Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-31 / nr. 281
Nr. 281 — Marţi 31 martie DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR FRUNTAŞE Ca fiecare cooperativă agricolă, unitatea noastră reţine anual la fondul de acumulare o parte din producţia netă. în ultimii ani partea reţinută a fost mai mare decit limita maximă prevăzută în statut. Cooperatorii s-au declarat în unanimitate de acord să acumulăm într-un ritm mai rapid decît cel obişnuit din două motive. Primul : condiţiile pedoclimatice ale cooperativei noastre nu sunt dintre cele mai favorabile şi, ca atare, producţia globală nu poate fi sporită fără investiţii masive. Al doilea, fondurile băneşti realizate au fost cheltuite totdeauna cu maximă chibzuinţă, în obiective cu eficienţă ridicată. Din fondul de acumulare al anului trecut am construit o seră în suprafaţă de un hectar şi un adăpost pentru 600 de bovine tinere, îngrăşarea acestei categorii de animale devenind un important sector de producţie al unităţii. în plus, am achiziţionat un autocamion şi un greifer şi am realizat ,,cele trei opturi“ , aşa numesc cooperatorii lucrările de plantare cu pomi fructiferi sau cu viţă de vie şi amenajarea terenului pentru irigat cu conducte sub presiune. Fiecare din cele trei lucrări a fost efectuată pe cîte opt hectare. Investiţiile de anul trecut au ridicat la 65 000 de lei valoarea mijloacelor fixe ce revin la un cooperator apt de muncă, în afară de plantaţii toate celelalte obiective de investiţii dau producţie anul acesta. De la seră vom obţine o producţie globală de peste 700 000 de lei şi cel puţin 350 000 de lei venit net. Certitudinea realizării acestor indicatori ne-o dă faptul că, anul trecut, de pe hectarul de seră dat în funcţiune anterior am obţinut, în ciuda lipsei de experienţă, peste 120 de tone de tomate în două cicluri de producţie. Noua seră, îngrăşătoria de bovine, intrarea pe rod a unor plantaţii mai vechi, extindrea irigaţiilor, exploatarea mai eficientă a unor fonduri fixe realizate anterior ne permit să acordăm la o normă convenţională de muncă 30 de lei, cu 12 mai mult decît retribuţia de anul trecut a zilei muncă. O asemenea creştere a volumului retribuţiei va avea loc în condiţiile sporirii în continuare a averii obşteşti. La 31 decembrie averea obştească va fi cu circa 4,3 milioane de lei mai mare decît cea de la începutul anului şi va consta în proporţie de peste 90 la sută în fonduri fixe direct productive : animale, plantaţii, clădiri destinate producţiei, amenajări hidroameliorative, ateliere, mijloace de transport, maşini şi utilaje. în legătură cu structura fizică a mijloacelor de producţie două lucruri merită, cred, să fie reţinute. Deşi ne aflăm într-o zonă de precipitaţii relativ abundente şi destul de bine repartizate, amenajările pentru irigaţii se dovedesc eficiente. Oricît o fi anul de ploios, este imposibil să nu se ivească şi o perioadă cu precipitaţii mai puţine, cînd o udare dată la timp aduce tone întregi de sfeclă, cartofi sau lucerna la hectar. Aşadar irigaţiile sunt eficiente şi în condiţiile noastre. Echiparea tehnică a muncii pentru a deveni mai productivă este al doilea lucru la care vreau să mă refer. Noi am procurat an de an diferite utilaje, interesîndu-ne în prealabil ca acestea să nu fie în planul de aprovizionare al întreprinderii de mecanizare care ne deserveşte. Costul maşinilor este recuperat prin creşterea productivităţii muncii. Citeam în ziare că unele cooperative îşi aduc aminte de constituirea fondului de acumulare în ultimele patru luni ale anului, cînd au încasări masive. La noi lucrurile se petrec altfel. Cu acordul adunării generale, în primul semestru alocăm la fondul de acumulare un procent mai mare din venituri decît cel stabilit pentru întregul an, iar dacă este nevoie apelăm şi la credite pe care le restituim toamna. Procedînd astfel, executăm lucrările de investiţii fără grabă, într-o perioadă cînd vremea nu influenţează calitatea lor. O ultimă chestiune ce trebuie subliniată constă în aceea că în cooperativa noastră grija pentru menţinerea în funcţiune a mijloacelor de producţie existente nu este mai mică decît grija pentru crearea de noi fonduri fixe. Ştiu că în unele cooperative, un autocamion, o tocătoare, un adăpost sau o amenajare antierozională se repară abia atunci cînd încetează să mai funcţioneze. Deoarece experienţa ne-a învăţat că un fond fix lăsat să se strice nu mai poate fi adus decît cu mari cheltuieli la starea de dinainte de a se strica, noi am introdus grafice de reparare a mijloacelor de producţie în funcţie de gradul de folosinţă măsurat în kilometri parcurşi, în ore de funcţiare etc. Rezultatele obţinute ne-au întărit convingerea că procedăm bine. EUGEN NEMEŞ preşedintele cooperativei agricole Acuţari, judeţul Mureş LA TEMELIA miturilor de acumulările de ieri O situaţie ciudată şi câteva întrebări care aşteaptă răspuns Pentru asigurarea apei necesare irigării suprafeţelor cultivate cu legume, în multe cooperative agricole din judeţul Arad se execută lucrări de foraj, la diferite adîncimi. Este o treabă bună, care va contribui, desigur, la obţinerea unor producţii sporite. La Olari, de exemplu, s-au executat pînă acum 12 fîntîni. Lucrările au fost efectuate de cooperativa din Cermei. Cum preţul de cost a fost cam ridicat, înjur de 25 000 lei forajul — iar ,în acest an vor mai trebui săpate încă 8 fîntîni, cooperatorii s-au gîndit să-şi procure o instalaţie proprie. Au investit 58 000 lei şi s-au apucat de lucru. „In felul acesta — ne-a spus preşedintele cooperativei — preţul de cost scade foarte mult. Cheltuielile pentru o fîntînă nu depăşesc 4 000 lei“. Asemenea utilaje au fost cumpărate şi de alte unităţi : Şimand, „Lumea Nouă" — Curtici, Peregu Mic etc. Un calcul, destul de aproximativ, arată că, în acest scop, s-au investit aproape un milion de lei. Normal era ca instalaţiile — o dată procurate — să fie folosite raţional, astfel ca fondurile investite să poată fi amortizate într-un termen cît mai scurt. Am aflat, însă, cu surprindere, că lucrurile nu stau tocmai aşa. în unele unităţi, utilajele respective zac de multă vreme, uitate de toţi, în altele — sunt folosite doar parţial .S-au găsit şi justificări : ba că instalaţiile ar fi necorespunzătoare, ba că nu există oameni care să le mînuiască. Stai și te întrebi : nu era cazul ca asupra unor asemenea lucruri să se reflecteze de la bun început? Cui mai folosesc acum „argumente** de • • • acest fel ? Să trecem însă peste ele (sperăm că asupra lor se vor opri mai mult cei care au aprobat procurarea utilajelor) şi să vedem cine execută, totuşi, lucrările de foraj în cooperativele agricole din judeţ. „Există o echipă specializată la cooperativa din Peregu Mic“ — ni s-a spus la uniunea cooperatistă judeţeană. Afirmaţia s-a confirmat. Cei care ne-au furnizat informaţia au omis, însă ,un.... amănunt", şi anume că, respectiva,o echipă efectuează lucrăr la întreprinderile agricole de stat, la cine se mai nimereşte. Pentru cooperativele agricole nu prea îşi găseşte timp ! în aceste condiţii, cooperativele au încăput pe mîinile unor particulari Cu ei şi-au rezolvat treburile cooperatorii din Pecica, Şimand, Sînlieni, Semlac etc. Tot pe capul lor — sărmanii — au „căzut“ şi cele 30 fîntîni care se execută la Macea. Iar veniturile acestor „îngeri salvatori** se ridică — notaţi bine ! — la sute de mii de lei. Aşa stînd lucrurile se nasc, desigur, cîteva întrebări : de ce echipa cooperativei agricole din Peregu Mic este lăsată să lucreze la voia întîmplării ? De ce nu se organizează — cu utilajele existente în unele cooperative, dar nefolosite — o acţiune de intercooperare ? De ce se permite ca, pe spinarea cooperativelor, să trăiască o serie de indivizi dornici de cîştiguri uşoare ? Cît timp vor mai fi tolerate asemenea situaţii ? Aşteptăm, la toate acestea, un răspuns clar din partea organelor agricole judeţene. • © © • © EMIL BUNEA SATUS SOCIALIST La cooperativa agricolă din Horia, judeţul Constanţa, au fătat peste 1 700 de oi. Ing. Aurel Constantinescu, preşedinte, şi Constantin Sava, brigadier zootehnic, controlează dezvoltarea mieilor fi • "VN-; ’ ;* 'I -îl* Foto : C. CONSTANTINESCU • m © # & ® @ PAGINA 3 în viitorul apropiat, creşterea animalelor prin metode industriale se va extinde mult şi în sectorul agricol cooperatist. Ea se va face în complexe zootehnice de mare capacitate, asemănătoare celui din imaginea noastră, aflat la IAS Satulung judeţul Maramureş. Foto IOAN DEAK FRUNTAŞIl (Urmare din pag. 1) Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, tovarăşul Nicolae Ştefan, a folosit prilejul pentru a reprezenta o serie de noutăţi în cultura cartofului, făcînd totodată, şi o serie de recomandări. Cooperatorii s-au angajat să aplice întocmai recomandările şi să obţină o recoltă mult superioară celei de anul trect. De altfel, lucrările efectuate pînă în prezent oferă, după aprecierile specialiştilor, posibilitatea obţinerii unei producţii la hectar mai mare decît cea planificată cu 2 000—3 000 kg. PALAZU MARE — judeţul Constanţa. Cunoscuţi cultivatori de legume, cooperatorii din Palazu Mare şi-au dovedit şi de astă dată măiestria de grădinari. De pe cele 160 de hectare de grădinări au recoltat cîte 18 265 kg de legume la hectar, producţie ce le-a permis să livreze la fondul de stat 2 865 de tone de legume, cifră ce depăşeşte prevederile contractuale. înmînînd distincţiile, tovarăşul Ion Ceauşescu, secretar general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, a elogiat priceperea şi hărnicia cooperatorilor din Palazu Mare. Tovarăşul Anton Tincu, preşedintele cooperativei, s-a angajat, în aplauzele celor prezenţi, să livreze în 1970 la fondul de stat însemnate cantităţi de produse peste prevederi, între care 250 de tone de legume, 100 hl de lapte, 50 000 de ouă. In încheierea adunărilor festive, membrii unităţilor fruntaşe au adresat, într-o atmosferă de puternic entuziasm, telegrame Comitetului Central a! Partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu. în telegramele trimise, cooperatorii au dat glas hotărîrii lor de a munci neobosit pentru depăşirea planurilor de producţie, pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin în cadrul programelor naţionale aprobate de plenara din martie a C.C. al P.C.R. Totodată ei au mulţumit conducerii partidului şi statului pentru grija pe care o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării satului românesc pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului. Cum ţin balanţa judecăţii COMISIILE DE JUDECATĂ Constituite potrivit legii nr. 59 din 1968, comisiile de judecată sunt chemate să ia parte activă la promovarea eticii comuniste, la întărirea disciplinei în muncă şi apărarea avuţiei obşteşti. Ca organe obşteşti de influenţare şi împărţire a dreptăţii, comisiile de judecată exprimă adîncul democratism al orînduirii noastre, ilustrat prin prezenţa cît mai directă a maselor în toate sferele vieţii publice, inclusiv în domeniul relaţiilor de ordin juridic. Alegerea de către mase a membrilor comisiilor de judecată nu micşorează răspunderea acestora, nu toceşte severitatea hotărîrilor pe care trebuie să le ia ori de cîte ori normele morale sînt încălcate. S-ar putea spune că, dimpotrivă, mandatul,încredinţat de către mase obligă la un plus de exigenţă. Tocmai acest lucru nu l-au înţeles unele comisii de judecată din judeţul Galaţi, preşedinţii acestora. Fiind în fruntea comisiei de judecată din cooperativa agricolă din comuna Oancea, cooperatorul Ion Crăciun a refuzat să judece nu mai puţin de 13 cazuri de sustrageri din avutul obştesc, motivînd că nu vrea să se pună rău cu inculpaţii. Crăciun nu şi-a schimbat atitudinea nici atunci cînd г s-a dentorfetrat că a tolera necinstea, ştirbirea avutului comun, înseamnă, de fapt, a lovi în oamenii cinstiţi. Cooperatorii au sancţionat prompt dorinţa lui Crăciun de a trăi în bună înţelegere cu infractorii, nemaialegîndu-l în comisia de judecată. Deşi cazul a fost în felul acesta rezolvat, l-am relatat fiindcă oameni care gîndesc şi acţionează ca Ion Crăciun se mai găsesc, din păcate, şi în alte unităţi cooperatiste. Unele comisii de judecată acţionează nesatisfăcător şi din cauză că în componenţa lor nu au intrat cei mai buni oameni din cooperativele agricole. Se pleacă, de regulă, de la ideea că de cooperatori capabili, integri, este nevoie în organele cu activitate permanentă, îndeosebi în consiliile de conducere, pentru comisiile de judecată, care se întrunesc cînd şi cînd, fiind buni şi oameni mai puţin pregătiţi profesional. Unde această idee a avut cîştig de cauză — şi putem da exemplu cooperativele agricole din Vlădeşti, Smulţi, Cucu, Tuluceşti, Roşcani — comisiile de judecată au funcţionat numai pe hîrtie. Sustragerile din avutul obştesc, încălcarea disciplinei şi alte delicte care intrau în competenţa comisiilor au fost sancţionate de către ■ consiliile de conducere prin afişarea numelor celor în culpă, sau prin tăierea a trei, patru zile-muncă. Nu sunt prea rare cazurile cînd nu se achită de sarcini nici comisiile ai căror membri sunt animaţi de cele mai bune intenţii şi de dorinţa de a munci cît se poate de bine. Este, între altele, cazul comisiei de judecată din cooperativa agricolă Drăguşeni. Aceasta l-a „pedepsit“ pe un cooperator care a sustras cîteva sute de kilograme de porumb să plătească la casieria unităţii contravaloarea produsului furat, lată, deci, cum un furt s-a transformat, cu ajutorul comisiei, într-un act de vînzarecumpărare. S-a ajuns la această situaţie fiindcă membrii comisiei din Drăguşeni, ai celei din Măstucani şi din alte cooperative nu cunosc legile. Timp de doi ani ei nu citaseră nici un paragraf de lege. Or, este bine să se ştie, că deşi nu sunt jurişti de profesie, membrii comisiilor de judecată au datoria să cunoască legile care se referă la faptele ce intră în competenţa lor. Bazîndu-te numai pe bun simţ şi pe obiceiul pămîntului, nu poţi împărţi dreptatea. Respectarea neabătută a legalităţii, asupra căreia nu o dată a insistat partidul nostru, este obligatorie şi pentru comisiile de judecată. Organele procuraturii judeţului Galaţi depun eforturi permanente pentru sprijinirea şi întărirea comisiilor de judecată, pentru instruirea membrilor acestora. Rezultatele muncii procuraturii sunt, în general, bune. Numeroşi membri ai comisiilor de judecată au dobîndit o temeinică pregătire juridică, acţionează în spiritul legilor. Se mai găsesc însă şi comisii refractare la îndrumări. Astfel, comisia de judecată a cooperativei agricole din localitatea C. Negri, a dispus ca amenzile cu care au fost penalizaţi I. Vasile şi N. Pricopi să nu fie vărsate la bugetul statului, ci să fie achitate la casieria unităţii. S-a crezut, la Ысерщ că este vorba de nepricepere şi de aceea organele în drept au sfătuit pe membrii comisiei să corecteze hotărîrea luată în sensul vărsării sumelor la buget. Comisia nu a voit să-şi însuşească îndrumările primite. La asemenea încălcări ale legii contribuie şi unele consilii de conducere care influenţează comisiile de judecată, le determină să ia decizii care contravin normelor juridice în vigoare. Este neîndoielnic bine ca între comisii şi consiliile de conducere să existe înţelegere. Este bine ca ele să conlucreze, dar nu pentru ocolirea legii, ci pentru întărirea legalităţii. Convinşi că glasul nostru va fi ascultat, amintim consiliilor de conducere că este de datoria lor să acorde sprijin permanent comisiilor de judecată, fără însă să preia din mîinile acestora atribuţiile ce le-au fost acordate prin lege. Primind ajutorul organelor de conducere ale cooperativelor agricole, comisiile de judecată vor putea ţine cu mînă mai sigură balanţa dreptăţii şi îndeplini mai competent rolul de instrument al justiţiei în combaterea infracţiunii, indiferent dacă aceasta lezează regulile de bună convieţuire în familie şi societate sau loveşte în avutul obştesc, temelia bunăstării ţărănimii cooperatiste. DUMITRU MOCANU procuror şef adjunct al judeţului Galaţi Colaborare largă, pe planuri multiple (Urmare din pag. 1) I.A.S. Caracal. Aici, directorul complexului, dr. Constantin Munţiu, şi tehnologul şef, ing. Timon Daşoveanu ne-au relatat că, la recomandarea organelor judeţene de partid şi agricole au fost fixate, în linii mari, coordonatele acestei cooperări, urmînd ca odată cu intrarea în producţie a viitoarelor complexe intercooperatiste, cooperarea să ia forme din ce în ce mai concrete, bazate, bineînţeles, pe principii de reciprocitate economică. Deoarece producţia zootehnică de în primul rînd de matcă, fiii Complexului porcin al •acal și-ац făcut un anonoare din aprovizioelor intercooperatisreproducţie omomperioară. încă -ijesc de selec- 5 000 de scro:.ate cu carcutul anului tățile com- Concordentirovenite ele să ct de ite în a să mai Un alt domeniu al acestei cooperări îl constituie tehnologia furajării animalelor, pe etape de dezvoltare şi în funcţie de destinaţie (prăsilă sau îngrăşare). Pînă la intrarea în producţie a celor două fabrici ce se află aici în construcţie — cu o capacitate anuală de 240 000 tone — complexul porcin I.A.S. Caracal va sprijini unităţile intercooperatiste cu reţete privind tehnologia preparării şi administrării nutreţurilor. Din 1972, întreprinderea va începe să pună la dispoziţia acestora, contra cost, cîte 60 000 tone de furaje combinate pe an, în sfîrşit, şi tot atît de însemnate sînt măsurile privitoare la calificarea și specializarea cadrelor de îngrijitori, tehnicieni și ingineri care vor lucra în cadrul complexelor intercooperatiste. Pentru început, conducerea complexului I.A.S. Caracal preconizează să primească cîte zece oameni pe serie pentru a-i califica în meseria de îngrijitori. Şcolarizarea practică a acestor oameni ar urma să aibă loc timp de 2-4 săptămîni, direct în producţie, în fiecare din cele patru sectoare de activitate : gestaţie, maternitate, tineret şi îngrăşătorie. Tehnicienii şi inginerii zootehnişti, pentru care se prevede o practică mai îndelungată, vor trebui, de asemenea, să aibă în primire şi să conducă efectiv procesul de producţie în cele patru sectoare. Se prevede ca absolvenţii şcolilor tehnice şi ai facultăţilor cu profil agrozootehnic repartizaţi să muncească la complexele intercooperatiste să-şi facă anul de stagiatură pe lîngă un complex de stat pentru a cunoşte întreaga tehnologie de creştere şi îngrăşare a porcilor. O dată cu intrarea în producţie a complexelor intercooperatiste, specialişti de la Combinatul porcin al I.A.S. Caracal şi-au propus să prezinte periodic expuneri şi să dea sfaturi practice la faţa locului celor care vor lucra în îngrăşătoriile intercooperatiste, îndeosebi pe temele : reţinerea încă de la boxa de fătare şi îngrijirea riguroasă a mătcii ; crearea unei rezerve de cel puţin 30 la sută la materialul de reproducţie ; tehnologia preparării şi administrării furajelor în aşa fel încît un porc să nu consume pînă ajunge la greutatea de 100 kg mai mult de 335—340 kg nutreţuri combinate ; tehnologia asigurării unui microclimat în raport de vîrsta şi destinaţia animalelor ; respectarea riguroasă a curăţeniei şi regulilor de profilaxie sanitar-veterinare ; calificarea la locul de muncă şi permanentizarea îngrijitorilor etc., etc. — condiţii absolut indispensabile pentru asigurarea rentabilităţii unităţilor încă din primul an de producţie. Din această cooperare, care se anunţă încă de pe acum fructuoasă, multilaterală, vor avea de cîştigat atît asociaţiile nou create, prin realizarea unor indici tehnico-economici ridicaţi, cît şi întreprinderile agricole de stat care vor adăuga noi sume în contul beneficiilor planificate. Şi va cîştiga, în primul rînd, agricultura noastră socialistă chemată să asigure o producţie sporită în toate sectoarele, să contribuie şi mai mult la creşterea nivelului de trai al populaţiei de la oraşe şi sate. (Urmare din pag. I) mai multe furaje concentrate decît aveau nevoie, n-au putut livra cantităţile prevăzute pe trimestrul I. După afirmaţiile specialiştilor de la direcţia agricolă judeţeană această stare de lucruri se datorează în primul rînd faptului că deşi unităţile mai sus amintite au fiecare între 200 şi 250 de scroafe, n-au înregistrat timp de trei luni nici o fătare. Cauzele acestei situaţii, cel puţin stranii, vor trebui analizate cu tot simţul de răspundere şi luate măsuri corespunzătoare pentru ca astfel, de neajunsuri să nu se mai repete Acum, prin grija direcţiei agricole şi a uniunii judeţene cooperatiste mai multe cooperative au vîndut, contra cost, unităţilor cu deficit de efective, purcei între 10 şi 30 kg la un preţ de 12,50 — 15 lei kg în funcţie de rasă, greutate şi pe bază de înţelegere. Astfel, cooperativele agricole din Bîrca, Plosca, Apele Vii, Dobroteşti, Băileşti, Ciupercenii Noi, Smîrdan, Basarabi-Calafat şi altele (cum aici s-au înregistrat fătări şi în cele cu condiţii, nu ?) au vîndut fiecare cîte 150 şi 350 de purcei (pe întreg judeţul 6 000 de purcei), pentru a fi crescuţi şi îngrăşaţi în unităţile care au condiţii de cazare şi hrană şi au şi obligaţii contractuale mai mari De la bun început am spus că măsura luată este bună. Dar, pentru ca să se finalizeze cu rezultatele scontate se impune ca organele agricole iniţiatoare să exercite un control permanent şi o îndrumare calificată, iar atunci cînd constată deficienţe în furajarea sau starea de sănătate a animalelor puse la îngrăşat să intervină cu promptitudine pentru remedierea neajunsurilor, în judeţul Dolj se construiesc patru complexe intercooperatiste pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Acestea vor fi populate de-abia în cursul anului viitor şi vor livra carne de porc, la întreaga lor capacitate — 30 000 de capete fiecare — tocmai la sfîrşitul anului 1972. Pînă atunci însă este imperios necesară impulsionarea creşterii şi îngrăşării porcilor in sistem gospodăresc la cooperativele agricole unde există posibilităţi de cazare şi hrană, ca o cerinţă a punerii în valoare a condiţiilor existente în astfel de unităţi, a satisfacerii nevoilor de consum crescînde ale populaţiei. Utilizarea la maximum a spaţiilor construite, asigurarea mătcii, îngrijirea şi hrănirea raţională a animalelor puse la îngrăşat vor face ca greutăţile întâmpinate în primul trimestru să fie evitate, iar obligaţiile contractuale la carnea de porc pe acest an să fie nu numai îndeplinite, ci chiar depăşite. Perseverenţa Prin depozitele şi magazinele întreprinderilor de aprovizionare cu seminţe şi material săditor, vă puteţi procura : • Seminţe de legume pentru răsaduri şi culturi de cimp din toate soiurile raionate produse în staţiunile experimentale şi in întreprinderile agricole de stat ; • Seminţe de gazon şi de diferite flori pentru grădini parcuri spatii verzi terenuri de sport etc. • De asemenea in primăvară se vor pune in vînzare pomi fructiferi şi viţe de vie altoite pentru plantări în grădinile familiale Adresaţi vă din timp întreprinderilor şi magazinelor de desfacere din ţară care vă livrează seminţe şi material săditor din soiuri cu autenticitate şi valoare culturală garantate. ДдГШАШ.