Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)
1969-12-03 / nr. 183
Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Citiţi în pagina a 3-a, concluziile unei mese rotunde organizate de ziarul nostru pe tema : „SĂ FOLOSIM MAI EFICIENT, MAI RAŢIONAL FORŢA DE MUNCĂ". • GQ n curînd, de la şantierul naval din Galaţi vor porni spre mările şi oceanele lumii noi vase comerciale CARNET Opinia publică este un termen intrat, relativ recent, in viaţa de toate zilele a satelor noastre. Prin el se denumeşte, cum se ştie, atitudinea de aprobare sau dezaprobare a linei colectivităţi umane, faţă de comportarea membrilor săi. Definit astfel, recunoaştem, la o privire mai atentă, un fenomen social cu rădăcini foarte vechi. In fond, grija permanentă a oamenilor de a ţine seamă, în purtările lor, de ceea ce „spune satul", ca de o autoritate morală, se înscrie, fără îndoială, în sfera aceluiaşi termen. Opinie publică, deci, a existat în satul nostru, din totdea ............................... In.....om Opinia publică una, ca în orice colectivitate temeinic alcătuită. Prin reacţiile ei, leneşul, cîrcotaşul, lacomul de cîştig fără muncă, căpătau „nume rău". Iar la hore, acestora li se spunea adevărul usturător în faţă, prin strigături. Desigur că transformarea socialistă a vieţii satului s-a făcut simţită şi în atitudinea oamenilor, în opinia lor colectivă, publică. Omul e judecat astăzi, mai ales, după vrednicia şi cinstea lui în munca ce o depune zilnic pentru bunul mers al treburilor cooperativei, ale comunei. Iar în acest caz exigenţele sporesc. Fiindcă, altădată, cine era leneş şi lăsător, era leneş şi lâsător pe pielea lui. Consecinţele neglijenţei lui se răsfrîngeau asupra propriei lui gospodării. , Pe cînd astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Neglijenţa celui VASILE NICOROVICI (Continuare în pas. a 2-a) U • Primul grup energetic cu o putere instalată de 210 megawaţi al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la reţeaua sistemului energetic naţional. Evenimentul inaugural al primului grup a marcat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii importante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibă o capacitate de 840 megawaţi. • Luni a avut loc la Casa prieteniei cu popoarele ţărilor străine din Moscova o şedinţă a conducerii centrale a asociaţiei de prietenie sovieto-romăne şi a reprezentanţilor din întreprinderile şi instituţiile sovietice, membre colective ale asociaţiei, consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea ARLUS. Au luat cuvîntul Vasili Konotop, preşedintele asociaţiei EVENIMENTE de prietenie sovieto-romăne, şi Teodor Marinescu, ambasadorul R.S. România în U.R.S.S. • In bazinul hidrografic „Dobrotfor", importantă zonă agricolâ din judeţul Bacău, sînt în curs mari lucrări de combatere a eroziunii solului, a formaţiilor torenţiale şi a alunecărilor de teren, care survin în urma infiltrării apelor pluviale. Prin nivelări însumînd 320 000 mc de pâmînt dislocat, prin construcţia a 50 km canale şi a peste 2 200 baraje şi cascade locale vor fi redate circuitului agricol circa 5 000 ha teren. • În cursul vizitei sale în Chile, delegaţia C.C. al P.C.R., care a participat la lucrările celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist din Chile s-a întîlnit cu conducătorii unor organizaţii districtuale de partid din capitala chiliană. Delegaţia a vizitat, de asemenea, redacţia ziarului „EL SI-4 GLO", organul central al P. C. din Chile, precum şi editura politică a partidului, „HORIZONTE". Membrii delegației au avut, de asemenea, o întâlnire cu Aniceto Rodriguez, secretar general al Partidului Socialist din Chile. SATUL SOCIALIST arionea Hgÿibëi.a- Coperetive.or AgH^o.^d^ Producție, ANUL I Nr. 183 MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969H 4 pagini 30 bani oooooooo SOCIALISMUL ŞI PERSONALITATEA Aşa cum l-au prevăzut clasicii marxism-leninismului şi aşa cum relevă concludent practica scial-istorică, socialismul se dovedeşte a fi un proces social complex, de o natură profund umanistă. Pentru a se ajunge la această treaptă înaltă a progresului social, pe care o impune socialismul şi comunismul, este necesară dezvoltarea noii orînduiri în toate componentele, afirmarea deplină a tuturor trăsăturilor ce-i sunt proprii. Un atribut esenţial al socialismului îl reprezintă, fără îndoială, creşterea necontenită a bogăţiei sociale, factor ce condiţionează hotărîtor bunăstarea maselor, libertatea oamenilor, înflorirea personalităţii lor, le asigură acea viaţă materială şi spirituală care să fie din toate punctele de vedere superioară oricăror cuceriri de pînă atunci. În „Critica programului de la Gotha", Marx scria despre societatea comunistă ca despre o societate în care „alături de dezvoltarea multilaterală a indivizilor, vor creşte şi forţele de producţie, iar toate izvoarele a P. I. BERARU vafiei colective vor ţîşni ca un torent". Construirea socialismului nu reprezintă un scop în sine ; o dată cu socialismul, pentru prima dată din istorie, societatea omenească devine pe deplin umană, concordă pe deplin cu interesele omului, se identifică cu aspiraţiile cele mai nobile şi mai înaintate ale omenirii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă : „...socialismul trebuie să realizeze asemenea condiţii ca omul, stăpîn pe mijloacele de producţie, făuritor al tuturor valorilor materiale şi spirituale, să fie într-adevăr în centrul atenţiei, să aibă rolul principal in societate, să se bucure şi să beneficieze nestânjenit de drepturile şi libertăţile adevăratei democraţii socialiste — premisa fundamentală a înfloririi depline a personalităţii umane". Sfera principală în care se dezvoltă personalitatea în socialism este procesul muncii. Numai o dată cu socialismul, munca omului devine în întregime izvorul propriei sale fericiri materiale şi spirituale. Socialismul dă omului muncii, pentru prima dată în istorie, sentimentul deplinei încrederi şi siguranţe în munca lui, şi, prin aceasta, în destinul lui. Munca devine astfel mai mult ca oricînd un factor de dezvoltare a personalităţii, care îi formează omului astfel de trăsături ca eroismul, dîrzenia, optimismul, încrederea în semenii săi. În cadrul relaţiilor socialiste de producţie, munca dobîndeşte pentru prima oară, la nivelul civilizaţiei moderne, deplinătatea caracterului ei uman, nobil, de înfrumuseţare a personalităţii, de stimulare şi înflorire a potenţelor sale creatoare. Munca nu mai este doar simplu mijloc, greu şi spinos, de ooservare precară a existenţei biologice, prin care omul, înstrăinat de munca şi produsele sale, face „din esenţa sa un simplu mijloc pentru existenţa sa" (Marx). Piatra unghiulară a umanismului socialist este desfiinţarea exploatării omului de către om, pe baza lichidării proprietăţii capitaliste, a relaţiilor de producţie capitaliste, între puterea economică a statului socialist şi bunăstarea fiecărui om al muncii este o legătură directă, văzută şi simţită de masele populare. După cum se ştie, înaintea celui de-al doilea război mondial România era una dintre ţările cele mai înapoiate economic şi social ale Europei, iar în anii socialismului ea a devenit o ţară cu o economie dinamică, cu o industrie puternică în plină dezvoltare şi cu o agricultură modernă. Dispariţia contradicţiilor antagoniste, realizareaunei dezvoltări economice şi social-politice echilibrate şi armonioase, prin aplicarea unor măsuri izvorîte din realităţile specifice ţării noastre şi ale fiecărei etape istorice străbătute, contribuie la satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Partidul nostru porneşte de la faptul că o dată cu dezvoltarea forţelor de producţie, cu îmbunătăţi(Continuare în pag. a 2-a) o d ată un exemplu de investiţie, cu o mare eficienţă economică : sera cooperativei agricole din Ghiroda, judeţul Timiş, din care se culege acum a treia recoltă de roşii Foto : N. RUSU Legumicultorii din Prahova au planuri mari PRIMELE REZULTATE NU OFERĂ GARANŢII Dacă sub raportul suprafeţei (aproape 4 000 hectare) anul pe care îl încheiem a înscris un pas înainte pentru cooperativele agricole din judeţul Prahova, nu acelaşi lucru se poate spune despre producţia obţinută. Potrivit planului, în acest an trebuiau realizate aproape 49 000 tone de legume, dar vor fi realizate în jur de 35 000 tone. Inginerul Constantin Munteanu, şeful serviciului hortiviticol din cadrul direcţiei agricole judeţene, explică rămînerea în urmă, prin existenţa unei primăveri ploioase, care a întîrziat vegetaţia legumelor, cit şi a grindinei care, pe alocuri, a distrus culturile pe sute de hectare. Desigur, ar fi o greşeală să se minimalizeze efectele negative ale ploilor abundente din primăvară şi prima parte a verii. Dar adevăratele cauze care au diminuat producţia de legume ar trebui căutate nu atît în precipitaţiile căzute, cit în slaba organizare a producţiei, în lipsa de răspundere de care au dat dovadă unele consilii de conducere, ceea ce a dus la pierderea unor mari cantităţi de legume chiar pe cîmp. Dar dacă aceasta e situaţia din anul în curs, să vedem ce se face în judeţul Prahova pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, pentru îmbunătăţirea situaţiei în anul viitor. In această ordine de idei trebuie remarcat faptul că organele agricole au tras unele concluzii juste şi primele măsuri luate pentru asigurarea producţiei de legume din anul viitor sunt promiţătoare. Potrivit prevederilor, cooperativele agricole din judeţ vor cultiva în 1970 o suprafaţă de 2 500 ha de pe care urmează să realizeze o producţie de 42 000 tone. Printre măsurile luate — ne-a relatat tovarăşul inginer Mircea Rîpea, vicepreşedinte al uniunii judeţene a cooperativelor agricole, — se numără organizarea a patru ferme legumicole, a cite 100 de hectare fiecare, la cooperativele agricole din Gherghiţa, Sălciile, Siria şi Ciofanii de Sus, care vor produce legume destinate fondului centralizat al statului. Fiecare fermă va dispune de largi posibilităţi de aplicare a agrotehnicii şi de mecanizarea principalelor lucrări, de valorificare superioară a producţiei. In prezent, paralel cu organizarea unui curs special de instruire a şefilor acestor ferme cit şi a unor brigadieri legumicoli din alte 6 cooperative agricole specializate se lucrează intens la pregătirea şi fertilizarea terenului, la modelarea şi nivelarea solelor destinate legumelor timpurii şi extratimpurii, pregătirea răsadniţelor, construirea solariilor etc. De asemenea, la toate cele 90 de cooperative agricole producătoare de legume suprafeţele destinate grădinilor au fost ogorîte, iar în prezent se lucrează la fertilizarea lor. In majoritatea unităţilor se execută lucrări de întreţinere pe cele 410 hectare de legume de primă apariţie semănate în această toamnă. Cea mai mare parte din suprafeţele cultivate cu legume extratimpurii a şi fost irigată. Asemenea lucrări s-au făcut la coope- r H. GROSU Coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) L . LITORALUL INDUSTRIAL Un ghid turistic tipărit cu mulţi ani în urmă prezenta mai mult decit lapidar oraşul Constanţa : „Aşezare străveche, cu prăvălii mici şi străzi înguste. La marginea mării, la cazinoul şi farul. Vara, în oraş sosesc vizitatori, pentru plajă. Nu departe se află o insulă pe care se spune că ar fi fost exilat Ovidiu. — In port sosesc şi pleacă vapoare”. Cam puţin, nu-i aşa ? Şi totuşi n-am putea să-i facem o prea mare culpă autorului ghidului, pentru că în acei ani cam acestea erau coordonatele oraşului : plaja — cu farmecul şi renumele ei ; farul, cu construcţia sa arhaică; portul, cu îngrămădirea de vapoare ; cazinoul, cu... enigmele lui ! Nu demult, un vizitator străin, scria în cartea de impresii a municipiului : „Am vizitat multe oraşe, dar nicăieri n-am întîlnit mai pregnant următorul paradox : un oraş multimilenar cu o înfăţişare atît de tînără. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult e că acest oraş, atît de bogat în vestigii ale civilizaţiei străvechi, îşi capătă un renume nu numai pentru aceste vestigii sau pentru litoralul exuberant, ci şi pentru ascensiunea sa industrială. După ce ai făcut plajă, e plăcut să-l cutreieri, să admiri siluetele zvelte ale fabricilor şi uzinelor11... Ce replică mai bună s-ar putea da lapidarei descrieri a oraşului din ghidul amintit ? Intr-adevăr, în jurul oraşului se conturează din ce în ce mai mult un inel industrial tînăr dar viguros, la şlefuirea căruia trudesc mii şi mii de „bijutieri" , arhitecţi şi constructori, montori şi chimişti. Unele obiective industriale au intrat în producţie, altele se află în pragul debutului. Cine n-a auzit, de pildă, de Năvodari, localitate unde se află uzina de acid sulfuric şi îngrăşăminte chimice, uzină care şi-a căpătat reputaţia în ierarhia obiectivelor industriale similare din ţară. De aici, de la Năvodari pornesc anual spre ogoarele Dobrogei şi ale ţării peste 500 000 tone de îngrăşăminte chimice. Prin intrarea în funcţiune a celei de a treia linii de acid sulfuric, uzina îşi va mări capacitatea de producţie cu 100 000 de tone acid sulfuric şi 55 000 de tone îngrăşăminte fosfatice. Continuînd călătoria pe circumferinţa inelului industrial constănţean, întîlnim uzina de reparaţii, specializată în producerea pieselor de schimb şi a reparării utilajului agricol. Ceva mai încolo, pe malul Siutghiolului, se înalţă un alt briliant încrustat pe marele inel industrial : termocentrala Ovidiu. Pentru a-i contura personalitatea, e de ajuns să spunem că producţia de energie electrică produsă aici întrece de şase ori întreaga forţă energetică din Constanţa anului 1935 ! PETRE SURUPACEAIMU (Continuare în pag. a 2-a) NICI O CASA FARA ALMANAHUL EDITAT DE ZIARUL „SATUL SOCIALIST “ CALENDARUL SATELOR care va apare în curînd, în 160 pag., la preţul de 8 lei un exemplar, cu un conţinut foarte variat şi instructiv, bogat ilustrat în culori. CALENDARUL SATELOR, UN GHID DE FIECARE ZI, O ENCICLOPEDIE ATRĂGĂTOARE SI CONCISA ASUPRA VIEŢII SI MUNCII ÎN SATUL ROMANESC CONTEMPORAN Reţineţi din vreme Almanahul editat de ziarul nostru. Colaboratorul nostru II. M. Mahu, ne semnalează că Strimbă-lemne este urmărit de către organele in drept pentru unele infracţiuni comise in judetul Argeş. După cum ni se comunică, i se pun în sarcină : • A strimbat si ţărîmat 50 la sută din vişinii plantaţi pe o suprafaţă de 20 hectare în cooperativa agricolă din satul Lunca Corbului, judeţul Argeş. • Tot acolo a strimbat toţi merii plantaţi pe o suprafaţă de 10 hectare. • Distrugerea arboretului de pe o însemnată suprafaţă din pădurea comunei. Acuzaţii grave ! Ca atare, l-am rugat pe colaboratorul nostru să verifice temeinicia lor. Iată ce ne-a transmis : • Strimbă-lemne nu a făptuit nici o infracţiune în satul Lunca Corbului din judeţul Argeş. • El a fost calomniat pe nedrept de către Ilie Ion, preşedintele cooperativei agricole de producţie din сорита amintită. • Este adevărat că 50 la sută din pomii plantaţi în livada cu vişini au fost distruşi, dar nu de Strîmbă, lemne, ci de vitele cooperativei şi ale cooperatorilor. • In ceea ce priveşte merii de pe cele 10 hectare, aceştia au crescut (mai bine zis, n-au crescut, ci au rămas piperniciţi) din pricină că de pe terenul respectiv n-au fost scoşi salcîmii, care au stînjenit, creşterea merilor. • Distrugerea arboretului din pădurea comunală nu-i „opera" lui Strimbă-lemne, ci a pădurarului Petre Ciu, care... primeşte chiar salariu pentru paza şi îngrijirea pădurii. lată, aşadar, care e realitatea. Am scris toate acestea pentru ca cei în drept să nu-l mai urmărească pe Strimbă lemne pentru infracţiunile pomenite. Să-i descopere pe adevăraţii vinovaţi, să ia măsuri severe împotriva lor şi să recupereze integral pagubele provocate ! S-a auzit la Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie din judeţul Argeş ? Aşteptăm... ecoul I I TARNAUCEANU Acuzaţii neîntemeiate . I