Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-25 / nr. 252
Primăvara e aproape. Intre două zăpezi, se grăbeşte instalarea conductelor pe unul din marile şantiere de irigaţii ale Bărăganului SATUL SOCIALIST ! ANUL II Nr. 2521Miercuri 25 FEBRUARIE 1970 4 pagini — 30 bani ! • MARȚI dimineața, a plecat la Sofia delegaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la o întîlnire pe teme ideologice a secretarilor comitetelor centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţâri socialiste. • LA SEDIUL Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (F.A.O.) a avut loc ceremonia remiterii către directorul general al F.A.O., Addeke H. Boerna, a scrisorii de notificare privind numirea ambasadorului României la Roma, Iacob Ionașcu, ca reprezentant permanent al României la F.A.O. EVENIMENTE • AMBASADORUL Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov, împreună cu ataşatul militar, aero şi naval al Uniunii Sovietice, colonel A. F. Musatov, au oferit, o recepţie cu prilejul celei de-a 52-a aniversări a Forţelor Armate ale U.R.S.S. • LUNI a sosit la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 45-a şedinţe a Comitetului Executiv al C.A.E.R. , IN CADRUL salonului de invenţii ce va avea loc la Viena între 7 şi 14 martie a.c., România va expune patru invenţii. De remarcat că țara noastră participă pentru a treia oară la Salonul internaţional de invenţii de la Viena. La ediţiile precedente numeroase lucrări prezentate au întrunit aprecieri favorabile din partea specialiştilor străini, iar unele din ele au obținut medalii și alte distincții. SPECIALIZAREA investiţie ieftină, de mare eficacitate înfăptuirea măsurilor stabilite de conducerea partidului în vederea dezvoltării pe baze ştiinţifice a agriculturii cooperatiste, consolidării fiecărei unităţi şi creşterii bunăstării ţărănimii, măsuri concretizate în hotărîrea Plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 22—23 decembrie 1969, pune în faţa organelor agricole sarcini multiple, de mare răspundere, între care şi orientarea mai judicioasă a producţiei cooperativelor agricole. Direcţia noastră agricolă a şi început să acţioneze în acest sens. Deşi abia la începutul acţiunii, măsurile întreprinse pînă acum vor asigura, credem, obţinerea unor rezultate de producţie superioare încă din acest an. La defalcarea indicatorilor de plan pe anul 1970 s-au avut în vedere în mai mare măsură decît în trecut zona de producţie, realizările obţinute în ultimii ani şi prevederile planului cincinal, urmărindu-se, totodată, perspectiva, necesitatea trecerii la o Ing. IOAN MURĂŞAN directorul direcţiei agricole a judeţului Cu etapă superioară — aceea ai profilării şi specializării producţiei. In plus, atunci cînd s-a stabilit structura culturilor în cadrul fiecărei unităţi, s-a urmărit concentrarea producţiei marfă în acele cooperative care au condiţiile cele mai favorabile şi, ca atare, pot obţine producţii mari, de calitate, cu cheltuieli minime pe unitate de produs. In ceea ce priveşte producţia cerealieră — îndeosebi de grîu şi porumb — măsurile luate vizează, pe lîngă amplasarea mai raţională a acestor culturi, extinderea soiurilor intensive de grîu pe 70 la sută din suprafaţa cultivată şi a hibrizilor dubli pe toată suprafaţa însămînţată cu porumb. Acestor măsuri li se alătură altele, care, în principal, urmăresc fertilizarea mai bună a solului, executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de însămînţare, întreţinere şi recoltare. Terenurile fertile din luncile rîurilor Someş şi Arieş, propice amenajărilor pentru irigaţii, oferă condiţii dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea legumiculturii. Aceasta, precum şi veniturile frumoase, — 17 000—29 000 lei, în medie, la hectarul cultivat cu legume — obţinute de către cooperativele agricole din Căşei, Jucu, Moldoveneşti, au demonstrat necesitatea concentrării producţiei în zona respectivă, în acele unităţi unde există condiţii optime. In acelaşi timp, producţiile submediocre înregistrate la cooperativele Bonţ, Ocna Dej, Gheorgheni, Sic, din cauza amplasării necorespunzătoare a culturilor, precum şi a lipsurilor în organizarea întreţinerii culturilor şi a valorificării produselor, ne-au determinat să restrîngem numărul unităţilor cultivatoare de legume de la 93, cîte erau în 1963, la 51, dar în care se vor putea realiza producţii aproape duble faţă de anii trecuţi. In unele din acestea ca, de exemplu, Jucu, Căşei, Viişoara, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, s-au organizat ferme legumicole cu 70—100 hectare, avind asigurată baza producerii răsadurilor, extinderii culturilor protejate şi a irigării. Concentrarea producţiei se va realiza şi în cazul culturilor tehnice. Sfecla de zahăr se va cultiva doar în 94 de cooperative, situate în marea lor majoritate în zona „Cîmpiei Transilvaniei". La fel şi cînepa , ea va fi cultivată intr-un număr de 23 de unităţi, mult mai mic decît anul trecut. în ceea ce priveşte inul, acesta va fi extins mai cu seamă în unităţile din zonele deluroase şi submontane ale judeţului. (Continuare în pag. a 3-a) 9 . In laboratorul noii secţii de îmbuteliere a întreprinderii Vinacool din Oradea Foto : C. NEGOITA CARNET Aşadar o nouă profesiune, de mare rezonanţă socială, în mediul rural : „motopompiştii". Ca o consecinţă a reţelei de irigaţii care s-a creat şi se va extinde încă pentru a dubla şi a tripla producţia la hectar. Metaforic vorbind, motopompistul este „omul care aduce ploaia". Ploaia artificială, bineînţeles, ţîşnind din imense stropitori arteziene, dar avind efecte fertilizatoare ca şi cealaltă ploaie OMI СЛОЕ ADUCE PLOAIA care vine de sus, din înălţimea norilor. E limpede, în acest caz, de ce motopompistul nu exercită o profesiune oarecare, ce ar putea trece neobservată, ci o profesiunecheie. El este pentru agricultura irigată ceea ce „operatorul" este pentru marile combinate chimice, ori strungarul pentru industria constructoare de maşinii. Specialiştii au calculat că aportul anual al unui singur motopompist echivalează cu o producţie de o sută de tone de porumb boabe. Ceea ce înseamnă, judecind logic, o pierdere de aceeaşi mărime, in cazul absenţei sale. Prin urmare, contribuţia motocompiştilor nu este numai foarte importantă, ci de neînlocuit. Iată argumente care au darul să impresioneze ca o chemare pe cei dornici să contribuie la progresul agriculturii noastre, la progresul ţării. Pe cei dornici de a îndeplini o muncă interesantă, frumoasă, utilă, apreciată de întreaga obște. VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) 9 9 Puse la punct, tractoarele părăsesc atelierul întreprinderii de mecanizare din Boceşti, judeţul Vaslui, îndreptîndu-se spre cooperativele agricole вишавмааав POVESTE CU STRÍMBA-LEMNE Consultaţie... pe scara autobuzului ! Odată, într-o comună din Bărăgan, Strîmbă-lemne a întîlnit un medic care dădea consultaţii pe scara autobuzului. Cetăţeanul ii explica între altele că are un fel de năduf, că îl doare capul, că... Nu a apucat să termine, deoarece autobuzul a pornit spre Bucureşti cu doctor cu tot, iar doctorul n-a apucat să spună decît un singur cuvînt : Aspirină ! A crezut Strîmbă-lemne că asemenea lucruri se petrec numai aici, în preajma Bucueştiului, dar a primit de curînd o scrisoare din comuna Boteni, judeţul Argeş, în care e vorba tot despre medici navetişti Mare pacoste şi naveta aceasta ! Strîmbă-lemne s-a gîndit că e bine să publice în întregime această scrisoare, ca să vadă şi medicii cu pricina ce anume gindesc oamenii despre ei . „Circumscripţia sanitară din comuna Boteni-Argeş are o veche şi frumoasă tradiţie. Ea este legată în primul rînd de numele vestitului medic de plasă George Ulieru, care a slujit cu ani în urmă în acest sat. După Ulieru au urmat şi alţi medici care s-au îngrijit cu pasiune de sănătatea oamenilor de aici. Era deci firesc ca tradiţia să fie continuată şi de noul medicAna Joanţă) mai ales că are condiţii incomparabile faţă de trecut pentru a-şi exercita meseria. Zeci de cetăţeni fac calea întoarsă de la dispensar, întrucit medicul lipseşte cu regularitate sîmbăta, duminica şi lunea fiind plecat la Bucureşti. In sat nu se poate plînge că nu i s-ar fi asigurat condiţii optime de viaţă şi de muncă. Corespondentului din Boteni, Strîmbă-lemne i-a scris : „Stimate I.M. lucrurile sînt destul de grave, cu toate, că eu am văzut medici care dau consultaţii şi prin telefon. GH. NEAGU DE UNDE SI PE CE CAI SE ASIGURA CARTOFII de sămînţă Citeva constatări in judeţele ARAD, TIMIŞ şi TELEORMAN întrebarea de mai sus ne-am pus-o mai ales în urma unei întîmplări la care am asistat nu demult. In biroul unuia dintre vicepreşedinţii Uniunii judeţene cooperatiste Timiş s-au prezentat doi oameni, care au întrebat dacă nu cumva este nevoie în judeţ de cartofi pentru sămînţă. — Cum îi daţi ? au fost întrebaţi cei doi ofertanţi. — Apoi, dv. nu ştiţi? Un kilogram boabe pentru un kgde sămînţă sau 3 lei juma’ kilul. Cum vreţi ! Nu ştim dacă această ofertă a fost pe placul celor care sunt puşi să se îngrijească de treburile cooperativelor agricole, dar situaţii similare am întîlnit şi în judeţele Arad şi Teleorman. Deşi acestor judeţe nu le este specifică cultura cartofului, totuşi pentru acoperirea nevoilor curente de aprovizionare a populaţiei, mai ales primăvara şi vara, s-a luat măsura să se cultive şi aici. Suprafeţele diferă de la judeţ la judeţ. De exemplu, în timp ce la Arad cooperativele agricole şi-au planificat să planteze 900 de hectare, cele din Teleorman vor cultiva 1 200 de hectare, din care 800 cu cartofi timpurii şi de vară. Dar pentru a cultiva aceste sute şi mii de hectare se impune pe drept cuvînt întrebarea : cu ce sămînţă ? în judeţul Teleorman, din cele 2 400 tone de cartofi pentru sămînţă nu snt asigurate decît 733 tone şi acestea, în parte, pe hîrtie, pentru că în afara celor 400 de tone existente in stoc la unităţi. 333 tone sunt abia... contractate. La Direcţia agricolă a judeţului Arad, ing. Ioan Paşca, care răspunde de legumicultura în cadrul smviriului bortowited ne-a asigurat că în privinţa cartofilor timpurii nu este vorba decît de un deficit de... 360 tone, dar cea mai mare greutate se întîmpină cu celelalte soiuri — de vară şi tomnă — pentru care nu au în stoc nici un fel de sămînţă. Cu nimic mai bună este situaţia din Timiş şi în alte judeţe ale ţării. AL. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) CITIȚI ÎN PAG. A IV-A rubrica noastră SPORT Pentru a patra oară în căminele culturale CE ADĂPOSTESC ACESTE ZIDURI? De cite ori n-am auzit cuvîntul funcţionalitate. Poate, pe alocuri, din cauza unei utilizări prea îndelungate i s-a subţiat conţinutul, cum ne-a fost de altfel dat să vedem în raidurile pe care le-am întreprins patru săptămini una după alta prin căminele culturale. FUNCŢIONALITATEA este o noţiune dinamică. Ea vrea să însemne multiplele genuri de activitate care întregesc profilul instituţiei culturale. Faptul are un revers de ordin social. Cu zeci de ani în urmă dacă oamenii aveau o căsoaie a cărei uşă dădea in ogradă erau mulţumiţi să-şi ţină acolo şezătoarea. Dar pretenţiile au crescut şi azi omul lumii rurale vrea bflj/Alfeca ci sală de lectură, vrea club, cinematograf, toate — dacă se poate — în perfectă stare. Am observat azi acest aspect al mecanismului intern al căminelor culturale, fiindcă încă o dată mi s-a confirmat că la sate sunt zile pline de VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 2-a) Util și frumos — iată atributele noului complex comercial din municipiul Turnu Măgurele I/ O victorie a industriei socialiste: Combinatul din oraşul VICTORIA Vă propunem să facem puţină chimie lîngă uriaşele retorte ale Combinatului chimic Victoria. Cînd e vorba de industria noastră chimică, unii sînt înclinaţi să creadă că am pornit de la nimic. N-am pornit chiar de la nimic. Teoretic, chimia românească se mîndreşte cu nume de prestigiu. In marile biblioteci putem întîlni tratate valoroase de chimie semnate de un Alexa Marin, Const. Istrati, Petru Poni şi N. Teclu. E drept că tratatele singure n-au putut naşte o industrie chimică. O industrie chimică nu e posibilă fără acel pilon al economiei moderne care este industria constructoare de maşini. O caracterizare succintă şi foarte semnificativă a domeniului chimiei la noi ne-a rămas de la Petru Poni. ..Nu știm, constata ilustrul savant, nici care este natura şi valoarea productelor minerale ale solului nostru, nici calitatea naturală a productelor agricole, nici condiţiile ştiinţifice ale agriculturii noastre". Să întregim această veche caracterizare cu un amănunt care, de altfel, chiar şi singur ar putea rezuma situaţia dintr-un trecut nu prea PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) trre meridianele globului Electoratul austriac în faţa opţiunilor timele bătălii pentru dobîndirea opţiunii electoratului. Principalele forţe angrenate în confruntarea electorală — la care urmează să participe 5 000 000 de persoane — sînt Partidul Popuist (de guvernămînt) şi Partidul Socialist, principala grupare a opoziţiei. între aceste două formaţiuni politice există, de obicei, un oarecare echilibru care face ca balanţa succesului să încline Cînd în favoarea unuia cînd în a celuilalt dintre ele, fapt ce conferă adesea campaniilor electorale austriece o doză de neprevăzut. De altfel, tocmai acest sensibil decalaj a determinat situaţia în care timp de peste două decenii — din 1945 pînă în 1903 — P. A. si P.S.A. să guverneze împreună Austria, scrutinurile desfășurate în perioada amintită nedind nici un învingător absolut. In ce îl priveşte, Partidul Populist — care dispune în prezent de 82 din cele 165 de mandate în Parlament — şi-a propus ca, în campania pentru actualele alegeri să-şi conserve superioritatea pe care o deţine în organul legislativ al ţării, sub lozinca : „Progres şi securitate", fiind ostil unei „mari coaliţii" de felul celei EMILIAN GAMNA (Continuare în pag. a 4-a) Campania electorală pentru alegerile generale de la 1 martie din Austria se află în faza de vîrf a desfăşurării ei. Partidele politice aflate în competiţie dau ui-