Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-14 / nr. 243
PAGINA 2 Sîmbătă 14 februarie SOARELE răsare la ora 7 ţi 17 minute. Apune la ora 17 ţi 43 de minute. De la începutul anului au trecut 45 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 320 de zile. STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 14 februarie , vremea în încălzire uşoară mai ales în estul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare în nordul ţării şi în zona de munte, iar în rest precipitaţiile vor avea un caracter local, mai ales sub formă de ploaie. Vînt potrivit predominînd din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10 grade şi —3 grade în nord şi între —5 şi +2 grade în rest, iar temperaturile maxime intre —1 şi +5 grade în nordul ţării şi între +4 şi +9 grade în rest. Timpul probabil pentru 15, 16 şi 17 februarie , vremea va fi în general umedă în jumătatea de nord a ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi vor cădea precipitaţii locale. In rest vremea va fi schimbătoare cu cerul temporar noros, precipitaţiile vor fi izolate. Vint slab pînă la potrivit predominînd din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —8 şi +2 grade, izolat mai coborîte la sfîrșitul intervalului, iar maximele între —2 și +8 grade. Ceață locală. SATUL SOCIALIST • STAREA VREM • MEPANON • POVESTEA VORBE! С М1СД ENCICLOPKDIE » CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE MEDALION: I. A. KRÎLOV CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE » O GLUMA PE ZI : Se împlinesc 201 ani de la naşterea fabulistului rus Ivan Andreevici Krîlov. Este autorul a peste 200 de fabule, în parte prelucrări de teme clasice, în parte originale, avînd cu precădere un conținut moralizator. Unele fabule sînt îndreptate împotriva unor racile sociale ca parazitismul şi privilegiile de castă ale nobilimii, parvenitismul, mita, birocratismul, îngîmfarea, servilismul şi făţărnicia BUNA CUVIINŢA: în van ne umplem capul cu învăţături, dacă inima ne este săracă de simţăminte. Virtutea se uită la viciu cu milă ; viciul, însă, nu cutează să se uite în faţa virtuţii, de frică să nu fie silit să o respecte. („Frunzele şi rădăcinile", „Ştiuca şi motanul", „Lupul între cîini"). , Fabulele lui Krîlov se disting prin vioiciunea versului, prin umorul fin şi prin limba populară, bogat nuanţată, presărată cu proverbe şi zicători. în afara tălmăcirilor lui Alexandru Donici din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fabulele lui Krîlov au apărut în româneşte şi în versiunea lui Tudor Arghezi. Trist lucru este să nu aibă cineva alt reazem decît meritele părinţilor. (Cezar Boliac : Sentinţe) în drumeţie, distanţele se pot aprecia astfel : — satele şi clădirile mari încep să se vadă de la 8 km. ; — ferestrele caselor de la 4 km. ; —• coşurile de pe acoperişuri de la 3 km. ; — copacii izolaţi de la 2 km., — oamenii, ca nişte puncte, de la 2 km.,— deosebim un călăreţ de un om pe jos de la 1 km. PAGINI VECHI : GAZETA TRANSILVANIEI din anul 1846, în legătură cu turneul şi spectacolele unui cunoscut artist de pe vremuri, Rodolfo, scrie despre arta vestitului scamator : „...cînd vezi toate acestea, îţi vine să rogi pe asemenea artist, ca să producă măiestria sa la mii de superstiţioşi din plebe şi din ţărani, cu un chip ca şi cunoscînd că toate acestea se fac pe cale firească, să dezbrace o mie de alte credințe deşerte ce aude de duhuri necurate, de fermecători”. Scriitorul Anatole France angajînd o tînără stenografă a întrebat-o dacă stenografiazâ într-adevâr așa de bine cum se spunea. Fata a răspuns : — Da, maestre. Stenografiez o sută treizeci de cuvinte pe minut. — Vai, exclamă scriitorul. Dar de unde să scot, fetiţo, toate cuvintele astea într-un ritm atît de rapid ? album MARIANA BĂDOIU Figură centrală a tinerei generaţii de cîntăreţi de muzică populară. Mariana Bădoiu şi-a dobîndit un renume binemeritat. Pe scenele teatrelor, la radio şi televiziune, Mariana Bădoiu a făcut dovada unor calități vocale deosebite, remarcîndu-se prin preluarea faimosului repertoriu al Măriei Tănase, la care ea aduce o noră personală. Oamenii despre durerile lor (Urmare din pag. I) lor condiţii mai bune de viaţă. Cei doi soţi locuiesc într-un spaţiu restrîns, la circumscripţia medicală, iar organele locale încă nu s-au hotărît cum să soluţioneze această problemă. Şi mai e un neajuns : comuna Găujani şi satele aparţinătoare au absolută nevoie de un cabinet stomatologic. Nu o dată cetăţenii de aici trebuie să se deplaseze mulţi kilometri pînă la Vedea, la Giurgiu, sau la Pietroşani în judeţul Teleorman pentru tratamente stomatologice. Reproducem cîteva rînduri, credem semnificative, dintr-o scrisoare sosită din comuna Vărşand, judeţul Arad . „In noul dispensar, ridicat prin contribuţia cetăţenilor, îşi desfăşoară activitatea medicul Dumitru Paşca, fiu al comunei. Aici a crescut, a învăţat şi a dorit să devină medic, iar după absolvirea facultăţii a cerut să vină în satul lui. Medicul e ajutat de o fată tot din comună care a absolvit şcoala tehnică sanitară". Dar şi la Vărşand ca şi la Ucuriş, judeţul Bihor, cabinetele stomatologice provoacă dureri de cap. Asemenea cabinete există la Socodor şi în oraşul Chişineu-Criş, adică la 18 şi respectiv 24 de km. Pentru o consultaţie ai nevoie de o zi, fără a mai pune la socoteală frigul sau ploaia pe care le suporţi în staţia autobuzului. Cetăţenii nu solicită să li se înfiinţeze un cabinet dentar, ci măcar o dată pe săptămînă un medic stomatolog să se deplaseze în comuna lor, lucru care nu pare de loc imposibil. La Sineşti, judeţul Ilfov, aflăm că există o clădire cu multe camere, proprietate a consiliului popular, care cu unele reparaţii ar fi ideală pentru un dispensar medical, casă de naşteri şi punct farmaceutic, numai că edilii comunei lasă ca această clădire să se deterioreze, fără să i se dea vreo întrebuinţare. Oricine ştie că omul care a îmbrăţişat meseria de medic, a îmbrăcat halatul alb, şi trebuie să-şi închine tot timpul, ziua şi noaptea, sănătăţii oamenilor. Numai că — după cum aflăm dintr-o scrisoare — sînt şi medici care... provoacă dureri oamenilor. Redăm în întregime o scrisoare sosită din comuna Teslui, judeţul Olt : „Medicii din satul Teslui , S. Ticuşan şi L. Bagtazar nu fac naveta, dar nici timp de consultaţii nu au. Medicul stomatolog S. Ticuşan a înşfăcat o rangă de fier şi s-a rupt cîteva coaste lui Radu M. Gheorghe, vizitiul dispensarului, care se află acum în spital. In ziua de 5.1.1970 soţia mea a mers cu copilul, elev în clasa a VIII-a, care avea otită, la dispensar, dar nici unul din medici nu era prezent. A doua zi a mers din nou, dar cu acelaşi rezultat ca şi în ziua precedentă. Ar fi de dorit ca medicul, care rupe coaste oamenilor, să fie imediat înlocuit. Noi nu avem nevoie de oameni care să schilodească sătenii, ci de medici !“ Sperăm că aceste rînduri vor fi citite şi de şeful Direcţiei sanitare a judeţului Olt şi că se vor lua măsurile necesare. Iată cîteva probleme ridicate de corespondenţii noştri voluntari, care, în numele consătenilor, au aşternut pe hîrtie gînduri sincere şi propuneri utile, ce merită a fi rezolvate cît mai urgent, pînă ce nu devin... cronice(După scrisorile corespondenţilor voluntari : Roman Vasile, comuna Găujani-Ilfov, Miron Mărgăuan, comuna Vărşand-Arad, Miron F. Niculae, comuna Sineşti-Ilfov, ing. Niculae Bogluţ , comuna Ucuriş- Bihor, Andrei Stancu , comuna Teslui-județul Olt). Artă populară sâlujanâ NoКЩ\\ Щ Pe întinsa terasă a Brăilei, TM unde se află în curs de aplicare proiectul de irigare a peste 72 000 hectare teren agricol, a început construcţia canalului magistral. Acesta străbate 48 km de la Dunăre la rîul Buzău, după ce „scaldă" Gropenii, Valea Cînepii, Urleasca, Movila Miresii şi Gemenele. ga Cu ocazia recentelor lucrări de prelucrare şi inventariere a fondurilor de cărţi ale bibliotecilor din judeţul Mureş au fost identificate aproape 700 de vechi tipărituri româneşti, unele dintre ele datind chiar din secolul al XVII-lea. Printre acestea amintim cîteva exemplare din „Cazania lui Varlaam" — tipărită la Iaşi în 1643 şi „Didahii, predici şi prahovenenii“ — tipărită de Petru Maior în jurul anului 1810. R3 Lucrătorii întreprinderii de reţele electrice din Tîrgu- Mureş — unitate care deserveşte judeţele Mureş şi Harghita — au trecut la executarea unor importante obiective energetice. Este vorba de axele de 15 — 20 Kv Tîrgu-Mureş — Icland — Livezeni, Plăieşii de Jos — Imper şi Aiia — Şiclod — Cuşmed, în lungime totală de 60 de km, de la care urmează să fie racordate 13 localităţi rurale. Concomitent, au început și lucrările de electrificare în peste 20 de comune și sate. (Urmare din pag. 1) studii medii şi circa 150 000 mecanizatori. Numai în acest an agricultura va mai primi 14 500 de absolvenţi ai învăţămîntului profesional agricol de toate gradele. Toate acestea pun în lumină faptul că înfăptuirea politicii partidului de modernizare a agriculturii determină schimbări structurale în conţinutul şi condiţiile muncii agricole, creşterea gradului ei de complexitate şi a forţei productive, cu consecinţe dintre cele mai complexe pentru ţărănime şi viaţa satului. Pentru înfăptuirea pe un plan superior a rolului social al ţărănimii, de o deosebită însemnătate sunt măsurile adoptate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967 privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale. Sistematizarea localităţilor rurale, dezvoltarea lor armonioasă pe baza unor planuri de perspectivă asigură o repartizare raţională a obiectivelor economice, a dotărilor social-culturale şi tehnico-edilitare, încadrarea lor într-un ansamblu modern de localităţi pe întregul teritoriu al ţării, împreună cu electrificarea tuturor satelor, sistematizarea permite desfăşurarea unei activităţi complexe, ridicarea nivelului de civilizaţie şi apropierea treptată a condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la sate de cele de la oraşe. Eliberată de sub asuprirea socială, cu sprijinul multilateral al clasei muncitoare, ţărănimea cooperatistă are astăzi posibilitatea să-şi consacre toată energia, talentul şi aptitudinile înfloririi multilaterale a agriculturii, a patriei noastre. Departe de a fi, prin natura ei, o fire „tradiţională şi con- ŢĂRĂNIMEA servatoare", cum susţineau ideologii burghezi, ţărănimea dovedeşte un interes crescînd pentru ştiinţă şi cultură, receptivitate la tot ce e nou şi înaintat. Expresia cea mai grăitoare a transformărilor petrecute în conştiinţa socială a ţărănimii o constituie ataşamentul ei profund faţă de orânduirea socialistă, faţă de idealurile promovate de partidul comunist. Totodată, se dezvoltă trăsături noi în profilul moral-etic al producătorului agricol. Locul concurenţei, al egoismului şi individualismului i-au luat tot mai mult noua atitudine faţă de muncă, grija făţă de apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc, colectivismul. Noua conştiinţă socialistă a ţărănimii se evidenţiază şi în aportul pe care îl aduce la rezolvarea sarcinilor obşteşti, prin activitatea pe care o desfăşoară în cadrul consiliilor populare şi în diferite organizaţii de masă. Bucurîndu-se de condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, de un nivel de instruire culturală şi tehnică tot mai ridicat, ţărănimea îndeplineşte un rol de cea mai mare însemnătate în viaţa întregii noastre societăţi, participînd activ alături de celelalte forţe sociale la viaţa politică a ţării. Structura şi organizarea profund democratică a vieţii noastre de stat, perfecţionarea formelor de activitate cu masele, lărgesc posibilităţile de participare a oamenilor muncii de la sate, alături de cei de la oraşe, la soluţionarea şi conducerea treburilor, obşteşti. Aşa cum se precizează în documentele Congresului al X-lea, partidul va depune şi în viitor toate eforturile pentru a asigura o sporită activitate social-politica a maselor ţărăneşti, pentru lărgirea orizontului lor cultural şi politic, pentru participarea efectivă a ţărănimii la conducerea treburilor agriculturii, a întregii societăţi. ADUNATE DE PRIN SATE • Porumbieiu' fierbinte ! Constantin C. Istrati — zis Roseau — din comuna Cudalbi — judeţul Galaţi, se făcuse cărăuş. O căruţă, un cal şi... din bălane ! Ziua, pe lumină, transporta cereale de la cîmp pentru diferiţi cetăţeni Noaptea — transporta pentru amatorii de chiverniseală prin furtişaguri, porumb furat de pe tarlalele I.A.S. Matca-Tecuci. Ca în povestea cu ulciorul, care nu merge de multe ori la apă, intr-o noapte a fost prins de lucrătorii miliţiei cu porumbul furat : 1094 kg! Trimis în judecată pentru furt calificat în dauna avutului obştesc, Constantin C. Istrati a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni închisoare. Clar, ca lumina zilei : fierbinte porumbieiu' ! , 8 zile şi... 8 ani Gheorghe I Caraghin din Iveşti venea cu trenul de la Galaţi. In tren s-a luat la harţă cu Gheorghe Stuparu. Fără multă tocmeală a scos cuţitul și l-a rănit pe Stuparu. Acesta s-a înzdrăvenit după 8 zile de spital, dar Gheorghe I. Caraghin se va vindeca abia după.. 8 ani de închisoare. Tratament lung, dar cu efect sigur. • Cît oi fi primar... „Cît oi fi eu primar, să stăpînești sănătos, Oprică, cele două loturi de pămînt", i-a zis lui Nicolae Oprica, primarul Nicolae Rotaru. Primarul îl ocrotește pe Oprică ori de cite ori acesta se îmbată și comite acte de huliganism- Al cui o fi primarul ? Ce zice satul ? • Sonoru' ! Cinematograful sătesc din Ohaba—Română (Timiș) duce lipsă de „sonor", dar nu și de., „muzică". Motivele (muzicale) sînt destule : un operator care vine la... cinema , numai cînd are chef, filme care rătăcesc de la un cinematograf la altul zile întregi şi alte numeroase melodrame cinematografice- Colac peste pupăză, de-o vreme încoace, şi sonorul... tace ! Ce aşteptaţi, fraţilor ? Să ajungeţi la... „Jurnalul de actualităţi"?! Adică la „Adunate de prin sate ?“. в в ■ явав Măsura actelor noastre (Urmare din pag. 1) Fireşte, la noi problema este de a desăvîrşi, de a perfecţiona,, în chiar practica socialismului, raporturile umane. A avea în orice clipă măsura actelor noastre, a ne întreba mereu care este valoarea lor în funcţie de interesele majore ale societăţii înseamnă a ne preţui propria personalitate, a ne clădi fericirea individuală la care aspirăm. Un domeniu unde acest principiu funcţionează în formele lui cele mai evidente este chiar lumea satelor, agricultura noastră ajunsă la un stadiu superior de organizare bazată pe contribuţia liberă, pe efortul conştient al fiecărui cooperator. S-a constatat că acolo unde lucrurile nu merg bine, cauza se află totdeauna în proasta distribuire a forţelor de muncă şi de concepţie, adică în nesocotirea aportului individual al fiecărui ţăran. Calamităţile naturale sau viciile de îndrumare pot fi învinse prin iniţiative curajoase şi clarvăzătoare, prin acte capabile să mişte din loc inerţiile de tot felul, să smulgă rădăcini învechite, să spulbere concepţii slugarnice sau birocratice. In măsura în care actele noastre se înscriu în aria de interese ale colectivităţii, ele devin stimulatoare, închid în ele rodnicia pămîntului, bunăstarea şi frumuseţea satelor şi mai ales acea satisfacţie adîncă de a fi îmbogăţit propria noastră personalitate. f Nr.243 — Sîmbătă 14 februarie vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv^ !I LA LOZ ÎN PLIC PUTEȚI CIŞTIGA CE 6 lei (seriile speciale) autoturisme DACIA 1100 ; MOSKVICI 408 cu 4 faruri și radio, SKODA 1000 M. B. fi TRABANT 601. Cu 3 lei (seriile obișnuite) premii în bani de 20.000 lei, 10.000 lei, 5.000 lei, 2.000 lei, 1.000 lei f.a. NU UITAŢI ! Oriunde vă aflaţi jucaţi la LOZ IN PLIC. ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/. и в m RADIO RADIO Şl TELEVIZIUNE Programul 1. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Ora satului. 7.45 Muzică populară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.05 Posta radio de dr. N. Mihăescu. 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutăţile săptămînii — muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine ştie cîştigă. 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Concert de muzică populară. Solişti Maria Lătăreţu şi Ion Cristoreanu. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică uşoară. 20.20 Argheziană. Cîntare. Recită Fory Etterle. 20.23 Zece melodii preferate 21.00 Muzică de café concert. 21.15 Teatru scurt. Premiera „Scrisoarea recomandată". Scenariu radiofonic de Ion Solovici. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Dragoste, poveste veche , romanţe. 23.00 Revista şlagărelor. Programul II . 6.00 Matineu duminical. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. Prințesa Turandot de Carlo Gozzi. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntece pentru pionieri şi şcolari. 15.00 Orchestra de muzică populară „Cernegura" din Piatra-Neamţ. 16.00 La horă-n sat — muzică populară. 17.00 Almanah muzical 18.00 Revista literară radio 18.30 Album de romanţe. 18.50 Varietăţi muzicale. 20.00 Vedete ale muzicii uşoare : Patty Pravo şi Aurelian Andreescu. 21.12 Muzică de dans. 22.50 Cîntă Dorina Drăghici. TELEVIZIUNE Programul 1. 8.15 Consultaţii pentru elevi. 8.45 Matineu duminica! pentru copii şi tineretul şcolar. 10.15 Ora satului. 12.00 De strajă patriei. 13.35 închiderea emisiunii de dimineaţă. 16.30 Film serial. Rîul întunecat (V). Producţie a studiourilor sovietice. 17.15 Realitatea ilustrată. 19.00 Telejurnalul de seară 19.15 „Cîte flori pe Izan sus". Montaj folcloric de cîntece şi dansuri din Maramureş. 19.30 Treapta a treia. Reportaj despre dezvoltarea căilor ferate de la locomotivele cu aburi la cele Diesel şi electrice. 19.50 Film artistic. Un strugure în soare. 22.00 Varietăţi pe peliculă. 22.15 Tertijurnalul de noapte. 22.25 Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mijlocie. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia. Închiderea emisiunii programului I. Programul II . 20.00 Capodopere ale muzicii universale, Serenada Haffner de W. A. Mozart. Film realizat la castelul Würtzburg din R.F.G. de către T.V. Bavaria. 20.50 Noutăţi cinematografice. 21.10 La sugestia telespectatorilor transmitem în reluare Telecine-recital nr. 1. 22.15 Roman foileton. Mîndrie şi prejudecată. 22.30 închiderea emisiunii programului 2. Duminică 15 februarie