Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)
1970-03-26 / nr. 277
I Deschiderea lucrărilor SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice„în fecerea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întâmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stînga se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se ştie, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportull comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. în continuare s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvîntul deputaţii : Ştefan Bobaş, prim secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prin-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază lucrările în şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. (Agerpres) MARILE COMPLEXE, cale eficientă de sporire şi ieftinire a producţiei animaliere ION STANCIU adjunct al ministrului Agriculturii şi Silviculturii Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a dezbătut şi adoptat programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în anii 1970-1980, document de mare însemnătate pentru agricultură, pentru întreaga economie naţională. Pornind de la principiul că o agricultură intensivă, multilateral dezvoltată, este indisolubil legată de o zootehnie modernă, de mare randament, programul cuprinde complexul de măsuri ce trebuie aplicat în cursul următorului deceniu într-unul din cele mai importante sectoare ale producţiei agricole pentru ridicarea lui pe o treaptă de dezvoltare mult superioară celei pe care se situează în prezent. Experienţa a demostrat cu prisosinţă că una din cauzele principale care au dus la ritmuri relativ reduse de sporire a efectivelor şi producţiei animale, mai ales în cooperative, o constituie necorelarea culturii plantelor cu creşterea animalelor, baza furajeră nefiind asigurată, în multe unităţi, la nivelul necesarului. Pe de altă parte, în acestă ramură intensivă a agriculturii nu au fost introduse tehnologii moderne, corespunzătoare noilor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii actuale. In plus, în majoritatea unităţilor cooperatiste animalele au fost crescute în sistem gospodăresc, după metode specifice micii gospodării. Furajarea unilaterală a generat producţii reduse, consumuri mari la unitatea de produs, un raport nesatisfăcător între efectivul matcă şi cantităţile de produse livrate. Dacă în complexele de creştere şi îngrăşare a porcinelor ce aparţin întreprinderilor agricole de stat se livrează 10-12 porci graşi la o scroafă, în cooperative acest indicator este în medie de circa patru ori mai mic. Consecinţa imediată ? Pentru un porc gras se consumă numai de către scroafa matcă 300 pînă la 400 kg de furaje în cooperative şi doar 75- 80 kg în întreprinderile agricole de stat. Pe baza unor studii temeinic fundamentate, programul stabileşte ca porcii şi păsările să fie crescute în complexe nu numai în agricultura de stat, ci şi în cooperative, creîndu-se în ambele sectoare condiții asemănătoare sub raportul (Continuare în pag. a 3-a) Marginalii Contestată multă vreme, sociologia ca ştiinţă constituită tinde să ocupe un loc de mare importanţă în lumea contemporană. Dacă n-ar fi decit complexitatea tot mai evidentă a relaţiilor sociale, şi încă o asemenea disciplină şi-ar justifica existenţa. Despre comportamentul individuшок lui se scrie mult în presa noastră, este firească această preocupare într-o societate nouă, tinzînd mereu spre perfecţionare. A te simţi angajat în acest proces nu este numai o datorie la care te obligă legile morale, ci un adevărat mod de existenţă, singurul normal, singurul care legitimează apartenența noastră la societatea socialistă. Mă gindesc cu precădere la o anume NICOLAE JIANU (Continuare în pag. a 4-a) I % шштт 9вшт ятт ттш ятт SATUL SOCIALIST [Critidinui editet de Unitim - --------;--j~---- ^————---j---—--*—-j—'--j--^ ^------ ANUL II Nr. 277 JOI 26 MARTIE 1970 4 pagini — 30 bani • Ministrul comerțului exterior al României, Cornel Burtică, aflat în trecere prin Moscova, a avut o întrevedere cu Nikolai Patolicev, ministrul comerţului exterior al Uniunii Sovietice, cu care a discutat probleme privind relaţiile economice dintre cele două ţări, pe anul in curs şi în perspectivă. • La Moscova îşi desfăşoară lucrările un simpozion asupra problemelor prognozei dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, organizat de Comisia permanentă CAER pentru Coordonarea cercetărilor tehnice şi ştiinţifice. Reprezentantul român, acad. Aurel Avramescu, a prezentat în cursul lucrărilor comunicarea „Prognoza influenţei cercetărilor fundamentale asupra dezvoltării economice şi sociale". EVENIMENTE • S-a înapoiat în Capitală, din Tailanda, tov. Nicolae Nicolae, adjunct al ministrului comerţului exterior, unde a avut întrevederi şi convorbiri cu personalităţi ale vieţii economice din această ţară, privind dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale, colaborarea şi cooperarea dintre România şi Tailanda. • Miercuri a sosit la Sofia delegaţia economică guvernamentală română condusă de tovarăşul Emil Dragonescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. Român, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, care va lua parte la lucrările celei de-a 8-a sesiuni a comisiei mixte româno-bulgare • La Ambasada R. P. Polone a avut loc, marţi la amiază, festivitatea înmînârii distincţiilor decernate de Consiliul de Stat al R. P. Polone unor traducători români din literatura Polonă. Au fost decoraţi cu ordine ale Republicii Populare Polone poetul Miron Radu Paraschivescu, prof. dr. docent Ion Constantin Chiţimia, Telemac Dan, Teodor Heiban, Elena Linţa, Olga Zaicic. Pentru cooperativele agricole, mai ales pentru cele din zona de deal, posesoare de întinse livezi, zilele acestui martie capricios au greutatea miilor de tone de fructe ce urmează a fi obţinute, atît în 1970, cit şi în anii viitori. Martie este luna plantărilor. Tot acum se fac stropirile şi tăierile, se completează golurile, se execută lucrări de mobilizare şi fertilizare a solului. într-un număr de unităţi executarea acestor lucrări este insă tărăgănată. Iată, de altfel, ce au constatat corespondenţii noştri în raidurile efectuate în cîteva cooperative agricole din judeţele Satu Mare şi Mureş. Cooperatorii din judeţul Satu Mare şi-au propus să planteze în această primăvară 320 de hectare. Lucrările nu au început încă. Pentru moment se poate vorbi doar de pregătiri care sunt în diferite stadii, în funcţie de preocupările existente în fiecare unitate agricolă. Astfel, la Sanislău, unde vor fi plantate 65 de hectare, la Horia (60 hectare) şi Urziceni (40 hectare), pregătirile, adică nivelarea, pichetatul şi săpatul gropilor s-au încheiat. Lucrarea este rămasă în urmă la cooperativa din Resighea. Aici s-ar putea lucra din plin la nivelarea terenului, dar din pricina unei greşite interpretări a documentaţiei, finanţarea nu s-a deschis încă. De altfel, din cite am aflat la sucursala judeţeană a Băncii Agricole, nici o unitate din cele 12 care au deplantat pomi fructiferi în această primăvară nu a întocmit formele necesare pentru deschiderea finanţării. Cauzele întîrzierii acestei operaţii diferă de la unitate la unitate. Cooperativa agricolă din Crucuşor, care a prevăzut să planteze 15 hectare cu coacăz negru, nu-i încă în posesia documentaţiei. Aceasta a fost cerută fostului DIFOT Maramureş şi, ulterior, OFFGAIF-ului Satu Mare. Cum nici una din cele două instituţii nu a întocmit documentaţia solicitată, realizarea plantaţiei este pusă sub semnul întrebării. Situaţia creată pune în faţa organelor agricole judeţene, consiliilor de conducere şi specialiştilor din unităţi sarcina de a urgenta lucrările pregătitoare şi de a trece imediat la plantarea propriu-zisă. Nu trebuie pierdut din vedere că procentul de prindere şi vigurozitatea unei livezi sunt determinate într-o măsură decisivă de plantarea pomilor şi a arbuştilor fructiferi cit mai devreme. înainte de a porni la drum prin cooperativele din judeţul Mureş ne-am oprit mai întîi la direcţia agricolă, unde am purtat o discuţie cu tovarăşul inginer Carol Şuba, şeful serviciului pomicol. Dînsul ne-a informat că lucrările în livezi decurg bine în unele cooperative agricole, printre care şi în cele din Sighişoara, Aluniş, Măghereni, Filea. Acestea au efectuat întreaga gamă a lucrărilor de sezon în perioada stabilită, acordînd atenţia cu-venită fiecărei operaţii. Dar, ne-a precizat dînsul, sunt şi unităţi, şi nu puţine, unde lucrările de întreţinere nu sunt efect AUREL PERIDEAL.HANDREA (Continuare în pag. a 3-a) Martie 1, LUNA LIVEZILOR Raid anchetă în judeţele Satu Mare şi Mureş De cîtevazile, pe suprafeţe tot mai întinse, după ce solul s-a incălzit corespunzător, a început şi semănatul sfeclei de zahăr Foto: A. Constantinescu ...Şi a terminat băiatul şcoala, şi a plecat întins la oraş. Şi acolo a căzut la examenul de admitere. (Se mai întimplă). Un an a stat şi n-a pus mina pe sapă nici în joacă, fiindcă chemarea lui era oraşul. A mai dat o dată examen şi iar a căzut. Nu toţi sunt sortiţi să ajungă pe băncile universităţii. Sînt atîtea meserii care, solicitînd talentele fiecăruia, pot conduce pe oricine munceşte să înveţe chiar spre o anumită perfecţiune. Dar tînărul amintit avea destinul pecetluit de familie şi de propriile ...MAI BINE IN SATUL TAU FRUNTAŞ lui ambiţii , rămîne oricum la oraş. Cazurile sunt frecvente. Din promoţia de 84 absolvenţi din anul trecut ai şcolii din comuna Buzescu — Teleorman 56 au dat examene la diverse şcoli. Restul s-au apucat de oarecari meserii. Tendinţa de a aspira spre învăţătură e firească, iar în anii noştri pe deplin încurajată. Dar sunt necesare şi aici, ca pretutindeni, aptitudini. După repetate asalturi unii izbutesc să treacă pragul liceelor, izbutesc să le şi absolve ajutaţi, adeseori, de un triaj superficial al cunoştinţelor. Şi aşa ajung contabili, gestonari, funcţionari, iar fetele coafeze. Sub cuvîntul de meserii „curăţele" cu care sînt taxate uneori asemenea ocupaţii se încearcă a se stabili distanţa între acestea şi munca la ţară. Nimic mai artificial cu putinţă. Nu e vorbia de a reabilita o meserie, pe cit de aspră, desigur, pe atît de plină de poezie. VIRGIL TOSO (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRIMBĂLEMNE Unde sinteţi tovarăşe veterinar?ii In orice colţ de ţară, în cel mai îndepărtat cătun, trăiesc şi muncesc oameni. Nu o dată Strîmbă lemne a întîlnit în satele de la marginea ţării, profesori, medici, ingineri agronomi, care s-au născut şi au crescut în marile oraşe ale ţării, dar care au venit să muncească în rîndul oamenilor de la sat. Mai sunt însă şi unii specialişti , medici veterinari, ingineri agronomi, care preferă să facă cu totul altceva decit ce au învăţat pe băncile facultăţii, numai să nu meargă în satul în care au fost repartizaţi. Un asemenea caz l-a aflat Strîmbălemne de la corespondentul voluntar Constantin Buzilă din Săveni, judeţul Botoşani. Printre specialiştii repartizaţi la cooperativa agricolă de producţie din Săveni, a fost şi proaspătul medic veterinar Vasile Savin. Cum era şi firesc, cooperatorii s-au bucurat de numirea lui în funcţia de şef al unei ferme zootehnice nou înfiinţate. Mai mult chiar, l-au ales în consiliul de conducere al cooperativei agricole. S-a prezentat la post, dar după cîteva zile a dispărut. De şase săptămîni cooperatorii il aşteaptă. Pînă acum nimeni nu ştie unde se află medicul veterinar. Dacă cititorii noştri află unde se află Vasile Savin, medic veterinar care a fugit de munca încredinţată la Săveni, să-l anunţe că tovarăşii din Consiliul popular al oraşului — ţinînd cont de faptul că noul medic veterinar are familie, i-au repartizat apartamentul nr. 1 parter, în blocul A, care a fost recent dat în folosinţă. Mai spuneţi-i că e aşteptat de toţi cooperatorii, că atenţiei şi grijii cu care a fost încon- jurat, nu are dreptul să-i răspundă aşa cum a răs- puns. a GH. NEAGU m U l I In zona industrială Işalniţa, pe şoseaua ce leagă Cetatea Banilor de Turnu Severin, se află în construcţie cel mai mare complex de sere din ţară. Pe şantier, forfotă specifică : săpători, betonişti, sudori, electricieni, montori, geamgii. Primele 20 de hectare de sere, care vor intra în producţie la începutul lunii iulie, au şi căpătat contur. Pînă în noiembrie a.c. alte 60 de hectare vor intra in producţie, urmind ca în 1971 şi 1972 să se mai construiască 70 şi, respectiv, 64 de hectare de sere, încheindu-se astfel complet întreaga lucrare. Paralel cu amortizarea în viitorii ani a întregii investiţii — ea însumează 796 milioane lei — s-a prevăzut ca, de pe fiecare hectar cultivat să se obţină încă din pri- La Işalniţa Se construiesc cele mai mari sere din ţară unul an de producţie un beneficiu de 300 000 lei. Realizat după modelul serelor existente la Popeşti-Leordeni, Arad şi Oradea, cu participarea mai multor institute şi întreprinderi specializate din ţară, complexul de la Işalniţa a fost prevăzut cu tot ce-г trebuie. Utilaje automatizate pentru irigaţii prin aspersiune şi de reglare a temperaturii (pe bază de program in timp), sere înmulţitor pe 10 hectare, o hală cu maşini de sortare şi ambalare, cameră frigotehnica, fabrică de gheaţă, mijloacetre transport intern etc. sursa de apă pentru irigaţii, lacul de acumulare al termocentralei. 30 de oameni, din cei 2000 care vor lucra permanent aici, au şi început practica. Cunoscînd că în sectorul cooperatist din judeţul Dolj vor intra în producţie, în următoarele săptămîni, peste 200 de hectare de solarii şi sere înmulţitor, l-am rugat pe directorul complexului I.A.S.Craiova, ing. Vasile Sandu, să ne spună cum se va materializa conlucrarea dintre acest sector şi complexul pe care îl conduce. Şi în această privinţă există un program amănunţit. Încă din această toamnă, sute de legumicultori din judeţ se vor califica şi specializa, prin rotaţie, în serele noastre. După cum se vede, măsurile stabilite de plenara din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea mai rapidă a legumicultura, capătă viaţă cu maximă promptitudine şi eficienţă economică. AL. STEFĂNESCU © © © V. I. LENIN OPERE COMPLETE VOLUMUL 53 Editura politică a tipărit de curînd volumul 53 din seria de opere complete V. I. Lenin, dedicat aniversării centenarului nașterii marelui conducător. Volumul cuprinde 575 de documente din perioada iunie — decembrie 1921 (scrisori, telegrame și telefonograme etc). Dintre acestea, un număr apreciabil n-au fost incluse în ediţiile anterioare ale Operelor lui Lenin, iar 93 din ele se publică acum pentru prima oară. Cele mai multe dintre documente oglindesc preocuparea permanentă a lui Lenin pentru explicarea noii politici economice,activitatea lui de zi cu zi desfăşurată în conducerea construcţiei economice, grija pentru perfecţionarea stilului de muncă al organizaţiilor de partid. Documentele lui Lenin, incluse în acest volum, pun în lumină în special activitatea depusă pentru refacerea industriei şi a transporturilor, pentru reorganizarea acestora. Numeroase scrisori şi bilete cuprinse în lucrare sunt o mărturie vie a atenţiei manifestate de Lenin faţă de tovarăşii săi, a atitudinii neobişnuit de atente pe care o avea el în raporturile cu oamenii.