amenajate, de asemenea, 53 de baze sportive. CREŞTE REŢEAUA UNITĂŢILOR DE DESERVIRE în scopul îmbunătăţirii continue a deservirii populaţiei din mediul rural, anul acesta s-au construit în judeţul Bihor numeroase uni­tăţi comerciale, printre care amin­tim magazinele universale săteşti din Hotar şi Tăşad. La propune­rile cetăţenilor au început lucrările de construcţie a unor noi unităţi comerciale săteşti în Botean şi Serghiş. De remarcat că cea mai mare parte a acestor lucrări se efectuează prin muncă patriotică, în perspectivă, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum a pre­văzut începerea lucrărilor la ma­gazinele universale ce se vor con­strui în Tileagă, Pădurea Neagră şi Girişu Negru. SUCCESE ÎN JUDEŢUL BACAU Pînă la începutul acestei luni, locuitorii judeţului Bacău au reali­zat prin muncă patriotică lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de peste 63 milioane lei. Pînă la 23 August s-au angajat ca valoarea acestora să depăşească 80 milioane lei. Printre principalele realizări obţinute se înscriu : construirea a peste 25 km drumuri, repararea şi întreţinerea a 180 000 mp străzi şi trotuare, ca şi 390 km drumuri locale, amenajarea şi întreţinerea a 370 hectare de spaţii verzi şi parcuri, construirea a 850 poduri şi podeţe , construirea şi amenaja­rea a 135 baze simple de sport şi terenuri de joacă pentru copii. Tot la capitolul realizări mai consem­năm : plantarea a peste 150 000 ar­bori şi arbuşti ornamentali ; îndi­guiri pe o lungime de 25 km ; con­solidări de maluri pe o suprafaţă de 60 000 mp. Pe locuri fruntaşe se află loca­lităţile : Urecheşti, Onceşti, Plo­­pana, Vultureni, Dofteana, Ar­­deoani, Bogdăneşti, Căiuţi, Planca, Dealu Morii, Gîrleni, Lipova şi al­tele. SATELE VRANCEI -TOT MAI FRUMOASE La chemarea consiliilor popu­lare■ comunale, cetăţenii din satele Vrancei au răspuns cu însufleţire la acţiunea pentru construirea şi amenajarea de noi drumuri. Anga­jamentul pe anul în curs prevedea realizarea a 95 km de drumuri noi. Locuitorii din satele Vrancei au realizat pînă în prezent peste 120 de km de drumuri. In fruntea acestei importante acţiuni se află cetăţenii din comunele : Moviliţa, Tulnic, Lacu Baban şi Pufeşti. De menţionat că economiile realizate la construcţia şi repararea drumu­rilor comunale din judeţul Vrancea se ridică la peste 3 500 000 lei. Apele care se revarsă din munţii şi colinele Vrancei provoacă în fie­care an avarii la poduri şi podeţe. Potrivit planului, în anul 1969 sunt prevăzute construcţia a 120 poduri de diferite lungimi. Prin strădania şi hărnicia cetăţenilor de la sate au fost construite 130 de poduri. Totodată, cetăţenii au amenajat prin muncă patriotică 1 500 podeţe în comunele judeţului. ÎN ÎNTREAGA ŢARA DIALOGUL ÎNTRECERII PATRIOTICE se desfăşoară ca deosebită însufleţire Cu sapa şi lopata, aceşti tineri din judeţul Teleorman reeditează rezonanţele simbo­licului „hei-rup“­­ metaforă a muncii patriotice. Plantaţiile tinere de azi vor fi mîine, şi datorită lor, o adevărată pă­dure STATUL SOCIALIST -principalul instrument in organizarea şi conducerea vieţii sociale (Urmare din pag. 1) toate a progresului întregii noas­tre societăţi, a întregii naţiuni. „Dezvoltarea ascendentă şi multi­laterală a ţării — se menţionează în Tezele Comitetului Central al Partidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului — asigură afirmarea tot mai puter­nică a forţelor creatoare ale na­ţiunii. Naţiunea noastră socialistă, care înfloreşte impetuos atît pe plan material, cit şi spiritual, va continua să constituie pentru o în­delungată perioadă istorică un fac­tor esenţial al progresului socie­tăţii". Rolul statului nostru a sporit şi s-a consolidat considerabil în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân, cînd caracteristic pentru în­treaga perioadă a fost creşterea forţei orînduirii socialiste, dina­mismul ascensiunii sale care a des­chis noi perspective în toate do­meniile vieţii sociale, lărgirea şi consolidarea democratismului so­cialist. Valenţele statului socialist, do­­bîndite în cursul anilor construc­ţiei socialiste, au la bază preface­rile revoluţionare care au avut loc în structura de clasă a societăţii şi transformările substanţiale care s-au petrecut în viaţa economică a naţiunii române. Societatea noas­tră se caracterizează prin omoge­nitate socială, prin clase şi pături prietene, unite datorită ţelurilor comune şi identităţii de interese fundamentale. Rezolvarea marxist­­leninistă a problemei naţionale a întărit unitatea poporului român, coeziunea întregii naţiuni. In viaţa economică a ţării am făurit o eco­nomie naţională înfloritoare, uni­tară, în care atribuţiile şi rolul statului s-au manifestat activ şi creator, în documentele pregătitoare pen­tru Congresul al X-lea al partidu­lui, subliniindu-se obiectivele de mare însemnătate pe care partidul şi poporul nostru şi le propune spre îndeplinire în etapele urmă­toare, se menţionează, totodată, necesitatea creşterii rolului activ al statului în organizarea şi con­ducerea vieţii sociale, statul nostru trebuind să-şi dezvolte permanent rolul său constructiv-educativ, să se perfecţioneze şi să-şi exercite mai eficient atribuţiile. Partidul acordă o atenţie sporita funcţiei economico-organizatorice a statului, ceea ce înseamnă în­tărirea şi perfecţionarea rolului său in organizarea, planificarea şi conducerea economiei naţionale, în dezvoltarea forţelor de producţie, în creşterea avuţiei naţionale. Cu tot atîta atenţie sunt indicate şi căile menite să asigure funcţia cul­­tural-educativă a statului socialist, contribuţia sa la dezvoltarea ştiin­ţei, învăţământului, artei şi cultu­rii, ocrotirii sănătăţii, educarea so­cialistă a cetăţenilor, cultivarea patriotismului şi a spiritului de solidaritate cu oamenii muncii din întreaga lume, formarea trăsături­lor morale proprii omului nou al societăţii socialiste. Activitatea sta­tului nostru va continua să se des­făşoare şi în direcţia asigurării şi păstrării ordinii publice, a legali­tăţii populare, a drepturilor şi li­bertăţilor cetăţeneşti, acţionînd cu promptitudine împotriva lipsei de grijă faţă de bunul obştesc, ca şi asupra oricăror încercări care ar lovi interesele şi cuceririle revo­luţionare ale poporului român. Pe planul activităţii externe, sta­tul nostru militează consecvent pentru dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, pentru cooperarea cu toate statele indiferent de orîn­­duirea lor socială şi politică pe baza principiilor egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne ale altora, respectării suve­ranităţii şi independenţei naţionale, a dreptului popoarelor de a-şi ho­tărî soarta fără amestec din afară. „Dezvoltarea şi întărirea statu­lui socialist — se menţionează în Teze — adîncirea democraţiei şi creşterea rolului organizaţiilor ob­şteşti în viaţa socială constituie puternice forţe motrice ale înain­tării ţării noastre pe drumul con­strucţiei socialismului, ale cimen­tării orînduirii noastre sociale, ale apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului". • ­. I______ Nr. 77—vineri 1 august tt Vineri 1 august SOARELE răsare la ora 8 şi 1 minut. Apune la ora 19 şi 41 de mi­nute. Luna răsare la ora 21 şi 32 de minute. Apune la ora 8 şi 56 de minute. De la începutul anului au trecut 213 zile. Pînâ la sfîrşitul anu­lui au ramas 152 zile. STAREA VREMII : Timpul probabil pentru 1 au­gust , vremea va fi frumoasă. Cer variabil. Averse de ploaie vor cădea cu totul izolat. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile mi­nime vor oscila între 10 şi 18 grade, local mai coborîte în de­presiunea din estul Transilvaniei, iar maximele între 20—28 de gra­de. MEDALION LAMARCK POVESTEA VORBEI s­ întăriţi trupul vostru prin muncă şi mintea voastră prin studiu (So­crate). Se împlinesc astăzi 225 de ani de la naşterea biologului francez Jean-Baptist Lamarck, unul din­tre întemeietorii evoluţionismului în biologie. A fost membru al A­­cademiei de Ştiinţe din Paris şi colaborator la „Enciclopedia franceză". În domeniul botanicii, Lamarck a publicat Flora Fran-Timpul probabil pentru 2,3 şi 4 august, vreme în general fru­moasă şi călduroasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Vîntul va sufla potrivit. Temperatura în creştere uşoară ; minimele vor fi cuprinse între 10 şi 20 de grade, iar maximele între 20—30 de gra­de, lo­cal mai ridicate. ţei, Enciclopedia botanică şi Ilustrarea genurilor. În domeniul zoologiei, Lamarck a introdus împărţirea animalelor în verte­­brate şi nevertebrate şi a publi­cat Filozofia zoologică, care cu­prinde concepţia sa despre evo­luţia vieţuitoarelor. A murit în 1829. Nu poate fi contestat faptul că majoritatea magazinelor săteşti din judeţul Covasna sunt aprovizionate din belşug cu mărfuri de calitate. Cînd gestionarii ţin seama de ce­rinţe totul merge ca pe roate, apro­vizionarea satisface toate cerinţele. Totuşi, unele unităţi comerciale fac încă cu greu faţă cererilor con­sumatorilor, exigenţelor acestora, ceea ce dovedeşte că preocuparea pentru buna deservire a locuitori­lor din mediul rural mai lasă de dorit. De acest adevăr ne-am con­vins vizitînd cîteva magazine. Ia­­tă-ne în comuna Belin. Responsa­bila, Ida Bartha, a depăşit planul de vînzare a mărfurilor cu 47 000 lei. Aceasta pentru că ea procură întotdeauna mărfuri corespunză­toare cerinţelor, face dese depla­sări la bazele de aprovizionare din Braşov sau Sfîntu Gheorghe, dove­dind în felul acesta că drumul din­tre depozit şi magazin nu este lung. In comuna Băţani am întîlnit aceeaşi preocupare pentru satisfa­cerea gusturilor cumpărătorilor. Aici se găsesc la discreţie articole de uz gospodăresc, diferite tipuri de aparate de radio, tricotaje pen­tru copii şi tot felul de mărfuri de sezon. Fondul de mărfuri este va­riat şi corespunzător, deoarece res­ponsabilul se consultă cu cumpără­torii în vederea aprovizionării cu toate cele trebuincioase. Dar... din păcate, există şi un... dar, deoarece unii responsabili de magazine ru­rale susţin că drumul între depo­zit şi rafturi este foarte lung . A­­ceasta este, de pildă, părerea gestionarului magazinului din Reci. Deşi comuna este mare, cerin­ţele cumpărătorilor multiple şi variate, Samuil­­, nu se îngri­jeşte de buna aprovizionare a ra­ioanelor cu articolele cerute de ce­tăţeni pe motiv că... s-ar putea în­tîmpla să nu le vîndă ! învăţăto­rul Zsigmond Varga, dintr-un sat din apropiere, a bătut de multe ori drumul pînă la Reci să-şi procure cîteva prosoape pluşate şi doi-trei metri de muşama. I s-au oferit în schimb săpun de toaletă şi în loc de prosoape... feţe de masă obiş­nuite. Cetăţeanul Francisc Dimeny a venit din Aninoasa — alt sat din apropiere —­ să cumpere ghetuţe şi cămăşi pentru copii. Gestionarul „bun negustor" i-a oferit săpun, ciorapi şi maiouri ! Această lipsă de grijă faţă de nevoile curente ale cetăţenilor din comuna Reci ar trebui curmată. Şi nu numai aici. In magazinul din Ghidfalău (ges­tionar Iosif Nagy), în toiul munci­lor agricole lipseau tocmai furcile cu trei şi patru coarne, ca şi sapele. Despre cozile din lemn pentru unelte nici nu mai vorbim. Din rafturile magazinului din Boroşnelul Mare au dispărut o se­rie de articole foarte căutate : ser­viciile din porţelan, ligheanele, cratiţele şi oalele emailate ca şi maşinile de cusut şi gătit. In magazinul din Ozun lipsesc deseori ţesăturile din bumbac, li­nă şi mătase. Deoarece acei care lucrează în aceste magazine nu acordă atenţie cerinţelor consuma­torilor, localnicii îşi fac cumpără­turile respective din oraşele din apropiere, pierzînd însă timp şi bani cu drumul. Cu toate că există instrucţiuni precise (am putea spune că există chiar o abundenţă de instrucţiuni), care prevăd ca cererile de consum să fie întocmite în mod (ţineţi-vă bine) ştiinţific, majoritatea respon­sabililor le alcătuiesc la voia în­­tîmplării. Aşa se procedează de pildă la Micfalău, Breţcu, Sita Bu­zăului, Zăbala. Iată un exemplu : Ludovic Vereş, responsabilul ma­gazinului din Micfalău, a comandat 80 de costume din fire fine, cu nota expresă de a fi livrate cit se poate de urgent. După o scurtă vreme, le-a returnat. De ce ? Pen­tru că nu se vînd. Atunci de ce le-a comandat ? Și lucrul este cu atît mai curios cu cit la magazinele uni­versale din împrejurimi acestea sînt mult solicitate ! Să recunoaş­tem, problema este de neînţeles... Poate ne vor lămuri cei de la cen­tru care se ocupă cu instrucţiu­nile şi repartizarea „ştiinţifică" a produselor de care au nevoie cetă­ţenii din satele şi comunele jude­ţului Covasna. AL.­HANDREA Pe drumul dintre depozite şi rafturi mărfurile nu merg singure Pe zi ce trece, în comunele şi satele patriei apar noi magazine şi complexe comerciale. Printre cele deschise recent se numără şi magazinul universal din comuna Ţibucani, judeţul Neamţ, pe care vi-l prezentăm în fotografie RADIO ŞI TELEVIZIUNE Simbătă 2 august RADIO PROGRAMUL I. — 5.05 — 6.00 Program muzical de dimineaţă ; 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro­­meteorologic ; 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Mioriţa; 10.05 Jocuri populare ; 11.05 Varietăţi muzicale ; 12.30 întîlnire cu me­lodia populară şi interpretul pre­ferat ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 Mic magazin muzical ; 14.10 Vreau să ştiu ; 14.35 Cîntec şi joc româ­nesc pe meridianele lumii ; 15.00 Radioclub turistic; 16.30 Ce e nou în judeţul nostru. Covasna — au­gust 1969 ; 16.50 Mîndrie şi cîntec ne eşti Românie ! — cîntece ; 17.05 Antena tineretului ; 17.20 Matineu dansant ; 18.30 O melodie pe adre­sa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio ; 21.00 Posta radio ; 21.10 Revista șlagărelor ; 21.30 Sport ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic ; 22.20 Serenade — mu­zică ușoară. PROGRAMUL II. 1­6.00 Din programul zilei ; 6.10 Varietăţi matinale ; 7.00 Radiojurnal. Su­marul presei. Buletin meteo-ru­­tier ; 7.10 Din melodiile fanfarei ; 7.45 Melodii populare ; 8.10 Tot înainte ; 11.30 Bibliotecă de poezie românească ; 11.50 Cîntecul săptă­mânii; „Cîntecul Carpaţilor"; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 17.30 Mîine, în emisiunile muzica­le ; 17.35 Ştiinţă, tehnică, fante­zie ; 18.30 Oameni de seamă : Mi­hail Sadoveanu ; 18.50 Muzică­populară interpretată de violonis­tul Nicu Stănescu ; 19.00 Muzică uşoară. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 17.39 Bule­tin de ştiri ; 17.35 O invitaţie pe 16 mm ; 17.50 Belle şi Sebastien ; 18.15 Student Club Bucureşti vă prezintă... 18.45 Aplauze pentru colegii noştri. Selecţiuni din Festi­valul cultural-artistic republican al elevilor • 19.15 La volan ; 20.00 Tele-enciclopedia ; 21.00 Monogra­fii contemporane. Porţile de fier : 21.15 Cîntece de lume ; 21.55 Film TV ; Ritmuri­­ contemporane : 22.35 Film seria I : Comisarul Mai­gret. PROGRAMUL II — 19.30 Tele­jurnalul de seară. Buletin meteo­rologic : 20.00 în cheia... optimis­mului ; 20.15 Recitalul de sîmbă­­tă seara . 20.35 Roman foileton „Lunga vară fierbinte" fierbinte". I *m Urmări din pagina­­ Dia retortă în spicul de grîu valoarea acestor materii pri­me crește considerabil prin pre­lucrarea superioară în uriașele retorte industriale , de 10,7 ori prin prelucrarea în policlorură de vinil, de 12,6 ori în cauciuc sintetic, de 14,5 ori în polietile­nă. Prin fabricarea celor 50 de mii de tone de cauciuc sintetic din fracţii petroliere, a celor 30 000 tone de acid acetic şi a 20 000 tone de butanol din gaz metan se economisesc 153 500 tone porumb (sau circa 5 mi­lioane tone cartofi) şi 1 700 000 tone lemne de foc, care erau u­­tilizate ca materii prime clasice pentru fabricarea unor produ­se chimice. Ne-am obişnuit cu numele u­­nor mari unităţi petrochimice : Borzeşti — legat de fabricarea cauciucului sintetic, policlorurii de vinil, fenolului şi acetonei ; Săvineşti — izvorul firelor şi fi­brelor sintetice ; Ploieşti — locul de naştere al polietilenei româ­neşti. Iată însă macheta unei noi citadele, răsărită în conste­laţia petrochimiei din ţara noas­tră : Combinatul petrochimic Piteşti. Cifrele ne scutesc de ori­ce comentariu în privinţa ma­relui aport ce-l va aduce acest combinat în producţia industri­ei chimice , 80 la sută din ma­teria primă pentru fibre sinte­tice, 75 la sută din etilenă şi 70 la sută din polietilenă — ma­teriale plastice indispensabile multor ramuri industriale. Petrochimia noastră oferă vi­zitatorilor şi alte premiere. Ei pot face cunoştinţă cu noul pro­dus industrial „Terom" — fibră sintetică din care se produce ţe­sătura de tergal. Locul de naş­tere : Uzina de fibre sintetice Iaşi. Despre multiplele întrebu­inţări ale fibrelor chimice nu este nevoie să vorbim prea mult. Ele au intrat în viaţa noastră cea de toate Zilele şi cu greu ne putem închipui că ar putea lipsi. De altfel, revenind iarăşi la e­­xemple de eficienţă economică, relatăm faptul surprinzător al echivalenţei dintre producţia fibrelor sintetice tip lină, obţi­nute astăzi, şi cea de lină na­turală : industria obţine anual o cantitate de lînă artificială ega­lă cu cea care se obţine de pe patru milioane de oi. Sectorul de îngrăşăminte chi­mice şi antidăunători este, însă, cel mai reprezentativ, ilustrînd cu prisosinţă sprijinul pe care chimia îl oferă agriculturii. Fo­tografii şi machete elocvente în gradul cel mai înalt înfăţişează marile combinate de îngrăşă­minte chimice de la Craiova, Turnu-Măgurele, Tirgu-Mureş, Piatra Neamţ; o nouă cetate chimică se naşte la Slobozia, în inima Bărăganului, şi ea va pro­duce anual sute de mii de tone de azotat de amoniu. Alături de îngrăşăminte chi­mice stau rînduite în standuri substanţele pentru combaterea dăunătorilor agriculturii — in­secticide, ierbicide, raticide. Ele poartă marca unor uzine bine cunoscute şi apreciate în ţară şi peste hotare — Borzeşti, „9 Mai“ — Bucureşti — şi au e­­fecte de-a dreptul miraculoase. Este suficient să amintim în a­­ceastă privinţă că prin trata­mentul seminţelor de grîu cu antidăunători împotriva măturii se evită pierderi anuale pe în­treaga ţară de aproape 500 mii tone de grîu. Standurile cu cele mai multe produse chimice sunt însă cele ale industriei organice de sinte­ză şi ale industriei de medica­mente, în urmă cu 25 de ani în ţară la noi nu exista practic o industrie organică de sinteză. Astăzi producem pe această cale 13 clase de coloranţi pentru in­dustria textilă în peste 150 de sortimente şi mai mult de 50 de coloranţi pentru industria de pielărie, fabricăm zeci de sorti­mente de lacuri, vopsele şi cer­neluri şi aproape 2 000 de me­dicamente. Acum 420 de ani meşterii „morii de hîrtie" de la Braşov fabricau cea dinţii coală de hîr­tie. De la acea fabricuţă rudi­mentară pînă la modernele com­binate de la Brăila, Suceava, Dej, industria noastră de celulo­ză şi hîrtie a făcut un salt uriaş. Fiecare sector are deschise largi ferestre spre viitor prin care se pot desluşi limpede po­sibilităţile de dezvoltare în vii­torii ani. Să dăm glas cifrelor : producţia industriei chimice va creşte pînă în 1975 cu 85—92 la sută, într-un ritm mediu anual de 13—14 la sută ; se vor fabrica 2 200—2 400 mii tone de îngră­șăminte chimice, 650—680 mii tone de celuloză și semiceluloză, cu 40—43 la sută mai multă hîr­tie ; se va urmări asigurarea pentru nevoile agriculturii noas­tre a unui raport normal între îngrăşămintele cu azot şi cele cu fosfor şi se vor lărgi consi­derabil sortimentele de anti­dăunători şi biostimulatori. Iată un tablou sinoptic care arată simplu şi elocvent rapida creştere a industriei chimice ro­mâneşti, roadele unei opere vas­te de construcţie economică me­nită să ridice patria noastră pe noi culmi de creaţie şi muncă. Muzeul — oglindă a istoriei naţionale acest teritoriu, ca şi asupra proce­sului treptat al constituirii poporu­lui nostru românesc din vechea populaţie daco-romană a Daciei. Muzee mari şi bogate cum sunt Muzeul­­Naţional de Antichităţi, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul de Istorie Cluj, Mu­zeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, Muzeul Bruckenthal din Sibiu, muzeele din Constanţa, Al­ba Iulia, Deva, Oradea, Timişoa­ra, Bacău, Arad, Turnu Severin şi Craiova precum şi altele mai mici cum ar fi acelea din Olte­niţa, Giurgiu, Piatra Neamţ, Sfîn­tu Gheorghe, Brăila, Satu Mare, Baia Mare, se mîndresc pe drept cuvînt cu frumoasele lor colecţii arheologice. Epoca de dezvoltare şi înflorire a statelor feudale româneşti — Ţara Românească, Moldova şi Transilvania — este reprezentată, atît prin mărturiile strălucitoare ale creaţiei artistice din acea vre­me, adăpostite în Muzeul de Artă al R.S.R., secţia de artă feudală, precum şi în muzeele mînăsti­­reşti de la Putna, Suceviţa şi Dra­­gomirna, cit şi prin documentele de civilizaţie şi de viaţă zilnică medievală românească, care umplu vitrinele şi depozitele muzeelor. Nici vremurile mai noi — epocile modernă şi contemporană, adică vremurile de constituire a naţiu­nii române, a statului naţional ro­mân, a culturii naţionale româ­­­­neşti, în sfîrşit de construire a so­cialismului în ţara noastră, nu lipsesc din muzeele noastre. In această privinţă trebuie mai întîi amintit Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării democratice şi muncitoreşti din Ro­mânia, situat în Bucureşti, o ade­vărată enciclopedie în imagini şi în obiecte cu valoare memorială a luptei pentru libertate şi pentru dreptate socială a poporului nos­tru, a uriaşei sforţări de constru­ire a socialismului în ţara noastră. Tema unităţii naţionale este în­făţişată cu belşug de amănunte în Muzeul Unirii, aşezat în fostul palat al lui Cuza-Vodă din Iaşi, şi în celălalt Muzeu al Unirii, situat în istorica Sală a Unirii de la Al­ba Iulia, acolo unde s-a hotărit unirea Transilvaniei la România. Istoria aceasta mai nouă, aşa cum ea s-a desfăşurat în fiecare loc, mai este prezentată şi în Mu­zeul de Istorie din Cluj şi în acelea din Galaţi, Oradea, Craiova, Brăi­la, Braşov, precum şi în Muzeul de Istorie a Municipiului Bucu­reşti. Episodul revoluţionar al anu­lui 1848 se găseşte în muzeele din Goleşti şi Arad. în sfîrşit, nenumărate muzee me­moriale ţin trează în mintea şi ini­ma maselor amintirea acelor oa­meni minunaţi care înţelegind mersul vremurilor şi-au pus min­tea, voinţa şi adesea sîngele lor în slujba propăşirii poporului. Sunt astfel ilustrate vieţile şi c­reaţia lui Tudor Vladimirescu la Vladimir şi Cerneţi, a lui Bălces­­cu la Bălceşti,­ a lui Eminescu la Ipoteşti, a lui Creangă la Humu­­leşti şi la Iaşi, a lui Enescu la Do­­rohoi şi Investi, a lui Grigorescu la Cîmpina şi aşa mai departe. Oamenii muncii din uzine şi da pe ogoare care, după un an de trudă rodnică, apucă toiagul dru­meţiei cu dorinţa de a cunoaşte direct pămîntul şi oamenii ţării noastre, nu ocolesc niciodată mu­zeele, aceste adevărate oglinzi ale istoriei noastre naţionale, unde găsesc mărturiile vieţii şi trudei celorlalţi, care au trăit cu sute şi cu mii de ani în urmă, şi care a­­semenea lor au pus oile o piatră la temelia României, aşa cum se înfăţişează ea astăzi, liberă, pres­tigioasă, modernă.

Next