Satul Socialist, iulie 1970 (Anul 2, nr. 359-384)
1970-07-15 / nr. 370
PAGINA 2 I I I Miercuri 15 iulie SOARELE răsare la ora 4 şi 45 de minute. Apune la ora 19 şi 58 de minute. De la începutul anului au trecut 196 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au mai rămas 169 de zile. STAREA VREMII Timpul probabil pentru 16, 17 şi 18 iulie . Instabilitatea vremii, semnalată la începutul intervalului în nord-vest, se va extinde în aproape toate regiunile ţării. Innourări mai accen-I tuate se vor semnala în Crişana, Maramureş şi nordul Moldovei, unde vor scădea averse de ploaie însoţite de frecvente descărcări electrice. In rest, aversele vor fi locale. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări din sectorul nord-vestic. Temperatura va continua să scadă, exceptînd jumătatea de sud-est a ţării, unde se va menţine ridicată la începutul intervalului. Minimele vor fi cuprinse între 9-19 grade, iar maximele între 19-29 de grade, izolateau ridicate in sud-est. INFORMAŢII . La Vălenii de Munte s-au deschis cursurile celei de-a treia ediţii a Universităţii populare de vară „Nicolae Iorga", care vor dura pînă la 25 iulie. Programul din acest an, intitulat „Creaţia umană la râspîntia dintre două decenii", prezintă cursanţilor realizările cele mai de seamă ale ştiinţei şi culturii deceniului al Vll-lea. Ш6 La Palatul culturii din Tr. TM Severin s-a desfăşurat Festivalul lăutarilor mehedinţeni. Aflat la prima ediţie, acesta a reunit 28 de formaţii lăutăreşti, precum şi un însemnat număr de solişti, păstrători ai unor tradiţii şi obiceiuri ce dăinuie de veacuri pe aceste meleaguri. Prin organizarea acestei acţiuni, Casa judeţeană a creaţiei populare a urmărit să descopere cele mai autentice talente şi să valorifice mai bine tradiţiile şi folclorul mehedinţean. яц Se extinde continuu reţeaua unităţilor muzeale din judeţul Sibiu. Astfel, în localitatea Boita se organizează un muzeu sătesc de etnografie şi folclor, iar la Avrig un muzeu cu profil similar. Ele vor ilustra bogata artă populară din aceste zone folclorice. Tot la Avrig se va deschide o casă memorială Gheorghe Lazâr, în cadrul căreia vizitatorii vor găsi colecţii de materiale şi documente ilustrînd activitatea acestui pionier al şcolii româneşti. Asemenea muzee funcţionează în prezent la Răşinari, Galeş, Salişte, Gura Rîului, Cristian, Poiana Sibiu şi în alte localităţi din acest județ. TELEVIZIUNE JOI, 16 IULIE PROGRAMUL I . 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.25 La volan. Emisiune pentru conducătorii auto. 18.40 Cadran internaţional. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. Trei prieteni (IV). 20.30 Viaţa literară. 21.25 Conferinţă de presă TV. 22.10 Laureaţi ai concursurilor muzicale internaţionale — Lucia Ţibuleac — premiul I — Paris (Interviziune). 22.30 Poşta TV. 22.45 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL II . 20.00 Concert simfonic. 21.30 Marile muzee ale lumii. 22.00 Film serial. Rocambole. Reluarea episodului VIII. O i • CEI TREI MUŞCHETARI Mai acum cîteva zile Ioan Dumitru, Daneş Madaraş şi Petru Iliei toţi din comuna Coştei (Timiş) s-au apucat de „năzdrăvănii". Intr-o noapte, au întrerupt curentul electric în tot satul şi apoi, pe întuneric, au „atacat“ bufetul. Din Coştei au plecat în comuna Balinţ cu intenţia să devasteze o croitorie ! Au fost însă prinşi. Acum, cei trei muşchetari nu mai sunt la... Costel la Bruges, împreună cu soţia sacelarului Rolin", „Madona Ca- Giovanna Cenaminonicului Van der Paele", „Mo-Printre operele cele mai vestite ale marelui pictor flamand se mai numără : „Madona candona din Luca" şi multe portrete. MEDALION , JAN VAN EYCK In Muzeul de artă al Republicii Socialiste România din Bucureşti se află un mic tablou în ulei reprezentînd un bărbat cu tichie albastră. Echilibrul general al picturii, culorile foarte expresiv armonizate, acurateţa perfectă a execuţiei, admirabila tehnică de ulei — bazată pe glacisuri şi un vernisficativ aplicat succesiv pe straturile de culoare — sunt puse în slujba unei exprimări profund emoţionante, arătînd maturitatea creaţiei marelui artist flamand Jan Van Eyck, de la a cărui moarte se împlinesc 529 de ani. Viaţa pictorului, ca şi cea a fratelui său, Hubert, mai mare cu vreo 20 de ani, ne este încă insuficient cunoscută. Fraţii Van Eyck s-au născut la date neprecizate. Nu le cunoaştem nici adevăratul nume, Van Eyck fiind luat după oraşul de baştină, iar Van Eyck s-a aflat între 1422 şi 1424 în slujba lui Jean de Bavaria, prințul episcop al Liège-ului (al cărui portret, de Jan Van Eyck, este cunoscut azi sub numele „Omul cu garoafa"), iar din 1425, intrînd in serviciul lui Filip cel Bun, artistul s-a stabilit la Bruges, pe atunci reşedinţa ducilor Burgundiei, cetate şi port înfloritor, ce rivaliza cu Veneţia. Jan Van Eyck a fost un mare novator al picturii. Dezvoltînd tehnica picturii în ulei, el a introdus peisajul real şi perspectiva aeriană în tablou, a atins o perfecţiune necunoscută pînă atunci în domeniul portretului şi a pus bazele picturii de gen prin vestita sa compoziţie intitulată „Arnolfini şi soţia", în care apare negustorul italian Giovanni Arnolfini, care trăia încă istoricul Herodot (sec. al V-lea î.e.n.) din Grecia antică se întreba care ar putea fi originea numelui „Europa". Se pare că el vine de la cuvîntul „ereb", care înseamnă „apus", „occident". In ce priveşte Asia, se crede că numele ei derivă de la cuvîntul asirian „aso" şi înseamnă „ţara din care răsare soarele". Africa a fost botezată astfel de către romani după cuvîntul „afer" (negru). învăţaţii din antichitate socoteau că la sud există un continent menit să nu lase Pămîntul să se răstoarne... sub greutatea Asiei și l-au numit „Terra australis incognita" (pămîntu! necunoscut din miază-zi). Cînd acest continent a fost descoperit, el a păstrat numele de Ausralia. Cele două Atena au fost numite, încă multă vreme după descoperire, Indiile Apusene, apoi India Mayor şi Lumea Nouă- Numele de America vine de la navigatorul Amerigo Vespucci, unul din exploratorii care au urmat lui Columb. MICA ENClaoPEDIL: NUMELE CONTINENTELOR Povestea vorbei : Lucrul la timp dăruit preţuieşte îndoit(proverb românesc). Podul de peste Dunăre în construcţie la Giurgeni—Vadul Oii ADUNATE DE PRIN SATE • ABSENŢE NEMOTIVATE Printre multe alte obligaţii pe care şcoala le pretinde ■ elevilor se înscriu şi disciplina şi frecvenţa regulată. Dar numai a elevilor ? Recent, Paula Bîgiu — directoarea şcolii generale din Bucşani (Dîmboviţa) ca şi colegul ei, Gheorghe Cristea — director al şcolii generale nr. 4 din Pucioasa (Dîmboviţa) — au plecat în concediu (fără aprobare) lăsînd baltă treburile şcolii. Vorba aceea : Timpul trece, leafa merge, noi... cu drag muncim (la... Mamaia !). ! SATUL SOCIALIST. Ck GESTIUNEA ESTE DATĂ PE iI I CERTATI CU LEGEA UJU 11MVIZI ш ш^и, CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE : VA ESTE CALD ŞI SETE ? • Celor care transpiră abundent şi suferă de sete le face bine apa sărată : ea compensează pierderile de sare din organism. • V-a moleşit, căldura ? Faceţi un duş, dar nu rece, ci cald: răcoreşte şi alungă oboseala. • Dacă n-aveţî unde şi cînd face un duş, vîrîţi-vă mîinile pînă la cot în apă rece şî în cîteva minute vă veţi simţi parcă mai odihnit. • Citronada şi alte sucuri de fructe nu potolesc setea. Băutura cea mai eficace ei — oricit de surprinzător ar părea — o ceaşcă de ceai fierbinte, neîndulcît, de pretutindeni . RECORDURI GEOGRAFICE Cea mai ploioasă regiune de pe glob se află în estul Indiei, aproape de munţii Himalaia. Dacă cei 12 660 de mm de precipitaţii anuale nu s-ar scurge în rîuri şi n-ar fi absorbiţi în sol, stratul de apă ar avea 12,6 m, în schimb Wadi-Halfa, din Sudan, şi deşertul chilian Otakawa sunt cele mai secetoase zone. Alle recorduri geografice : Țara Victoria din Antarctica e regiunea cea mai vîntoasă (viteza vîntului atinge in medie 80 m/sec.); Tripoli (Libia) deține recordul temperaturilor celor mai ridicate. DREPTUL DE TRANSFER AL MEMBRILOR COOPERATORI Art. 12 alineatul 2 din statut, prevede „in cazul cînd un membru cooperator, prin căsătorie, sau din alte motive, își stabilește domiciliul în altă localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza căreia se mută. Pentru aceasta, este necesară aprobarea adunării generale a cooperativei de unde pleacă, precum şi a aceleia în care doreşte să intre". Cu toate că dispoziţiunile care reglementează transferul sunt bine precizate de statut, în practică s-au creat şi se creează încă multe confuzii, care rezultă fie din neînţelegerea sau neaplicarea corectă a prevederilor statutare, fie din motivul că viaţa creează, an de an, situaţii noi, pe care statutul nu le-a putut prevede în toată complexitatea lor. Din scrisorile sosite la Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, cit şi la redacţia ziarului nostru, rezultă că unii cooperatori nu înţeleg calitatea de cooperator numai în raport cu cooperativa în care s-au înscris, ci în raport cu oricare altă cooperativă, din ţară, pe raza căreia îşi stabilesc domiciliul. Aşa cum cunoaştem din statut, dreptul de transfer nu operează automat, ci numai cu respectarea strictă a unor condiţiuni obligatorii de îndeplinit. Aprobarea adunării generale a cooperativei agricole din care solicitantul doreşte să plece, cit şi aprobarea adunării generale a cooperativei în care doreşte să fie primit, sunt condiţiuni ce trebuie îndeplinite in egală măsură. Potrivit prevederilor statutului, cînd un cooperator îşi stabileşte domiciliul în altă localitate, el poate deveni membru al cooperativei pe raza căreia s-a mutat. Această schimbare de domiciliu, in practică, poate interveni : — în urma căsătoriei cooperatorului — prin mutarea la părinţi a unor cooperatori mai tineri — în urma mutării unor cooperatori mai în vîrstă la domiciliul copiilor. Schimbarea domiciliului reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea transferului. Totuşi, unele cooperative au folosit şi folosesc de ani de zile pe unii cooperatori cu anumite specialităţi (meseriaşi, legumicultori, zootehnişti etc.) care s-au stabilit în mod definitiv în comuna respectivă, fără a se îngriji de transferarea statutară a lor, sau chiar de formele de mutare la organele de evidenţă a populaţiei. Se poate exemplifica această situaţie, în judeţul Constanţa, unde există foarte mulţi cooperatori din judeţele din nordul ţării, care lucrează de mai mulţi ani, mai ales în sectorul zootehnic, fără a se lămuri, statutar, situaţia lor. In momentul cînd adunarea generală a cooperativei a aprobat transferarea cooperatorului, este bine să elibereze o adeve- rinţă celui în cauză, meriţionîndu-se data adunării generaţie şi cooperativa în care se transferă, cit şi valoarea părţii sociale a transferului sau familiei sale. Această aprobare de transfer trebuie dată sub rezerva primirii solicitantului în cooperativa în care dorește sa se transfere, întrucît adunarea generală din cea de a doua cooperativă nu este obligată, formal, să aprobe cererea. In cazul cînd adunarea generală din cooperativa care primește pe cooperator a hotărît primirea, hotărîrea luată va fi comunicată în scris cooperativei de unde acesta s-a transferat. Hotărîrile adunărilor generale de aprobare a transferului sînt valabile, dacă întrunesc cel puțin 2/3 din voturile celor prezenţi. Faţă de cooperativa din care a plecat, se sting, în principiu, mate, raporturile juridice aferente drepturilor şi îndatoririlor statutare. In mod practic, se menţin drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial, care se pot lichida în timp (ex. retribuţia în bani şi în natură pentru munca prestată, recolta de pe lotul în folosinţă personală însămînţat de cooperator etc.). Transferul unui cooperator dintr-o cooperativă în alta dă naştere la raporturi juridice între cele două cooperative. In conformitate cu art. 13 alineatul 2 din statut, cooperativa din care pleacă are obligaţia de a transfera celeilalte cooperative contravaloarea părţii sociale respective, iar cea din urmă de a o primi şi contabiliza în întregime pe numele cooperatorului. Operaţiunile de transfer valoric se realizează prin intermediul băncii, prin virare, dintr-un cont în altul. C. LEONARD CONSULTAȚIE JURIDICĂ . In aceste zile munca la dragare a căpătat o importantă excepţională. Mai mult ca oricînd trebuie dat apei loc larg decurgere V Nr. 370 — Miercuri 15 iulie Nu spun o noutate afirmind că proprietatea obştească este averea noastră, a tuturor, şi că nimănui nu-i este îngăduit să se înfrupte ilegal din ea. Marea majoritate a cetăţenilor patriei noastre, dind dovadă de un înalt simţ al datoriei, al corectitudinii şi probităţii, depun eforturi susţinute pentru apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc. Mai sînt însă şi cazuri cînd lupul este pus să păzească oile sau, mai exact, inşi care nu se mulţumesc cu retribuţia ce li se cuvine şi bagă mina în averea obştească. Minaţi de înavuţire cu orice preţ, îşi însu- şesc din valorile materiale ce li se încredinţează spre gestionare sau administrare, împotriva unor astfel de elemente, puse pe căpătuială, se impune o luptă activă, indiferent de calitatea pe care o deţin. Avem legi şi hotărîri care prevăd sancţionarea tuturor celor vinovaţi şi obligarea lor la recuperarea integrală a pagubelor pricinuite. De pildă, legea nr. 20/1969 şi H.C.M. 2230/1969 cuprind reglementări privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspundere in legătură cu păstrarea bunurilor aparţinînd organizaţiilor socialiste. întâlnim însă cazuri cînd sunt ignorate legile statului, sau nu sunt aplicate corect. Iată un caz destul de ciudat şi, din păcate, nu singurul. Tudorache Ion din comuna Dămeşti, judeţul Ilfov, în prezent condamnat la 4 ani închisoare pentru delapidare, a făcut o cerere de angajare la T.L.F. București, ca vînzător. Fără a se verifica dacă are sau nu antecedente penale, a fost pus la încercare, în vederea angajării, dîndu-i-se spre vînzare zarzavaturi in valoare de 1 935 lei. După ce a vîndut marfa încredințată, Tudorache Ion a dispărut cu banii. Cu ocazia cercetărilor, a reieşit că „prea cinstitul vînzător" suferise anterior patru condamnări pentru furt , din care 1 an şi 6 luni pentru furt diin avutul obştesc. Curcă Ion, din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ, care mai are la activul său încă 3 condamnări pentru săvîrşirea de infracţiuni îndreptate împotriva avutului obştesc, a fost numit de consiliul de conducere al cooperativei agricole de producţie din aceeaşi comună gestionar la magazinul pe care l-a deschis în piaţa oraşului Piatra Neamţ. îndată ce a intrat în slujbă, Curcă şi-a început seria afacerilor, cumpărînd şi vînzînd cu suprapreţ ouă, fasole, carne şi alte produse, in timp ce mărfurile încredinţate spre vînzare de către cooperativa agricolă le ţinea sub tejghea. Mai grav mi se pare faptul că tot satul ştia că Ion Curcă e un om necinstit, numai consiliul de conducere nu ştia, sau s-a făcut că nu ştie. Tot astfel Duiu Andrei Iosif din comuna Jibou, judeţul Sălaj, recidivist, a fost angajat ca tehnician la o unitate aparţinînd C.I.L. Bistriţa, apoi a fost pus să gestioneze valorile unităţii. A fost trimis la I.A.S. Ivăneşti, judeţul Ialomiţa, pentru a procura porumb pentru muncitorii forestieri, cu care ocazie şi-a însuşit suma de 3 520 lei, iar pentru acoperire, a întocmit borderouri fictive. Mai tîrziu, a fost pus să valorifice lemnele pentru construcţiile satului, de unde şi-a mai însuşit 1440 lei. Se întîlnesc deseori cazuri cînd unii oameni cred că după ce şi-au ispăşit pedeapsa hoţii au devenit oameni cinstiţi şi, deci, pot fi puşi să gestioneze bunurile obşteşti. Chiliben Constantin, de pildă, cu antecedente penale, a fost angajat gestionar la unul din magazinele de desfacere a produselor al I.A.S. „Dealul Viilor" din judeţul Mehedinţi. Folosindu-se de această „ocazie" în scurt timp a comis o fraudă de 4 076 lei, pentru care instanţa de judecată l-a condamnat la 1 an închisoare., Giugov Lazăr, recidivist, condamnat pentru furturi din avutul obştesc, a fost reprimit ca gestionar, la cooperativa de consum din comuna Dota, judeţul Timiş, adică exact acolo de unde furase. Aflind că şeful depozitului cooperativei, Gruiu Miloş, şi-a creat un plus de mărfuri de 5 538 lei, l-a ajutat să valorifice o parte din acestea. Aceste cîteva exemple sunt suficiente, credem, pentru a demonstra cit de periculos este să încredinţezi avutul unei unităţi socialiste acelora care şi-au dovedit cu prisosinţa necinstea. Nu trebuie, uitată înţelepciunea populară potrivit căreia „Lupul părul îşi schimbă, dar năravul ba". Cei ce trebuie să primească sarcina de a minţi, valori materiale aparţinînd avutului obştesc trebuie să fie oameni cinstiţi, bine pregătiţi pentru această funcţie, fără antecedente penale, oameni care prezintă garanţie morală şi nu oameni cu vechi state la... penitenciar. Respectarea prevederilor legale privind evidenţa, păstrarea şi administrarea valorilor materiale aparţinînd cooperativelor agricole de producţie, precum şi întărirea pazei acestor unităţi sunt cerinţe obiective pentru prevenirea risipei, furturilor şi delapidărilor avutului cooperatist Pentru asigurarea acestor cerinţe fiecare cetăţean, indiferent de funcţia ce o deţine, este chemat să vegheze ca la propria sa avere. VICTOR POPESCU procuror I Continuitate (Urmare din pag. I) cititorilor de aici, nu poţi să nu te duci la gorunul lui Horea, să-i asculţi cu pietate foşnirea. Sub coroana acestui bătrin arbore a vorbit martirul moţilor săi şi apoi s-a aprins vîlcătaia răscoalei. De aceea, de călătoreşti pe plaiuri moldave şi faci un popas la Buda — Blăgeşti şi vezi cum trăiesc in momentul de faţă oamenii, nu poţi să nu rămîi o clipă, la margine de drum. Ungă monumentul în care sînt săpate numele ţăranilor din această localitate, împuşcaţi la 1107. Ce impresionantă, cit de încărcată de învăţăminte este memoria acestui pămînt ! Nu de mult, in Valea Lupului, în ţinutul Buzăului, a fost descoperită o piatră în trupul căreia citeşti aceste cuvinte : „Aici se învaţă istoria patriei". O astfel de piatră ar trebui să figureze în vatra fiecărui sat. Mărturiile trecutului au glasul lor, un glas de o rezonanţă deosebită. Ele ne vorbesc de iubire de ţară, de luptele pentru libertate, pentru dreptate, pentru adevăr. Un chip de erou ne dezvăluie o întreagă epocă. Un chip de erou îşi transmite trăsăturile generaţiilor Următoare. Cînd scrutăm trecutul, o facem nu pentru a ne refugia în colbul lui. Pentru noi, tot ce se petrece astăzi în ţară e intim legat, de cele mai scumpe, mai îndrăzneţe năzuinţe ale înaintaşilor. Sîntem un popor plin de vitalitate, de vigoare, ne e privirea ager aţintită spre viitor. Geniul românesc are încă multe de spus omenirii. Efigiile istorice din vatra satului, din vatra acestui pămînt, reprezintă o înaltă școală de educație patriotică. „Aici, la noi, n-ai să-ţi poţi da seama care om e ţăran şi care e muncitor la oraş, nici după vorbă, nici după înfăţişare, nici după ce are în casă", iată o afirmaţie ce ar putea deveni oricînd temă de cercetare sociologică. Preşedintele cooperativei agricole de producţie Hărman, tovarăşul Ion Gîrceag, nu intenţiona altceva decît o subliniere a ceea ce pe plan social corespunde cu ascendenta linie de dezvoltare a unei gospodării fruntaşe. Evident, nu putem neglija favorabilul amplasament al comunei în imediata vecinătate a oraşului Braşov. Apelînd — pentru o mai sugestivă punere în ecuaţie — la principiul vaselor comunicante, se impune întrebarea dacă şi cum implacabila lege a fizicii funcţionează şi in relaţia mai sus enunţată. O primă şi favorabilă impresie o culegem ridicînd privirea spre cornişele clădirilor. înregistrăm cu bucurie prezenţa numeroaselor firme ale cooperaţiei de consum şi unităţilor de deservire. Deocamdată, însă, nu vreau cafea şi nici măcar mirosul de pîine caldă al brutăriei nu mă ademeneşte. Caut firma celei mai noi instituţii de cultură înfiinţată la 15 decembrie anul trecut. Permiteţi-mi, tovarăşi din Hărman, o sfioasă recomandare : la intrarea căminului cultural, clădire unde funcţionează cu cele şase secţii ale sale universitatea populată, ar putea fi găsit în colţişor şi pentru cartea ei de vizită. Pînă una-alta, este bine ca aveţi cursuri interesante şi cursanţi entuziaşti. Numai că şi entuziasmul trebuie întreţinut, altfel se stinge (aviz instituţiilor materne şi paterne din Braşov !). Pîlpîie parcă entuziasmul cursanţilor de la limba franceză din pricina lipsei de manuale, discuri şi a altor materiale de învăţămînt. Pare-se că aici, capitolul dotărilor, principiul vaselor comunicante schiloapătă niţel, deşi noua instituţie culturală, prima de acest fel din judeţ un mediu rural, se înglobează într-un plan mai vast, cu titlu de experiment ştiinţific şi pe care comitetul judeţean de cultură şi artă l-a elaborat la începutul anului. Universitatea populară din Hărman răspunde unui mai vechi deziderat al localnicilor, iar cursurile au fost stabilite în urma unor atente investigaţii pe bază de chestionare. În urma testărilor, s-au găsit 30 de tractorişti amatori de „secrete" cu nume tehnice : „U650M, Combina C. 12..., maşini aflate în fabricaţie. Chiar dacă lectorii, ingineri ai uzinei „Tractorul" nu l-au putut aduce pe U 650 M în „came şi oase", prelegerile s-au făcut cu ajutorul planşelor. Alt exemplu. Ţesătoarele de la cooperativa „Covorul" au vrut să afle cîte ceva despre profesiunea lor. Drept care, ţesătoarea Margareta Vulpe, desenatoarea Edith Brass (ambele de 18 ani) şi multe altele învaţă istoria meşteşugurilor. După vizita la această instituţie, deocamdată fără firmă, dar cu bogate ilustrări de conţinut, ,o vizită la modernul complex comercial din centru. O apreciere generală : aprovizionarea, în ansamblu, bună , şi o remarcă . Ceea ce ar trebui să fie raionul de confecţii se prezintă ca un fel de istorie exemplificată a modei din ultimii vreo zece ani. Aflu că dermodatele confecţii sînt aduse în forma de comerţ numită custodie, adică nu neapărat cu pretenţie de a fi vîndute. Despre „luna cărţii la sate" s-au scris la timpul potrivit lucruri emoţionante şi regret că nu atunci am intrat. în librăria din Hărman M-au pus păcatele să cer un volum de poezii de Eminescu, fapt ce a provocat vînzătoarei aceeaşi încurcătură ca şi dacă i-aş fi cerut o carte tipărită in anul 1600. Era şi aşa destul de necăjită că un lot de cinci exemplare (atîta ar fi cota livrată) se epuizează imediat şi cititorii-cumpărători din Hărman nu pot fi convinşi să cumpere în schimb culegeri de navele belgiene, ori cărţi de agricultură apărute cu mulţi ani în urmă şi care cuprind recomandări cel puţin depăşite. Cine să fie de vină ? Tovarăşul Vasile Găetan, preşedintele cooperaţiei de consum dă vina pe ICOMCOOP-Braşov, care onorează prea adeseori cererile de mărfuri cu o simplă liniuţă ce s-ar traduce un limbaj comercial prin „nu, există", sau „nu se poate". La magazinul metalo-chimice, o ţărancă a cumpărat în faţa mea un serviciu de cafea ieftin şi frumos, pe care l-am admirat nu demult în atelierul de creaţie a unei fabrici de porţelan. Mă bucur cînd drumul de la creaţie la magazine este atît de scurt. Dacă tot a venit vorba de drumuri, tovarăşul Găetan spunea că planul de desfacere pe anul trecut a fost de 15 500 000 lei. Ce nu se găseşte în comună, se găseşte la Braşov, chiar dacă preţul se mai încarcă şi cu biletul de I.R.T.A. Ca să încheiem, trebuie să spunem că nu kilometrii stabilesc totdeauna distanţa reală dintre sat şi oraş, ea fiind simţitor micşorată sau anulată, adeseori chiar şi nu imai prin entuziasmul, operativitatea şi seriozitatea în muncă a unui colectiv de oameni care ştiu să-şi respecte îndatoririle. Exemplu! Comunei Hărman, din vecinătatea oraşului Braşov, este concludent şi plin de învăţăminte. AURORA SASU Distanţe pe care nu le măsurăm in kilometri