Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-14 / nr. 243

PAGINA 2 Sîmbătă 14 februarie SOARELE răsare la ora 7 ţi 17 minute. Apune la ora 17 ţi 43 de minute. De la începutul anului au trecut 45 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 320 de zile. STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 14 fe­bruarie , vremea în încălzire uşoară mai ales în estul ţării. Cerul va fi variabil, mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi nin­soare în nordul ţării şi în zona de munte, iar în rest precipita­ţiile vor avea un caracter local, mai ales sub formă de ploaie. Vînt potrivit predominînd din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10 grade şi —3 grade în nord şi între —5 şi +2 grade în rest, iar tempe­raturile maxime intre —1 şi +5 grade în nordul ţării şi între +4 şi +9 grade în rest. Timpul probabil pentru 15, 16 şi 17 fe­bruarie , vremea va fi în ge­neral umedă în jumătatea de nord a ţării, unde cerul va fi mai mult noros şi vor cădea precipitaţii locale. In rest vre­mea va fi schimbătoare cu ce­rul temporar noros, precipita­ţiile vor fi­­ izolate. Vint slab pînă la potrivit predominînd din sectorul nord-vestic. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între —8 şi +2 grade, izolat mai coborîte la sfîrșitul intervalu­lui, iar maximele între —2 și +8 grade. Ceață locală. SATUL SOCIALIST • STAREA VREM • MEPAN­ON • POVESTEA VORBE! С М1СД ENCICLOPK­DIE » CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE MEDALION: I. A. KRÎLOV CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE » O GLUMA PE ZI : Se împlinesc 201 ani de la naşterea fabulistului rus Ivan Andreevici Krîlov. Este autorul a peste 200 de fabule, în parte prelucrări de teme clasice, în parte originale, avînd cu pre­cădere un conținut moralizator. Unele fabule sînt îndreptate îm­potriva unor racile sociale ca parazitismul şi privilegiile de castă ale nobilimii, parvenitis­mul, mita, birocratismul, îngîm­­farea, servilismul şi făţărnicia BUNA CUVIINŢA: în van ne umplem capul cu învăţături, dacă inima ne este săracă de simţăminte. Virtutea se uită la viciu cu milă ; viciul, însă, nu cutează să se uite în faţa virtuţii, de frică să nu fie silit să o respecte. („Frunzele şi rădăcinile", „Ştiu­­ca şi motanul", „Lupul între cîini"). , Fabulele lui Krîlov se disting prin vioiciunea versului, prin umorul fin şi prin limba populară, bogat nuanţată, pre­sărată cu proverbe şi zicători. în afara tălmăcirilor lui Alexan­dru Donici din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fabulele lui Krîlov au apărut în româ­neşte şi în versiunea lui Tudor Arghezi. Trist lucru este să nu aibă ci­neva alt reazem decît meritele părinţilor. (Cezar Boliac : Sentinţe) în drumeţie, distanţele se pot aprecia astfel : — satele şi clădirile mari încep să se vadă de la 8 km. ; — ferestrele caselor de la 4 km. ; —• coşurile de pe acoperişuri de la 3 km. ; — copacii izolaţi de la 2 km.­­, — oamenii, ca nişte puncte, de la 2 km.,­— deosebim un călăreţ de un om pe jos de la 1 km. PAGINI VECHI : GAZETA TRANSILVANIEI din anul 1846, în legătură cu tur­neul şi spectacolele unui cunoscut artist de pe vremuri, Rodolfo, scrie despre arta vestitului scamator : „...cînd vezi toate aces­tea, îţi vine să rogi pe asemenea artist, ca să producă măie­stria sa la mii de superstiţioşi din plebe şi din ţărani, cu un chip ca şi cunoscînd că toate acestea se fac pe cale firească, să dezbrace o mie de alte credințe deşerte ce aude de duhuri necurate, de fermecători”. Scriitorul Anatole France angajînd o tînără stenografă a în­trebat-o dacă stenografiazâ într-adevâr așa de bine cum se spunea. Fata a răspuns : — Da, maestre. Stenografiez o sută treizeci de cuvinte pe minut. — Vai, exclamă scriitorul. Dar de unde să scot, fetiţo, toate cuvintele astea într-un ritm atît de rapid ? album MARIANA BĂDOIU Figură centrală a tinerei ge­neraţii de cîntăreţi de muzică populară. Mariana Bădoiu şi-a dobîndit un renume binemeritat. Pe scenele teatrelor, la radio şi televiziune, Mariana Bădoiu a făcut dovada unor calități vocale deosebite, remarcîndu-se prin preluarea faimosului repertoriu al Măriei Tănase, la care ea a­­duce o noră personală. Oamenii despre durerile lor (Urmare din pag. I) lor condiţii mai bune de viaţă. Cei doi soţi locuiesc într-un spaţiu restrîns, la circumscripţia medica­lă, iar organele locale încă nu s-au hotărît cum să soluţioneze această problemă. Şi mai e un neajuns : comuna Găujani şi satele aparţinătoare au absolută nevoie de un cabinet sto­matologic. Nu o dată cetăţenii de aici trebuie să se deplaseze mulţi kilometri pînă la Vedea, la Giur­giu, sau la Pietroşani în judeţul Teleorman pentru tratamente sto­matologice. Reproducem cîteva rînduri, cre­dem semnificative, dintr-o scrisoa­re sosită din comuna Vărşand, ju­deţul Arad . „In noul dispensar, ridicat prin contribuţia cetăţenilor, îşi desfăşoară activitatea medicul Dumitru Paşca, fiu al comunei. Aici a crescut, a învăţat şi a dorit să devină medic, iar după absolvirea facultăţii a cerut să vină în satul lui. Medicul e ajutat de o fată tot din comună care a absolvit şcoala tehnică sanitară". Dar şi la Vărşand ca şi la Ucuriş, judeţul Bihor, cabi­netele stomatologice provoacă dureri de cap. Asemenea cabinete există la Socodor şi în oraşul Chişineu-Criş, adică la 18 şi respectiv 24 de km. Pentru o consultaţie ai nevoie de o zi, fără a mai pune la soco­teală frigul sau ploaia pe care le suporţi în staţia autobuzului. Ce­tăţenii nu solicită să li se înfiinţe­ze un cabinet dentar, ci măcar o dată pe săptămînă un medic sto­matolog să se deplaseze în comuna lor, lucru care nu pare de loc im­posibil. La Sineşti, judeţul Ilfov, aflăm că există o clădire cu multe came­re, proprietate a consiliului popu­lar, care cu unele reparaţii ar fi ideală pentru un dispensar medi­cal, casă de naşteri şi punct far­maceutic, numai că edilii comunei lasă ca această clădire să se dete­rioreze, fără să i se dea vreo între­buinţare. Oricine ştie că omul care a îmbră­ţişat meseria de medic, a îmbrăcat halatul alb, şi trebuie să-şi închine tot timpul, ziua şi noaptea, sănă­tăţii oamenilor. Numai că — după cum aflăm dintr-o scrisoare — sînt şi medici care... provoacă dureri oa­menilor. Redăm în întregime o scrisoare sosită din comuna Teslui, judeţul Olt : „Medicii din satul Teslui , S. Ticuşan şi L. Bagtazar nu fac naveta, dar nici timp de consultaţii nu au. Medicul stomato­log S. Ticuşan a înşfăcat o rangă de fier şi s-a rupt cîteva coaste lui Radu M. Gheorghe, vizitiul dispen­sarului, care s­e află acum în spi­tal. In ziua de 5.1.1970 soţia mea a mers cu copilul, elev în clasa a VIII-a, care avea otită, la dispen­sar, dar nici unul din medici nu era prezent. A doua zi a mers din nou, dar cu acelaşi rezultat ca şi în ziua precedentă. Ar fi de dorit ca me­dicul, care rupe coaste oamenilor, să fie imediat înlocuit. Noi nu avem nevoie de oameni care să schilo­dească sătenii, ci de medici !“ Sperăm că aceste rînduri vor fi citite şi de şeful Direcţiei sanitare a judeţului Olt şi că se vor lua măsurile necesare. Iată cîteva probleme ridicate de corespondenţii noştri voluntari, care, în numele consătenilor, au aş­ternut pe hîrtie gînduri sincere şi propuneri utile, ce merită a fi re­zolvate cît mai urgent, pînă ce nu devin... cronice­(După scrisorile corespondenţilor voluntari : Roman Vasile, comuna Găujani-Ilfov, Miron Mărgăuan, comuna Vărşand-Arad, Miron F. Niculae, comuna Sineşti-Ilfov, ing. Niculae Bogluţ , comuna Ucuriş- Bihor, Andrei Stancu , comuna Tes­lui-județul­ Olt). Artă populară sâlujanâ NoКЩ\\ Щ Pe întinsa terasă a Brăilei, TM unde se află în curs de apli­care proiectul de irigare a peste 72 000 hectare teren agricol, a în­ceput construcţia canalului magis­tral. Acesta străbate 48 km de la Dunăre la rîul Buzău, după ce „scaldă" Gropenii, Valea Cînepii, Urleasca, Movila Miresii şi Geme­nele. ga Cu ocazia recentelor lucrări de prelucrare şi inventariere a fondurilor de cărţi ale bibliotecilor din judeţul Mureş au fost identi­ficate aproape 700 de vechi tipă­rituri româneşti, unele dintre ele datind chiar din secolul al XVII-lea. Printre acestea amintim cîteva exemplare din „Cazania lui Varlaam" — tipărită la Iaşi în 1643 şi „Didahii, predici şi praho­­venenii“ — tipărită de Petru Ma­ior în jurul anului 1810. R3 Lucrătorii întreprinderii de reţele electrice din Tîrgu- Mureş — unitate care deserveşte judeţele Mureş şi Harghita — au trecut la executarea unor impor­tante obiective energetice. Este vorba de axele de 15 — 20 Kv Tîr­­gu-Mureş — Icland — Livezeni, Plăieşii de Jos — Imper şi Aiia — Şiclod — Cuşmed, în lungime to­tală de 60 de km, de la care ur­mează să fie racordate 13 locali­tăţi rurale. Concomitent, au înce­put și lucrările de electrificare în peste 20 de comune și sate. (Urmare din pag. 1) studii medii şi circa 150 000 me­canizatori. Numai în acest an a­­gricultura va mai primi 14 500 de absolvenţi ai învăţămîntului pro­fesional agricol de toate gradele. Toate acestea pun în lumină fap­tul că înfăptuirea politicii parti­dului de modernizare a agricultu­rii determină schimbări structu­rale în conţinutul şi condiţiile muncii agricole, creşterea gradului ei de complexitate şi a forţei pro­ductive, cu consecinţe dintre cele mai complexe pentru ţărănime şi viaţa satului. Pentru înfăptuirea pe un plan superior a rolului social al ţără­nimii, de o deosebită însemnătate sunt măsurile adoptate de Confe­rinţa Naţională a Partidului Co­munist Român din decembrie 1967 privind îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale. Sistematizarea localităţilor rurale, dezvoltarea lor armonioasă pe baza unor planuri de perspectivă asi­gură o repartizare raţională a o­­biectivelor economice, a dotărilor social-culturale şi tehnico-edilita­­re, încadrarea lor într-un ansam­blu modern de localităţi pe în­tregul teritoriu al ţării, împreună cu electrificarea tuturor satelor, sistematizarea permite desfăşura­rea unei activităţi complexe, ri­dicarea nivelului de civilizaţie şi apropierea treptată a condiţiilor de viaţă ale populaţiei de la sate de cele de la oraşe. Eliberată de sub asuprirea so­cială, cu sprijinul multilateral al clasei muncitoare, ţărănimea coo­peratistă are astăzi posibilitatea să-şi consacre toată energia, talen­tul şi aptitudinile înfloririi multi­laterale a agriculturii, a patriei noastre. Departe de a fi, prin na­tura ei, o fire „tradiţională şi con- ŢĂRĂNIMEA servatoare", cum susţineau ideo­logii burghezi, ţărănimea dove­deşte un interes crescînd pentru ştiinţă şi cultură, receptivitate la tot ce e nou şi înaintat. Expresia cea mai grăitoare a transformărilor petrecute în con­ştiinţa socială a ţărănimii o con­stituie ataşamentul ei profund faţă de orânduirea socialistă, faţă de idealurile promovate de partidul comunist. Totodată, se dezvoltă trăsături noi în profilul moral-etic al pro­ducătorului agricol. Locul concu­renţei, al egoismului şi individua­lismului i-au luat tot mai mult noua atitudine faţă de muncă, grija făţă de apărarea şi dezvol­tarea avutului obştesc, colectivis­mul. Noua conştiinţă socialistă a ţărănimii se evidenţiază şi în a­­portul pe care îl aduce la rezol­varea sarcinilor obşteşti, prin ac­tivitatea pe care o desfăşoară în cadrul consiliilor populare şi în diferite organizaţii de masă. Bucurîndu-se de condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, de un nivel de instruire culturală şi tehnică tot mai ridicat, ţără­nimea îndeplineşte un rol de cea mai mare însemnătate în viaţa întregii noastre societăţi, partici­­pînd activ alături de celelalte for­ţe sociale la viaţa politică a ţării. Structura şi organizarea profund democratică a vieţii noastre de stat, perfecţionarea formelor de activitate cu masele, lărgesc posi­bilităţile de participare a oame­nilor muncii de la sate, alături de cei de la oraşe, la soluţionarea şi conducerea treburilor, obşteşti. Aşa cum se precizează în docu­mentele Congresului al X-lea, par­tidul va depune şi în viitor toate eforturile pentru a asigura o spo­rită activitate social-politica a ma­selor ţărăneşti, pentru lărgirea o­­rizontului lor cultural şi politic, pentru participarea efectivă a ţă­rănimii la conducerea treburilor agriculturii, a întregii societăţi. ADUNATE DE PRIN SATE • Porumbieiu' fierbinte ! Constantin C. Istrati — zis Ros­eau — din comuna Cudalbi — ju­deţul Galaţi, se făcuse cărăuş. O căruţă, un cal şi... din bălane ! Ziua, pe lumină, transporta ce­reale de la cîmp pentru diferiţi cetăţeni­ Noaptea — transporta pentru amatorii de chiverniseală prin furtişaguri, porumb furat de pe tarlalele I.A.S. Matca-Tecuci. Ca în povestea cu ulciorul, care nu merge de multe ori la apă, in­tr-o noapte a fost prins de lucră­torii miliţiei cu porumbul furat : 1094 kg! Trimis în judecată pentru furt calificat în dauna avutului obştesc, Constantin C. Istrati a fost con­damnat la 4 ani şi 6 luni închisoa­re. Clar, ca lumina zilei : fierbinte porumbieiu' ! , 8 zile şi... 8 ani Gheorghe I­ Caraghin din Iveşti venea cu trenul de la Galaţi. In tren s-a luat la harţă cu Gheor­ghe Stuparu. Fără multă tocmeală a scos cuţitul și l-a rănit pe Stu­paru. Acesta s-a înzdrăvenit­­ după 8 zile de spital, dar Gheorghe I. Caraghin se va vindeca abia după..­ 8 ani de închisoare. Tratament lung, dar cu efect sigur. • Cît oi fi primar... „Cît oi fi eu primar, să stăpînești sănătos, Opri­că, cele două loturi de pămînt", i-a zis lui Nicolae O­­prica, primarul Nicolae Rotaru. Primarul îl ocrotește pe Oprică ori de cite ori acesta se îmbată și comite acte de huliganism- Al cui o fi primarul ? Ce zice satul ? • Sonoru' ! Cinematograful sătesc din Oha­ba—Română (Timiș) duce lipsă de „sonor", dar nu și de.­, „muzică". Motivele (muzicale) sînt destu­le : un operator care vine la... ci­nema , numai cînd are chef, filme care rătăcesc de la un cinemato­graf la altul zile întregi şi alte nu­meroase melodrame cinematografi­ce- Colac peste pupăză, de-o vreme încoace, şi sonorul... tace ! Ce aşteptaţi, fraţilor ? Să ajun­geţi la... „Jurnalul de actualităţi"?! Adică la „Adunate de prin sate ?“. в в ■ я­в­а­в Măsura actelor noastre (Urmare din pag. 1) Fireşte, la noi problema este de a desăvîrşi, de a perfecţio­na,, în chiar practica socialis­mului, raporturile umane. A avea în orice clipă măsura ac­telor noastre, a ne întreba mereu care este valoare­a lor în funcţie de interesele majo­re ale societăţii înseamnă a ne preţui propria personalitate, a ne clădi fericirea individu­ală la care aspirăm. Un dome­niu unde acest principiu func­ţionează în formele lui cele mai evidente este chiar lumea satelor, agricultura noastră ajunsă la un stadiu superior de organizare bazată pe con­tribuţia liberă, pe efortul con­ştient al fiecărui cooperator. S-a constatat că acolo unde lucrurile nu merg bine, cauza se află totdeauna în proasta distribuire a forţelor de mun­că şi de concepţie, adică în nesocotirea aportului indivi­dual al fiecărui ţăran. Calami­tăţile naturale sau viciile de îndrumare pot fi învinse prin iniţiative curajoase şi clarvă­zătoare, prin acte capabile să mişte din loc inerţiile de tot felul, să smulgă rădăcini în­vechite, să spulbere concepţii slugarnice sau birocratice. In măsura în care actele noastre se înscriu în aria de interese ale colectivităţii, ele devin stimulatoare, închid în ele rod­nicia pămîntului, bunăstarea şi frumuseţea satelor şi mai ales acea satisfacţie adîncă de a fi îmbogăţit propria noastră personalitate. f Nr.243 — Sîmbătă 14 februarie vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv­vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv^ !­I LA LOZ ÎN PLIC PUTEȚI CIŞTIGA CE 6 lei (seriile speciale) autoturisme DACIA 1­100 ; MOSKVICI 408 cu 4 faruri și radio, SKODA 1000 M. B. fi TRABANT 601. Cu 3 lei (seriile obișnuite) premii în bani de 20.000 lei, 10.000 lei, 5.000 lei, 2.000 lei, 1.000 lei f.a. NU UITAŢI ! Oriunde vă aflaţi jucaţi la LOZ IN PLIC. ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/. и в m RADIO RADIO Şl TELEVIZIUNE Programul 1. 7.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 7.15 Ora satu­lui. 7.45 Muzică populară. 9.00 Ra­­diomagazinul femeilor. 9.42 Cavalca­da ritmurilor. 11.05 Posta radio de dr. N. Mihăescu. 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toţi. 13.00 Ra­diojurnal. Sport. 13.15 Noutăţile săp­­tămînii — muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine ştie cîştigă. 17.05 Cara­vana fanteziei (emisiune pentru tine­ret). 18.00 Concert de muzică popu­lară. Solişti Maria Lătăreţu şi Ion Cristoreanu. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică uşoară. 20.20 Argheziană. Cîntare. Recită Fory Etterle. 20.23 Zece melodii preferate 21.00 Muzi­că de café concert. 21.15 Teatru scurt. Premiera „Scrisoarea reco­mandată". Scenariu radiofonic de Ion Solovici. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Dragoste, poveste veche , romanţe. 23.00 Re­vista şlagărelor. Programul II . 6.00 Matineu dumi­nical. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii. Prințesa Turandot de Carlo Gozzi. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîn­­tece pentru pionieri şi şcolari. 15.00 Orchestra de muzică populară „Cer­­negura" din Piatra-Neamţ. 16.00 La horă-n sat — muzică populară. 17.00 Almanah muzical 18.00 Revista li­terară radio 18.30 Album de roman­ţe. 18.50 Varietăţi muzicale. 20.00 Ve­dete ale muzicii uşoare : Patty Pra­vo şi Aurelian Andreescu. 21.12 Mu­zică de dans. 22.50 Cîntă Dorina Drăghici. TELEVIZIUNE Programul 1. 8.15 Consultaţii pen­tru elevi. 8.45 Matineu duminica! pentru copii şi tineretul şcolar. 10.15 Ora satului. 12.00 De strajă patriei. 13.35 închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 16.30 Film serial. Rîul întune­cat (V). Producţie a studiourilor so­vietice. 17.15 Realitatea ilustrată. 19.00 Telejurnalul de seară 19.15 „Cîte flori pe Iza­n sus". Montaj folcloric de cîntece şi dansuri din Maramu­reş. 19.30 Treapta a treia. Reportaj despre dezvoltarea căilor ferate de la locomotivele cu aburi la cele Die­sel şi electrice. 19.50 Film artistic. Un strugure în soare. 22.00 Varietăţi pe peliculă. 22.15 Tertijurnalul de noapte. 22.25 Campionatul mondial de schi. Sărituri de la trambulina mij­locie. Transmisiune de la Strbske Pleso — Cehoslovacia. Închiderea e­­misiunii programului I. Programul II . 20.00 Capodopere ale muzicii universale, Serenada Haffner de W. A. Mozart. Film rea­lizat la castelul Würtzburg din R.F.G. de către T.V. Bavaria. 20.50 Noutăţi cinematografice. 21.10 La su­gestia telespectatorilor transmitem în reluare Telecine-recital nr. 1. 22.15 Roman foileton. Mîndrie şi pre­judecată. 22.30 închiderea emisiunii programului 2. Duminică 15 februarie

Next