Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)

1969-12-03 / nr. 183

Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Moscova, de­legaţia de partid şi de stat a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducă­torilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Repu­blica Socialistă România, R.P. Un­gară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent,­ secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul a­­facerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioni­­ţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Citiţi în pagina a 3-a, concluziile unei mese ro­tunde organizate de ziarul nostru pe tema : „SĂ FO­LOSIM MAI EFICIENT, MAI RAŢIONAL FORŢA DE MUNCĂ". • G­Q ­n curînd, de la şantierul naval din Galaţi vor porni spre mări­le şi oceanele lumii noi vase co­merciale CARNET Opinia publică este un ter­men intrat, relativ recent, in viaţa de toate zilele a satelor noastre. Prin el se denumeşte, cum se ştie, atitudinea de a­­probare sau dezaprobare a li­nei colectivităţi umane, faţă de comportarea membrilor săi. Definit astfel, recunoaştem, la o privire mai atentă, un feno­men social cu rădăcini foarte vechi. In fond, grija perma­nentă a oamenilor de a ţine seamă, în purtările lor, de ceea ce „spune satul", ca de o au­toritate morală, se înscrie, fără îndoială, în sfera aceluiaşi ter­men. Opinie publică, deci, a exis­tat în satul nostru, din totdea­ ............................... I­­­n.....om­ Opinia publică una, ca în orice colectivitate temeinic alcătuită. Prin reac­ţiile ei, leneşul, cîrcotaşul, la­comul de cîştig fără muncă, căpătau „nume rău". Iar la hore, acestora li se spunea a­­de­vărul usturător în faţă, prin strigături. Desigur că trans­formarea socialistă a vieţii sa­tului s-a făcut simţită şi în a­­titudinea oamenilor, în opinia lor colectivă, publică. Omul e judecat astăzi, mai ales, după vrednicia şi cinstea lui în munca ce o depune zilnic pen­tru bunul mers al treburilor cooperativei, ale comunei. Iar în acest caz exigenţele sporesc. Fiindcă, altădată, cine era le­neş şi lăsător, era leneş şi lâ­­sător pe pielea lui. Consecin­ţele neglijenţei lui se răsfrîn­­gea­u asupra propriei lui gos­podării. , Pe cînd astăzi lucrurile stau cu totul altfel. Neglijenţa celui VASILE NICOROVICI (Continuare în pas. a 2-a) U­ • Primul grup energetic cu o putere instalată de 210 me­gawaţi al centralei termoelectrice de la Deva a fost conec­tat la reţeaua sistemului energetic naţional. Evenimentul inaugural al primului grup a marcat totodată intrarea în funcţiune a unor instalaţii importante care vor servi întrea­ga termocentrală, prevăzută să aibă o capacitate de 840 megawaţi. • Luni a avut loc la Casa prieteniei cu popoarele ţări­lor străine din Moscova o şedinţă a conducerii centrale a asociaţiei de prietenie sovieto-romăne şi a reprezentanţilor din întreprinderile şi instituţiile sovietice, membre colective ale asociaţiei, consacrată împlinirii a 25 de ani de la în­fiinţarea ARLUS. Au luat cuvîntul Vasili Konotop, preşedintele asociaţiei EVENIMENTE de prietenie sovieto-romăne, şi Teodor Marinescu, ambasa­dorul R.S. România în U.R.S.S. • In bazinul hidrografic „Dobrotfor", importantă zonă a­­gricolâ din judeţul Bacău, sînt în curs mari lucrări de combatere a eroziunii solului, a formaţiilor torenţiale şi a alunecărilor de teren, care survin în urma infiltrării apelor pluviale. Prin nivelări însumînd 320 000 mc de pâmînt dislo­cat, prin construcţia a 50 km canale şi a peste 2 200 baraje şi cascade locale vor fi redate circuitului agricol circa 5 000 ha teren. • În cursul vizitei sale în Chile, delegaţia C.C. al P.C.R., care a participat la lucrările celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist din Chile s-a întîlnit cu conducătorii unor organizaţii districtuale de partid din capitala chiliană. Delegaţia a vizitat, de asemenea, redacţia ziarului „EL SI-4 GLO", organul central al P. C. din Chile, precum şi editura politică a partidului, „HORIZONTE". Membrii delegației au avut, de asemenea, o întâlnire cu Aniceto Rodriguez, secre­tar general al Partidului Socialist din Chile. SATUL SOCIALIST arionea Hgÿibëi.a- Coperetive.or AgH^o.^d^ Producție, ANUL I Nr. 183­ MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969H 4 pagini 30 bani oooooooo SOCIALISMUL ŞI PERSONALITATEA Aşa cum l-au prevăzut clasicii marxism-leninismului şi aşa cum re­levă concludent practica scial-isto­­rică, socialismul se dovedeşte a fi un proces social complex, de o na­tură profund umanistă. Pentru a se ajunge la această treaptă înaltă a progresului social, pe care o impune socialismul şi comunismul, este ne­cesară dezvoltarea noii orînduiri în toate componentele, afirmarea de­plină a tuturor trăsăturilor ce-i sunt proprii. Un atribut esenţial al socialis­mului îl reprezintă, fără îndoială, creşterea necontenită a bogăţiei so­ciale, factor ce condiţionează hotă­­rîtor bunăstarea maselor, libertatea oamenilor, înflorirea personalităţii lor, le asigură acea viaţă materială şi spirituală care să fie din toate punctele de vedere superioară ori­căror cuceriri de pînă atunci. În „Critica programului de la Gotha", Marx scria despre societatea comu­nistă ca despre o societate în care „alături de dezvoltarea multilatera­lă a indivizilor, vor creşte şi forţele de producţie, iar toate izvoarele a­ P. I. BERARU vafiei colective vor ţîşni ca un to­rent". Construirea socialismului nu re­prezintă un scop în sine ; o dată cu socialismul, pentru prima dată d­in istorie, societatea omenească devine pe deplin umană, concordă pe de­plin cu interesele omului, se identi­fică cu aspiraţiile cele mai nobile şi mai înaintate ale omenirii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă : „...so­cialismul trebuie să realizeze ase­menea condiţii ca omul, stăpîn pe mijloacele de producţie, făuritor al tuturor valorilor materiale şi spiri­tuale, să fie într-adevăr în centrul atenţiei, să aibă rolul principal in societate, să se bucure şi să benefi­cieze nestânjenit de drepturile şi li­bertăţile adevăratei democraţii so­cialiste — premisa fundamentală a înfloririi depline a personalităţii u­­mane". Sfera principală în care se dez­voltă personalitatea în socialism este procesul muncii. Numai o dată cu socialismul, munca omului devine în întregime izvorul propriei sale feri­ciri materiale şi spirituale. Socialis­mul dă omului muncii, pentru prima dată în istorie, sentimentul deplinei încrederi şi siguranţe în munca lui, şi, prin aceasta, în destinul lui. Munca devine astfel mai mult ca oricînd un factor de dezvoltare a personalităţii, care îi formează omu­lui astfel de trăsături ca eroismul, dîrzenia, optimismul, încrederea în semenii săi. În cadrul relaţiilor so­cialiste de producţie, munca dobîn­­deşte pentru prima oară, la nivelul civilizaţiei moderne, deplinătatea ca­racterului ei uman, nobil, de înfru­museţare a personalităţii, de stimu­lare şi înflorire a potenţelor sale creatoare. Munca nu mai este doar simplu mijloc, greu şi spinos, de ooservare precară a existenţei bio­logice, prin care omul, înstrăinat de munca şi produsele sale, face „din esenţa sa un simplu mijloc pentru existenţa sa" (Marx). Piatra unghiulară a umanismului socialist este desfiinţarea exploată­rii omului de către om, pe baza li­chidării proprietăţii capitaliste, a re­laţiilor de producţie capitaliste, în­tre puterea economică a statului so­cialist şi bunăstarea fiecărui om al muncii este o legătură directă, vă­zută şi simţită de masele populare. După cum se ştie, înaintea celui de-al doilea război mondial Româ­nia era una dintre ţările cele mai înapoiate economic şi social ale Eu­ropei, iar în anii socialismului ea a devenit o ţară cu o economie dina­mică, cu o industrie puternică în pli­nă dezvoltare şi cu o agricultură modernă. Dispariţia contradicţiilor antagoniste, realizarea­­unei dezvol­tări economice şi social-politice e­­chilibrate şi armonioase, prin apli­carea unor măsuri izvorîte din rea­lităţile specifice ţării noastre şi ale fiecărei etape istorice străbătute, contribuie la satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societă­ţii. Partidul nostru porneşte de la faptul că o dată cu dezvoltarea for­ţelor de producţie, cu îmbunătăţi­(Continuare în pag. a 2-a) o d­ ­ată un exemplu de investiţie, cu o mare eficienţă economi­că : sera cooperativei agricole din Ghiroda, judeţul Timiş, din care se culege acum a treia re­coltă de roşii Foto : N. RUSU Legumicultorii din Prahova au planuri mari PRIMELE REZULTATE NU OFERĂ GARANŢII Dacă sub raportul suprafeţei (a­­proape 4 000 hectare) anul pe care îl încheiem a înscris un pas îna­inte pentru cooperativele agrico­le din judeţul Prahova, nu acelaşi lucru se poate spune despre pro­ducţia obţinută. Potrivit planului, în acest an trebuiau realizate a­­proape 49 000 tone de legume, dar vor fi realizate în jur de 35 000 tone. Inginerul Constantin Mun­­teanu, şeful serviciului hortiviti­­col din cadrul direcţiei agricole judeţene, explică rămînerea în urmă, prin existenţa unei primă­veri ploioase, care a întîrziat ve­getaţia legumelor, cit şi a grindinei care, pe alocuri, a distrus cultu­rile pe sute de hectare. Desigur, ar fi o greşeală să se minimalizeze efectele negative ale ploilor abun­dente din primăvară şi prima parte a verii. Dar adevăratele cauze care au diminuat producţia de legume ar trebui căutate nu atît în precipitaţiile căzute, cit în slaba organizare a producţiei, în lipsa de răspundere de care au dat dovadă unele consilii de­ condu­cere, ceea ce a dus la pierderea unor mari cantităţi de legume chiar pe cîmp. Dar dacă aceasta e situaţia din anul în curs, să vedem ce se face în judeţul Prahova pentru înlătu­rarea neajunsurilor semnalate, pentru îmbunătăţirea situaţiei în anul viitor. In această ordine de idei trebuie remarcat faptul că organele agricole au tras unele concluzii juste şi primele măsuri luate pentru asigurarea producţiei de legume din anul viitor sunt pro­­­miţătoare. Potrivit prevederilor, cooperati­vele agricole din judeţ vor cultiva în 1970 o suprafaţă de 2 500 ha de pe care urmează să realizeze o producţie de 42 000 tone. Printre măsurile luate — ne-a relatat tovarăşul inginer Mircea Rîpea, vicepreşedinte al uniunii jude­ţene a cooperativelor agricole, — se numără organizarea a patru ferme legumicole, a cite 100 de hectare fiecare, la cooperativele a­­gricole din Gherghiţa, Sălciile, Siria şi Ciofanii de Sus, care vor produce legume destinate fondului centralizat al statului. Fiecare fer­mă va dispune de largi posibili­tăţi de aplicare a agrotehnicii­­ şi de mecanizarea principalelor lu­crări, de valorificare superioară a producţiei. In prezent, paralel cu­­ organizarea unui curs special de instruire a şefilor acestor ferme cit şi a unor brigadieri legumicoli din alte 6 cooperative agricole speciali­zate se lucrează intens la pregăti­rea şi fertilizarea terenului, la modelarea şi nivelarea solelor des­tinate legumelor timpurii şi ex­­tratimpurii, pregătirea răsadniţe­lor, construirea solariilor etc. De asemenea, la toate cele 90 de coo­perative agricole producătoare de legume suprafeţele destinate gră­dinilor au fost ogorîte, iar în pre­zent se lucrează la fertilizarea lor. In majoritatea unităţilor se exe­cută lucrări de întreţinere pe cele 410 hectare de legume de primă apariţie semănate în această toamnă. Cea mai mare parte din suprafeţele cultivate cu legume extratimpurii a şi fost irigată. Ase­menea lucrări s-au făcut la coope-­ r H. GROSU Coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) L . LITORALUL INDUSTRIAL Un ghid turistic tipărit cu mulţi ani în urmă prezenta mai mult de­cit lapidar oraşul Constanţa : „Aşe­zare străveche, cu prăvălii mici şi străzi înguste. La marginea mării, la cazinoul şi farul. Vara, în oraş sosesc vizitatori, pentru plajă. Nu departe se află o insulă pe care se spune că ar fi fost exilat Ovidiu. — In port sosesc şi pleacă vapoare”. Cam puţin, nu-i aşa ? Şi totuşi n-am putea să-i facem o prea mare culpă autorului ghidu­lui, pentru că în acei ani cam a­­cestea erau coordonatele oraşului : plaja — cu farmecul şi renumele ei ; farul, cu construcţia sa arhaică; portul, cu îngrămădirea de vapoa­re ; cazinoul, cu... enigmele lui ! Nu demult, un vizitator străin, scria în cartea de impresii a muni­cipiului : „Am vizitat multe oraşe, dar nicăieri n-am întîlnit mai preg­nant următorul paradox : un oraş multimilenar cu o înfăţişare atît de tînără. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult e că acest oraş, atît de bogat în vestigii ale civilizaţiei străvechi, îşi capătă un renume nu numai pentru aceste vestigii sau pentru litoralul exuberant, ci şi pentru ascensiunea sa industrială. După ce ai făcut plajă, e plăcut să-l cutreieri, să admiri siluetele zvelte ale fabricilor şi uzinelor11... Ce replică mai bună s-ar putea da lapidarei descrieri a oraşului din ghidul amintit ? Intr-adevăr, în jurul oraşului se conturează din ce în ce mai mult un inel industrial tînăr dar vigu­ros, la şlefuirea căruia trudesc mii şi mii de „bijutieri" , arhitecţi şi constructori, montori şi chimişti. Unele obiective industriale au in­trat în producţie, altele se află în pragul debutului. Cine n-a auzit, de pildă, de Nă­vodari, localitate unde se află uzi­na de acid sulfuric şi îngrăşăminte chimice, uzină care şi-a căpătat re­putaţia în ierarhia obiectivelor in­dustriale similare din ţară. De aici, de la Năvodari pornesc anual spre ogoarele Dobrogei şi ale ţării peste 500 000 tone de îngrăşă­minte chimice. Prin intrarea în funcţiune a celei de a treia linii de acid sulfuric, uzina îşi va mări capacitatea de producţie cu 100 000 de tone acid sulfuric şi 55 000 de tone îngrăşăminte fosfatice. Continuînd călătoria pe circum­ferinţa inelului industrial constăn­­ţean, întîlnim uzina de reparaţii, specializată în producerea pieselor de schimb şi a reparării utilajului agricol. Ceva mai încolo, pe malul Siutghiolului, se înalţă un alt bri­liant încrustat pe marele inel in­dustrial : termocentrala Ovidiu. Pentru a-i contura personalitatea, e de ajuns să spunem că producţia de energie electrică produsă aici întrece de şase ori întreaga forţă energetică din Constanţa anului 1935 ! PETRE SURUPACEAIMU (Continuare în pag. a 2-a) NICI O CASA FARA ALMANAHUL EDITAT DE ZIARUL „SATUL SOCIALIST “ CALENDARUL SATELOR care va apare în curînd, în 160 pag., la preţul de 8 lei un exemplar, cu un conţinut foarte variat şi instructiv, bogat ilustrat în culori. CALENDARUL SATELOR, UN GHID DE FIE­CARE ZI, O ENCICLOPEDIE ATRĂGĂTOARE SI CONCISA ASUPRA VIEŢII SI MUNCII ÎN SATUL ROMANESC CONTEMPORAN Reţineţi din vreme Almanahul editat de ziarul nostru. Colaboratorul nostru II. M. Mahu, ne semnalează că Strimbă-lemne este urmărit de către organele in drept pentru unele infracţiuni co­mise in judetul Argeş. După cum ni se comunică, i se pun în sarcină : • A strimbat si ţărîmat 50 la sută din vişinii plan­taţi pe o suprafaţă de 20 hectare în cooperativa agri­colă din satul Lunca Cor­bului, judeţul Argeş. • Tot acolo a strimbat toţi merii plantaţi pe o su­prafaţă de 10 hectare. • Distrugerea arboretului de pe o însemnată suprafa­ţă din pădurea comunei. Acuzaţii grave ! Ca atare, l-am rugat pe colaboratorul nostru să verifice temeinicia lor. Iată ce ne-a transmis : • Strimbă-lemne nu a făptuit nici o infracţiune în satul Lunca Corbului din judeţul Argeş. • El a fost calomniat pe nedrept de către Ilie Ion, preşedintele cooperativei a­gricole de producţie din сорита amintită. • Este adevărat că 50 la sută din pomii plantaţi în livada cu vişini au fost dis­truşi, dar nu de Strîmbă­­, lemne, ci de vitele coopera­­tivei şi ale cooperatorilor. • In ceea ce priveşte me­rii de pe cele 10 hectare, a­­ceştia au crescut (mai bine zis, n-au crescut, ci au ră­mas piperniciţi) din pricină că de pe terenul respectiv n-au fost scoşi salcîmii, care au stînjenit, creşterea me­rilor. • Distrugerea arboretului din pădurea comunală nu-i „opera" lui Strimbă-lemne, ci a pădurarului Petre Ciu, care... primeşte chiar sala­riu pentru paza şi îngrijirea pădurii. lată, aşadar, care e rea­litatea. Am scris toate aces­tea pentru ca cei în drept să nu-l mai urmărească pe Strimbă­ lemne pentru in­fracţiunile pomenite. Să-i descopere pe adevăraţii vi­novaţi, să ia măsuri severe împotriva lor şi să recupe­reze integral pagubele pro­vocate ! S-a auzit la Uniunea ju­deţeană a cooperativelor a­­gricole de producţie din ju­deţul Argeş ? Aşteptăm... ecoul I­ I TARNAUCEANU Acuzaţii neîntemeiate . I

Next