Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-25 / nr. 252

Primăvara e aproape. Intre două zăpezi, se grăbeşte instalarea conductelor pe unul din marile şantiere de irigaţii ale Bărăganului SATUL SOCIALIST ! ANUL II Nr. 2521Miercuri 25 FEBRUARIE 1970 4 pagini — 30 bani ! • MARȚI dimineața, a plecat la Sofia delegaţia Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, condusă de tovară­şul Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va par­ticipa la o întîlnire pe teme ideologice a secretarilor comi­tetelor centrale ale partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţâri socialiste. • LA SEDIUL Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Ali­mentaţie şi Agricultură (F.A.O.) a avut loc ceremonia remi­terii către directorul general al F.A.O., Addeke H. Boerna, a scrisorii de notificare privind numirea ambasadorului Ro­mâniei la Roma, Iacob Ionașcu, ca reprezentant permanent al României la F.A.O. EVENIMENTE • AMBASADORUL Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov, împreună cu ataşatul militar, aero şi naval al Uniu­nii Sovietice, colonel A. F. Musatov, au oferit, o recepţie cu prilejul celei de-a 52-a aniversări a Forţelor Armate ale U.R.S.S. • LUNI a sosit la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădules­­cu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 45-a şedinţe a Comitetului Executiv al C.A.E.R. , IN CADRUL salonului de invenţii ce va avea loc la Viena între 7 şi 14 martie a.c., România va expune patru in­venţii. De remarcat că țara noastră participă pentru a treia oară la Salonul internaţional de invenţii de la Viena. La edi­ţiile precedente numeroase lucrări prezentate au întrunit a­­precieri favorabile din partea specialiştilor străini, iar une­le din ele au obținut medalii și alte distincții. SPECIALIZAREA investiţie ieftină, de mare eficacitate înfăptuirea măsurilor stabi­lite de conducerea partidului în vederea dezvoltării pe baze ştiinţifice a agriculturii coo­peratiste, consolidării fiecă­rei unităţi şi creşterii bună­stării ţărănimii, măsuri con­cretizate în hotărîrea Ple­narei Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agri­cole de Producţie din 22—23 decembrie 1969, pune în faţa organelor agricole sarcini multiple, de mare răspunde­re, între care şi orientarea mai judicioasă a producţiei cooperativelor agricole. Di­recţia noastră agricolă a şi început să acţioneze în acest sens. Deşi abia la începutul acţiunii, măsurile întreprinse pînă acum vor asigura, cre­dem, obţinerea unor rezul­tate de producţie superioare încă din acest an. La defalcarea indicatorilor de plan pe anul 1970 s-au a­­vut în vedere în mai mare măsură decît în trecut zona de producţie, realizările obţi­nute în ultimii ani şi preve­derile planului cincinal, ur­­mărindu-se, totodată, perspec­tiva, necesitatea trecerii la o Ing. IOAN MURĂŞAN directorul direcţiei agricole a judeţului C­u­ etapă superioară — aceea a­i profilării şi specializării pro­ducţiei. In plus, atunci cînd s-a stabilit structura cultu­rilor în cadrul fiecărei unităţi, s-a urmărit concentrarea pro­ducţiei marfă în acele coope­rative care au condiţiile cele mai favorabile şi, ca atare, pot obţine producţii mari, de calitate, cu cheltuieli­ minime pe unitate de produs. In ceea ce priveşte produc­ţia cerealieră — îndeosebi de grîu şi porumb — măsurile luate vizează, pe lîngă ampla­sarea mai raţională a aces­tor culturi, extinderea soiuri­lor intensive de grîu pe­­ 70 la sută din suprafaţa culti­vată şi a hibrizilor dubli pe toată suprafaţa însămînţată cu porumb. Acestor măsuri li se alătură altele, care, în prin­­­cipal, urmăresc fertilizarea mai bună a solului, executa­rea la timp şi de calitate a lucrărilor de însămînţare, în­treţinere şi recoltare. Terenurile fertile din lun­cile rîurilor Someş şi Arieş, propice amenajărilor pentru irigaţii, oferă condiţii dintre cele mai favorabile pentru dezvoltarea legumiculturii. A­­ceasta, precum şi veniturile frumoase, — 17 000—29 000 lei, în medie, la hectarul culti­vat cu legume — obţinute de către cooperativele agricole din Căşei, Jucu, Moldoveneşti, au demonstrat necesitatea concentrării producţiei în zona respectivă, în acele unităţi unde există condiţii optime. In acelaşi timp, producţiile submediocre înregistrate la cooperativele Bonţ, Ocna Dej, Gheorgheni, Sic, din cauza amplasării necorespunzătoare a culturilor, precum şi a lip­surilor în organizarea între­ţinerii culturilor şi a valori­ficării produselor, ne-au de­terminat să restrîngem nu­mărul unităţilor cultivatoare de legume de la 93, cîte erau în 1963, la 51, dar în care se vor putea realiza producţii a­­proape duble faţă de anii tre­cuţi. In unele din acestea ca, de exemplu, Jucu, Căşei, Vii­­şoara, Mihai Viteazu, Moldo­veneşti, s-au organizat ferme legumicole cu 70—100 hecta­re, avind asigurată baza pro­ducerii răsadurilor, extinde­rii culturilor protejate şi a irigării. Concentrarea producţiei se va realiza şi în cazul culturi­lor tehnice. Sfecla de zahăr se va cultiva doar în 94 de cooperative, situate în marea lor majoritate în zona „Cîm­­piei Transilvaniei". La fel şi cînepa , ea va fi cultivată in­tr-un număr de 23 de uni­tăţi, mult mai mic decît a­­nul trecut. în ceea ce priveş­te inul, acesta va fi extins mai cu seamă în unităţile din zonele deluroase şi submon­tane ale judeţului. (Continuare în pag. a 3-a) 9 . In laboratorul noii secţii de îmbute­­liere a întreprinderii Vina­cool din Oradea Foto : C. NEGOITA CARNET Aşadar o nouă profesiu­ne, de mare rezonanţă so­cială, în mediul rural : „mo­­topompiştii". Ca o consecin­ţă a reţelei de irigaţii care s-a creat şi se va extinde încă pentru a dubla şi a tripla producţia la hectar. Metaforic vorbind, moto­­pompistul este „omul care aduce ploaia". Ploaia artifi­cială, bineînţeles, ţîşnind din imense stropitori arteziene, dar avind efecte fertiliza­toare ca şi cealaltă ploaie OMI СЛОЕ ADUCE PLOAIA care vine de sus, din înălţi­mea norilor. E limpede, în acest caz, de ce motopompistul nu exercită o profesiune oare­care, ce ar putea trece ne­observată, ci o profesiune­­cheie. El este pentru agri­cultura irigată ceea ce „o­­peratorul" este pentru ma­rile combinate chimice, ori strungarul pentru industria constructoare de maşinii. Specialiştii au calculat că aportul anual al unui sin­gur motopompist echiva­lează cu o producţie de o sută de tone de po­rumb boabe. Ceea ce în­seamnă, judecind logic, o pierdere de aceeaşi mărime, in cazul absenţei sale. Prin urmare, contribuţia moto­­compiştilor nu este numai foarte importantă, ci de neînlocuit. Iată argumente care au darul să impresioneze ca o chemare pe cei dornici să contribuie la progresul a­­griculturii noastre, la pro­gresul ţării. Pe cei dornici de a îndeplini o muncă in­teresantă, frumoasă, utilă, apreciată de întreaga obște. VASILE NICOROVICI (Continuare în pag. a 2-a) 9 9 Puse la punct, tractoarele părăsesc atelierul întreprinderii de mecanizare din Boceşti, judeţul Vaslui, îndreptîndu-se spre cooperativele agricole вишавмааав POVESTE CU STRÍMBA-LEMNE Consultaţie... pe scara autobuzului ! Odată, într-o comu­nă din Bărăgan, Strîm­­bă-lemne a întîlnit un medic care dădea consultaţii pe scara au­tobuzului. Cetăţeanul ii explica între altele că are un fel de nă­duf, că îl doare capul, că... Nu a apucat să termine, deoarece au­tobuzul a pornit spre Bucureşti cu doctor cu tot, iar doctorul n-a a­­pucat să spună decît un singur cuvînt : As­pirină ! A crezut Strîmbă-lemne că a­­semenea lucruri se pe­trec numai aici, în preajma Bucueştiului, dar a primit de curînd o scrisoare din comuna Boteni, judeţul Argeş, în care e vorba tot despre medici nave­tişti Mare pacoste şi naveta aceasta ! Strîmbă-lemne s-a gîndit că e bine să pu­blice în întregime a­­ceastă scrisoare, ca să vadă şi medicii cu pricina ce anume gin­­desc oamenii despre ei . „Circumscripţia sa­nitară din comuna Bo­­teni-Argeş are o veche şi frumoasă tradiţie. Ea este legată în pri­mul rînd de numele vestitului medic de plasă George Ulieru, care a slujit cu ani în urmă în acest sat. Du­pă Ulieru au urmat şi alţi medici care s-au îngrijit cu pasiune de sănătatea oamenilor de aici. Era deci firesc ca tradiţia să fie continu­ată şi de noul medic­­Ana Joanţă) mai ales că are condiţii incom­parabile faţă de trecut pentru a-şi exercita meseria. Zeci de cetă­ţeni fac calea întoarsă de la dispensar, întru­­cit medicul lipseşte cu regularitate sîmbăta, duminica şi lunea fi­ind plecat la Bucu­reşti. In sat nu se poate plînge că nu i s-ar fi asigurat condiţii opti­me de viaţă şi de mun­că. Corespondentului din Boteni, Strîmbă-lemne i-a scris : „Stimate I.M. lucrurile sînt destul de grave, cu toat­e, că eu am văzut medici care dau consultaţii şi prin telefon. GH. NEAGU DE UNDE SI PE CE CAI SE ASIGURA CARTOFII de sămînţă Citeva constatări in judeţele ARAD, TIMIŞ şi TELEORMAN întrebarea de mai sus ne-am pus-o mai ales în urma unei în­­tîmplări la care am asistat nu demult. In biroul unuia dintre vicepreşedinţii Uniunii judeţene cooperatiste Timiş s-au prezen­tat doi oameni, care au întrebat dacă nu cumva este nevoie în judeţ de cartofi pentru sămînţă. — Cum îi daţi ? au fost întrebaţi cei doi ofertanţi. — Apoi, dv. nu ştiţi? Un kilogram boabe pentru un kg­­de sămînţă sau 3 lei juma’ kilul. Cum vreţi ! Nu ştim dacă această ofertă a fost pe placul celor care sunt puşi să se îngrijească de treburile cooperativelor agricole,­ dar situaţii similare am întîlnit şi în judeţele Arad şi Teleorman. Deşi acestor judeţe nu le este specifică cultura cartofului, totuşi pentru acoperirea nevoilor curente de aprovizionare a popu­laţiei, mai ales primăvara şi vara, s-a luat măsura să se cultive şi aici. Suprafeţele diferă de la judeţ la judeţ. De exemplu, în timp ce la Arad cooperativele agricole şi-au planificat să plan­teze 900 de hectare, cele din Teleorman vor cultiva 1 200 de hec­tare, din care 800 cu cartofi timpurii şi de vară. Dar pentru a cultiva aceste sute şi mii de hectare se impune pe drept cuvînt întrebarea : cu ce sămînţă ? în judeţul Teleor­man, din cele 2 400 tone de cartofi pentru sămînţă nu sn­t asi­gurate decît 733 tone şi acestea, în parte, pe hîrtie, pentru că în afara celor 400 de tone existente in stoc la unităţi. 333 tone sunt abia... contractate. La Direcţia agricolă a judeţului Arad, ing. Ioan Paşca, care răspunde de legumicultura în cadrul sm­viriului bortowited ne-a asigurat că în privinţa cartofilor timpurii nu este vorba decît de un deficit de... 360 tone, dar cea mai mare greutate se întîmpină cu celelalte soiuri — de vară şi tomnă — pentru care nu au în stoc nici un fel de sămînţă. Cu nimic mai bună este situaţia din Timiş şi în alte judeţe ale ţării. AL. STEFANESCU (Continuare in pag. a 3-a) CITIȚI ÎN PAG. A IV-A rubrica noastră SPORT Pentru a patra oară în căminele culturale CE ADĂPOSTESC ACESTE ZIDURI? De cite ori n-am auzit cu­­vîntul funcţionalitate. Poate, pe alocuri, din cauza unei uti­lizări prea îndelungate i s-a subţiat conţinutul, cum ne-a fost de altfel dat să vedem în raidurile pe care le-am între­prins patru săptămini una după alta prin căminele culturale. FUNCŢIONALITATEA este o noţiune dinamică. Ea vrea să însemne multiplele genuri de activitate care întregesc profilul instituţiei culturale. Faptul are un revers de ordin social. Cu zeci de ani în urmă dacă oamenii aveau o căsoaie a cărei uşă dădea in ogradă erau mulţumiţi să-şi ţină aco­­lo şezătoarea. Dar pretenţiile au crescut şi azi omul lumii rurale vrea bflj/Alfeca ci sală de lectură, vrea club, cinema­tograf, toate — dacă se poate — în perfectă stare. Am observat azi acest as­pect al mecanismului intern al căminelor culturale, fiindcă încă o dată mi s-a confirmat că la sate sunt zile pline de VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 2-a) Util și frumos — iată atributele noului complex comercial din municipiul Turnu Măgurele I/ O victorie a industriei socialiste: Combinatul din oraşul VICTORIA Vă propunem să facem puţină chimie lîngă u­­riaşele retorte ale Com­binatului chimic Victo­ria. Cînd e vorba de in­dustria noastră chimică, unii sînt înclinaţi să creadă că am pornit de la nimic. N-am pornit chiar de la nimic. Teo­retic, chimia românească se mîndreşte cu nume de prestigiu. In marile biblioteci putem întîlni tratate valoroase de chi­mie semnate de un A­­lexa Marin, Const. Is­­trati, Petru Poni şi N. Teclu. E drept că trata­tele singure n-au putut naşte o industrie chimi­că. O industrie chimică nu e posibilă fără acel pilon al economiei mo­derne care este indus­tria constructoare de maşini. O caracterizare suc­cintă şi foarte semnifi­cativă a domeniului chi­miei la noi ne-a rămas de la Petru Poni. ..Nu știm, constata ilustrul savant, nici care este natura şi valoarea productelor minerale ale solului nostru, nici cali­tatea naturală a produc­telor agricole, nici con­diţiile ştiinţifice ale a­­griculturii noastre". Să întregim această veche caracterizare cu un amănunt care, de altfel, chiar şi singur ar putea rezuma situaţia dintr-un trecut nu prea PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a) trre meridianele globului Electoratul austriac în faţa opţiunilor timele bătălii pentru dobîndirea opţiunii electoratului. Principalele forţe angrenate în confruntarea electorală — la care urmează să participe 5 000 000 de p­ersoane — sînt Partidul Popu­­ist (de guvernămînt) şi Partidul Socialist, principala grupare a opoziţiei. între aceste două for­maţiuni politice există, de obi­cei, un oarecare echilibru care face ca balanţa succesului să în­cline Cînd în favoarea unuia cînd în a celuilalt dintre ele, fapt ce conferă adesea campaniilor elec­torale austriece o doză de nepre­văzut. De altfel, tocmai acest sensibil decalaj a determinat si­tuaţia în care timp de peste două decenii — din 1945 pînă în 1903 — P.­ A. si P.S.A. să guverneze împreună Austria, scrutinurile des­fășurate în perioada amintită ne­din­d nici un învingător absolut. In ce îl priveşte, Partidul Popu­list — care dispune în prezent de 82 din cele 165 de mandate în Parlament — şi-a propus ca, în campania pentru actualele ale­geri să-şi conserve superiorita­tea pe care o deţine în organul legislativ al ţării, sub lozinca : „Progres şi securitate", fiind ostil unei „mari coaliţii" de felul celei EMILIAN GAMNA (Continuare în pag. a 4-a) Campania electorală pentru a­­legerile generale de la 1 martie din Austria se află în faza de vîrf a desfăşurării ei. Partidele poli­tice aflate în competiţie dau ui-

Next