Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-08 / nr. 391
PAGINA 2 L STAREA . VREMII ,: Timpul probabil pentru ziua de 8 august , vreme frumoasă şi călduroasă, cu cer variabil mai mult senin. Izolat, în regiunile de deal şi de munte, se vor semnala averse şi descărcări electrice. Vintul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 12 şi 22 de grade, iar maximele între 27 şi 35 grade. La începtul intervalului, în sud-estul ţării se semnalează ploi izolate urmate de descărcări electrice. Timpul probabil pentru zilele de 9, 10 şi 11 august , aspectul călduros al vremii se va menţine şi în următoarele zile. Impurări mai accentuate se vor produce în Crişana, Maramureş şi nordul Moldovei, unde se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt în general slab. Temperatura va scădea uşor in a doua parte a intervalului, mai ales în nordul şi estul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 13 şi 21 de grade, iar maximele între 22 şi 32 de grade, mai ridicate în sud. Simbătă 8 august SOARELE răsare la ora 5 şi 10 minute. Apune la ora 19 şi 32 de minute. De la începutul anului au trecut 220 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 145 de zile. respectiv — este justă, ea încadrîndu-se în prevederile statutare. IOAN T. BOZAN, casier la C.A.P. DRAGUŞENI-IAŞI. Cuantumul diurnei de deplasare în interesul cooperativei agricole se stabileşte de către adunarea generală cu ocazia aprobării planului de producţie şi financiar, fiind cuprins între 12—18 lei, în funcţie de posibilităţile unităţilor. Aceasta se referă, bineînţeles, la membrii cooperatori, indiferent de funcţia ocupată. Pentru cei care au calitatea de angajaţi, drepturile de diurnă sînt cele prevăzute de Hotărîrile Consiliului de Miniştri, în funcţie de salariul de încadrare. GHEORGHE VOLOŞENIUC, comuna Horia ,judeţul Neamţ. Ne întrebaţi : cînd va apare noul statut al cooperativelor agricole de producţie ? Răspunsul nu este deloc simplu. După cum bănuiţi probabil şi dv., elaborarea unui asemenea act normativ cere timp. Este necesar ca propunerile pentru îmbunătăţirea statutului să fie puse de acord cu prevederile Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură, precum şi cu prevederile altor acte normative intrate în vigoare în ultima perioadă de timp. Dacă aveţi de făcut unele propuneri în legătură cu statutul, le puteţi trimite — chiar înainte de publicarea proiectului , pe adresa ziarului sau a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. 1 .................................................. ■ . .......... ..................................ц.ц . .................i „ ......ищи • ..±лтт μ%»·μ%'›т.«!К.Ч, ...и,.,, "А и,. » STAREA VREMI » МЮЙУОН » POVESTEA УШИ › М1СД ШСГаОРЕИЕ» CUNOȘTINȚE FOLOSITOARE .. .IMII!. I г . I, ' ............................Ь 'Xr-.'j... % ...... -------------------~ --| ...••.• * t- ~ ' - ■ MEDALION1 LOPE DE VEGA Reprezentant de frunte al Renasterii spaniole, scriitorul Lope de Vega a fost creatorul teatrului national spaniol și unul dintre cei mai mari dramaturgi ai lumii. A scris peste 2 200 de piese de teatru în versuri, dintre care ne-au parvenit 426 de comedii şi 48 de drame religioase. Principalele teme ale pieselor sale (tema epico-eroică, tema onoarei, dragostei şi a virtuţii şi tema religioasă) se concretizează atît în piesele cu caracter istoric, cît şi în cele cu caracter social-politic sau de „mantie şi spadă". Optind pentru un teatru de acţiune naţional şi pentru o poezie care să redea natura, el aduce în construcţia piesei numeroase inovații, care îl situează printre precursorii romantismului, în poemul didactic „Noua artă de a compune comedii în zilele noastre* (1609) Lope de Vega, desprinzîndu-se de rigorile canoanelor vechiului clasicism, mărturisește că scrie pentru popor, considerîndu-l pe acesta principalul său inspirator. Imbinînd tragicul cu comicul, el a dat operei sale o mai mare diversitate și a apropiat-o mai mult de viață. Sentimentul de onoare, atribuit în epocă mai cu seamă nobililor, este socotit de el ca propriu mai ales omului din popor. „Fata cu ulciorul", „Fîntîna turmelor", „Steaua Sevillei“, „Cîinele grădinarului" sînt lucrări ce aduc pe scenă bunul simţ popular şi critica de lepoziţii umaniste, antidespotice şi antifeudale. Credincios acestor puncte de vedere, Lope de Vega a compus piese pline de fantezie, reflectînd aspecte ale realităţii spaniole şi străine dintre cele mai diferite şi recrutîndu-şi personajele din cele mai variate straturi sociale şi profesiuni. Piesele sale se readmirînd, pe timp de ploaie cu soare, frumuseţea curcubeului, desfăşurat pe boltă ca un imens arc multicolor, nu ni se pare nimic nefiresc. Ştim că este vorba despre un fenomen optic obişnuit, ce se datoreşte refracţiei, descompunerii luminii solare la trecerea acesteia prin picăturile de ploaie. în atmosferă însă se petrec şi alte fenomene optice curioase. Călătorul care trece în luna lui cuptor pe şoselele Bărăganului întîlneşte uneori un fenomen ciudat : în aerul încins de la suprafaţa asfaltului, jucînd ca o apă, zăreşte oglindită bolta albastră a cerului limpede de marcă prin optimismul lor viguros, prin intriga bine construită, prin dialogul viu şi firesc, prin armonia versului şi naturaleţea stilului. vară. Cîteodată vede la orizont siluetele copacilor de pe margine, dar imaginea este răsturnată. Acesta este mirajul. Nu departe de strîmtoarea Messina, care desparte Peninsula Italică de insula Sicilia, este vizibil adesea un fenomen de miraj complex, cu imagini fantastice ce dansează adesea la orizont și care lasă impresia unor castele de basm. In fantezia lor, poeții au denumit acest tip de miraj „fata morgana", asemănîndu-l cu un castel de cristal aflat, chipurile, în adîncurile mării și locuit de o frumoasă fată cu acest nume. „Fata morgana* este deci un fenomen optic frecvent în regiunile cu temperaturi înalte, în care, datorită refracției luminii prin straturile de aer cu densități diferite, imaginile aflate la CUNOȘTINȚE FOLOSITOARE : • Modul de spălare a produselor din fire de bumbac mercerizat. Un asemenea produs se spală cu apă călduță, în care se adaugă fulgi de săpun sau Alba super (o lingură la 5 litri de apă). Se clăteşte în apă căldură şi apoi în apă rece, în care se adaugă o lingură de oțet. Produsul astfel spălat se înfăşoară într-o pînză albă şi se stoarce prin apăsare, fără a-l răsuci. Pentru uscare se aşează pe o masă curată, pe o pînză orizont apar proiectate fantastic, ca și cum s-ar reflecta într-o apă. „Fata morgana" o „întîlnește” adesea călătorul care străbate deserturile albă. Produsul nu se usucă prin atîrnare sau prin așezare pe sobă sau calorifer. • Cum se spală tricotajele din lină pură? Produsul din lînă pură se spală în neofalină de 2—3 ori şi se clăteşte în apă căldură, în care se pune o lingură de oțet. Apoi se înfăşoară într-o pînză albă şi se stoarce prin apăsare, fără a-l răsuci. Pentru uscare se aşează pe masă curată, pe o pînză albă. Nu se usucă prin atîrnare sau prin așezare pe sobă sau calorifer. MICA ENCICLOPEDIE3 FATA MORGANA VASILE ROMAN, satul PIETRIŞUL, comuna GAUJANIILFOV. Cooperativa agricolă din localitate nu poate valorifica lapte dulce prin chioşc, întrucît întreaga producţie este contractată cu statul, iar în comună se găsesc destui membri cooperatori care au vaci şi vînd lapte. VICTORIA IVAN, satul CORUGEA, Judeţul TULCEA. Atît din scrisoarea înaintată ziarului, cît şi din cercetările întreprinse de organele agricole judeţene, a rezultat că dv. deţineţi în plus faţă de prevederi o suprafaţă de 3 700 m.p. Măsura luată de Consiliul de conducere al cooperativei agricole de a vă stabili plan de cultură pentru terenul Observăm deseori pe străzile Capitalei, prin magazine, pe la uşile cabinetelor medicale sau ale unor ministere, ori pur şi simplu bătînd străzile, foarte mulţi oameni de la sate. Să nu fim înţeleşi greşit. Nimeni nu are nimic cu prezenţa acestora în Capitală. M-am întrebat însă ce anume i-a determinat să vină, unii de la sute de kilometri, pînă la Bucureşti ? Pentru a găsi un răspuns la aceste întrebări, ne-am oprit în Gara de Nord, poarta principală de intrare în Bucureşti. ★ ...Trenuri care vin, trenuri care pleacă. Zîmbete, mîini care se string, urări de drum bun sau de bun sosit. In acest continuu du-te-vino, caut pe viitorii eroi ai reportajului nostru. Mă apropii de banca pe care Maria Vladi din satul Maia, comuna Fierbinţi, judeţul Ilfov, aşteaptă liniştită sosirea trenului. Din vorbă în vorbă, am aflat că a venit la un spital din Capitală pentru control şi tratament. Suferă de o afecţiune pulmonară. — Nu vin pentru prima dată în Capitală de cînd m-am îmbolnăvit. Dar oricit de mult mi-ar plăcea Bucureştiul, în clipa în care fac socoteala banilor daţi pe drum şi a timpului pierdut, văd că tratamentul mă costă cam scump. Trebuie să recunoaştem, are dreptate. Oare direcţia sanitară judeţeană nu poate repartiza mai judicios cadrele medicale, astfel incit oamenii să nu mai fie nevoiţi să străbată atîta drum pentru tratament ? Din împrejurimile Codlei — Braşov, soseşte Elena Chirpăruş. Coboară încet, cu grijă, strîngînd la piept un imens buchet de garoafe, puţin ofilite de drum. Cu un gest simplu, le întinde norei sale venite să o întîmpine. A venit pentru o lună să-şi vadă copiii, să se mai plimbe prin Bucureşti. „Am 86 de ani şi nu ştiu dacă mai încolo am să mai am puterea de a veni“. Tocmai din Frăsinetul de pădure, judeţul Olt, Anica Ionaş a venit la Bucureşti să cumpere un anumit sortiment de vopsea. „La noi nu se găseşte. Şi dacă tot am venit după cumpărături, mi-am luat şi nepoata să vadă oraşul. Am făcut rău ?" Nu, lele Anică, n-ai făcut rău. Necazul mare e că a trebuit să baţi atîta cale pentru a procura vopseaua, (oxid verde de crom), cînd acest produs nu ar trebui să lipsească de la magazinul din comună ! Ioana Crăciun din satul Stîlpu, comuna Iepureşti, judeţul Ilfov, nu prea ştia bine unde trebuie să meargă, dar neapărat trebuia să spună cuiva ce o roade. Au acolo în sat un centru de colectare a laptelui cu un gestionar pişicher nevoie mare. Dacă te duci la el cu 8 litri de lapte, afli că nu i-ai predat decit 6 litri (?!) Restul îl pune de-o parte şi tot „adună". Pînă acum şi-a ridicat două case. Oamenii cred că la mijloc ar fi ceva necinstit şi vor să-i găsească un „doctor" bun, care să-l vindece de boală. Pe o bancă, un bărbat de vreo 38 de ani, îmbrăcat nici prea prea, nici foartefoarte, trăgea dintr-o ţigară, în timp ce ochii-i alergau neastâmpăraţi dintr-o parte în alta. „Matei Petre, zis Botescu, scoală frumuşel şi hai cu noi că avem o vorbă cu dumneata !" Şi bărbatul cu ochii neastîmpăraţi sare brusc în picioare şi vrea s-o rupă la fugă. Patru mîini puternice îl prind însă zdravăn. Uimind grupul la secţia de miliţie a Gării de Nord, am aflat de la maiorul Alexandru Pantelimon următoarea poveste : eliberat de curînd din detenţie, Matei Petre din comuna Cura Ocniţei, judeţul Dîmboviţa, şi-a reluat vechea îndeletnicire, hoţ de buzunare. Descoperit, mai are cinismul să se disculpe : „dar n-am furat mult, am ciupit şi eu ceva ; atîta tevatură pentru 700 de lei !" Cine oferă condiţii prielnice pentru a-şi desfăşura activitatea unor astfel de indivizi, dacă nu credulitatea, neatenţia şi naivitatea unora ca loja Iştoc din Răcăciuni — Bacău, Ion Strănutu din Talpa — Teleorman, care iau acum drumul Bucureştiului pentru a face reclamaţii şi plîngeri, pentru a da declaraţii şi a apărea într-o serie de procese în calitate de păgubaşi ? Un alt tren soseşte la peron. Cine sînt cei care coboară ? Bătrînul Stanică Apetrei din Mănăştur e pensionar. De opt zile călătoreşte prin ţară. Vrea să revadă locurile pe unde a umblat în tinereţe. Acum se va plimba pe străzile pline de flori şi viaţă, iar la plecare, va lua cu sine imaginea însorită a unui oraş în plină dezvoltare. A. GHIMPU 0Ж1 No TREBURI ŞI ЕШ ПЕВШИ PRIN Nuferii îşi culcă grațios capul pe cleștarul apelor din Deltă. (Urmare din pag. 1) sămîntului din 1966, structura populaţiei ţării noastre era formată din 40 la sută muncitori împreună cu familiile lor, 38,5 la sută ţărani cooperatori, iar 12,3 la sută reprezentau categoriile de intelectuali şi funcţionari. Aspectul cel mai important îl reprezintă creşterea numerică a clasei muncitoare, creştere condiţionată de progresul forţelor de producţie moderne, de avîntul fără precedent al tehnicii în toate ramurile economiei. Paralel cu sporirea numerică, clasa muncitoare a cunoscut schimbări importante în structura profesională, în nivelul de cunoştinţe şi organizare, ceea ce face ca ea să-şi manifeste mai puternic rolul de forţă socială conducătoare a societăţii. Participarea largă a muncitorilor la organizarea şi conducerea economiei naţionale, la întreaga activitate social-politică a ţării accelerează progresul social, stimulează energiile creatoare ale întregii naţiuni. Ţărănimea, clasă socială omogenă, care-şi întemeiază existenţa pe aceleaşi principii socialiste ca şi clasa muncitoare, cunoaşte importante mutaţii de ordin social-cultural şi profesional. Principala direcţie a mobilităţii sociale a ţărănimii este reducerea ei numerică concomitent cu sporirea rolului ei în viaţa economică şi socială a ţării. Rolul deosebit al ţărănimii în creşterea venitului naţional, formarea şi maturizarea treptată a trăsăturilor conştiinţei socialiste în rîndurile acesteia, adîncirea democraţiei cooperatiste fac necesară şi posibilă antrenarea largă a maselor de ţărani la conducerea agriculturii, participarea lor mai intensă la viaţa politică şi culturală a ţării, înfăptuirea politicii partidului de modernizare a agriculturii, de dotare a acesteia cu o tehnică înaintată determină schimbări structurale in condiţiile şi conţinutul muncii agricole, creşterea gradului ei de complexitate, cu urmări dintre cele mai favorabile pentru viaţa ţărănimii şi a satului în genere. Dezvoltarea producţiei şi a productivităţii muncii în agricultură, adîncirea diviziunii profesionale şi a specializării, dezvoltarea continuă a nivelului de instruire tehnică şi ştiinţifică a ţărănimii, accelerarea procesului de urbanizare şi sistematizare a satelor apropie tot mai mult condiţiile de muncă şi de viaţă ale ţărănimii de cele ale clasei muncitoare, reprezintă factori ai omogenizării sociale, ai ştergerii treptate a deosebirilor dintre oraş şi sat. Un rol important în adîncirea procesului de omogenizare socială îl au şi schimbările ce s-au produs în rîndul intelectualităţii ; aceasta a devenit o categorie socială nouă, a cărei pondere numerică în structura populaţiei creşte vertiginos. Rolul social al intelectualităţii sporeşte tot mai mult ca urmare a cerinţelor tot mai mari de cultură ale populaţiei, a revoluţiei în ştiinţă şi tehnică ce se desfăşoară pe plan mondial, a faptului că acestea pătrund tot mai mult în producţie şi în celelalte forme de activitate socială. Aplicarea tehnologică a ştiinţei diminuiază deosebirile intre diferitele feluri de muncă, realizează o omogenizare tehnică a acestora, impietează asupra situaţiei sociale a indivizilor, creînd premisele ştergerii deosebirilor dintre munca fizică şi cea intelectuală. Progresul economic multilateral, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi a tehnicii, în perspectiva edificării multilaterale a socialismului, vor înlătura treptat vechea diviziune a muncii şi se va produce o îmbinare organică a muncii fizice cu cea intelectuală. Omogenizarea socială nu înseamnă uniformizare, încetare a mobilităţii, diminuarea rolului personalităţii omului. Dimpotrivă. Procesul complementar omogenizării este cel al diversificării structurii populaţiei, al dezvoltării şi afirmării multilaterale a personalităţii umane, a totalei împliniri a idealurilor şi aspiraţiilor sale. Omogenizarea societăţii trebuie înţeleasă ca avînd loc pe toate planurile vieţii — economic, social şi spiritual —, ea constituind atît o tendinţă, cit şi un proces real ce se desfăşoară pe o lungă perioadă de timp. înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului privind dezvoltarea societăţii noastre în următorul deceniu va adinei şi mai mult omogenizarea socială, va pune şi mai mult în valoare potenţele societăţii socialiste în crearea condiţiilor esenţiale care să permită făurirea unităţii depline a tuturor claselor şi categoriilor sociale, ştergerea treptată a deosebirilor dintre acestea prin creşterea gradului de cultură, de civilizaţie, prin perfecţionarea continuă a relaţiilor sociale dintre oameni. Orientarea justă a întregului proces de făurire a societăţii socialiste omogene şi unitare pune în faţa partidului cerinţa imperioasă a perfecţionării neîncetate a activităţii politice şi organizatorice, a formelor prin care-şi exercită rolul conducător în societate. Exprimînd voinţa şi aspiraţiile întregului nostru popor, Partidul Comunist Român va reprezenta şi în viitor izvorul ce vitalizează energia creatoare a poporului, forţa ce-i asigură mersul ascendent spre societatea unică a oamenilor muncii. „Pe măsura perfecţionării relaţiilor de producţie socialiste, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ştergerii treptate a deosebirilor dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, a contopirii claselor sociale, a întăririi unităţii tuturor membrilor societăţii se accentuează şi mai mult rolul partidului de motor al întregii dezvoltări sociale. Lui îi revine sarcina de a conduce şi dirija în mod conştient acest amplu proces social, de a asigura înaintarea neîntreruptă pe drumul făuririi societății comuniste". Omogenizarea socială IIIIIIII! ADUNATE PRIN SATE NOTA ZECE Clopoţelul vacanţei a sunat de mult. Şcolarii îşi petrec zile de odihnă şi recreare în tabere sau în mijlocul familiei. Intr-una din zilele trecute, pe uliţa satului Bordeştii de Jos (judeţul Vrancea) Georgeta Hotar, elevă în clasa I-a a şcolii generale, s-a oprit din joacă mirată. In colbul uliţei — un portofel cu acte şi 700 de lei. Fără a mai sta pe gînduri, tot într-o fugă, micuţa şcolăriţă l-a înapoiat proprietarului. Gestul său, rod al celor „7 ani de-acasă“ şi al educaţiei primite la şcoală, merită fără discuţie nota 10. „ CÎND E UNA, NU-I CEALALTĂ... Pînă nu de mult în comuna Moviliţa, judeţul Vrancea, cine vroia să cumpere legume ori fructe, căuta tarabele ad-hoc înşirate pe un trotuar, la un colţ de stradă sau te miri unde. Mare le-a fost bucuria localnicilor, cînd C.L.F -ul a construit in comună un centru de desfacere de toată frumuseţea. Dar, pentru că a apărut acest dar, noua construcţie a fost destinată (de către cine oare ?) depozitării ambalajelor. Şi dacă înainte vreme legumele şi fructele le întîlneai la tot pasul, acum într-un loc bine ştiut găseşti centrul de desfacere, cu şapte lacăte la uşă. Vorba ceea, cînd e una, nu-i cealaltă... In tabăra din Bucium (judeţul Iaşi) sutele de pionieri şi şcolari participă la numeroase acţiuni cultural-educative. Nu demult, la locul denumit „Plopii fără soţ", copiii au evocat figura marelui Eminescu, recitind din creaţia luceafărului poeziei româneşti şi interpreted cunoscute melodii pe versuri eminesciene. La vîrsta cînd mulţi îşi încearcă „pana", evocarea marelui poet nu poate fi decit de bun augur. LA PE BUCIUM, DEAL"... .SARA SATUS SOCIALIST COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ (Urmare din pag. 1) trînd viaţa şi munca unor personalităţi (demne de a constitui modele) din diferite domenii de activitate. In acelaşi timp însă ni se demonstrează încă o dată cît de hotărîtor poate fi în procesul instructiv-educativ, în conturarea şi consolidarea trăsăturilor morale şi cetăţeneşti ale tînărului, exemplul personal al educatorului, a cărui simplă prezenţă şi comportare poate înrîuri adine personalitatea în formare a elevilor săi. In acest context, abaterile, oricît de mărunte, ale educatorului de la normele moralei noastre socialiste sunt de neconceput, de neiertat. Extravaganţele vestimentare, neglijenţele în ţinută şi vorbire, manifestate sporadic de unele cadre didactice, au determinat la vremea respectivă luări de poziţie în presă. Nu ne vom opri asupra lor. Ne reţin atenţia cîteva cazuri cu implicaţii sociale şi morale, evident mai grave. De altfel, cu cîtăva vreme în urmă, ele au făcut obiectul unor cercetări penale. P. P., directoarea şcolii generale din satul Icuşeni, comuna Victoria, judeţul Iaşi, a pretins mită de la cadrele didactice în subordine — pentru menţinerea în posturi — şi de la cetăţenii din sat — pentru urmărirea şi îngrijirea preferenţială a copiilor. Surprinsă pe cînd primea damigene cu vin, păsări şi bani, C. P. a fost trimisă în judecată. Tot procuraturii judeţului Iaşi i-a fost înaintat dosarul de urmărire penală incheiat învăţătoarei I. R. din comuna Dumeşti, pentru comportări asociate , certuri şi bătăi (’!) cu vecinii, cărora le-a cauzat diferite pagube materiale, injurii şi insulte aduse celor care au încercat să intervină. Cazurile nu mai necesită comentarii. In asemenea situaţii, spectator fiind şi ţi-ar veni să intri în pămînt de ruşine. Cum se pot dezonora astfel nişte oameni, nişte educatori ? La vremea cînd am luat cunoştinţă de ele, „cazurile" se aflau în cercetare. Nu cunoaştem verdictul. Oricît de mică ar fi, pînă la urmă, vinovăţia respectivilor, ea este suficientă pentru a stîrni fie şi numai un sentiment de derută în conştiinţa elevului, obişnuit să vadă în educatorul său idealul perfecţiunii morale. Ne aflăm în pragul unui nou an şcolar. Inspectoratele şcolare judeţene trebuie să reflecteze atent asupra comportării cadrelor didactice, asupra eventualelor abateri de la normele profesionale şi etice, în a căror reprimare, potrivit cu gravitatea faptelor, va trebui să se meargă chiar pînă la interdicţia de a urca la catedră. Pentru că — deşi excepţii — asemenea comportări pot constitui tot atîtea influenţe negative pentru tinerii lipsiţi încă de un simţ de selecţie corespunzător. Pentru că — plină de nobleţe, generatoare de înalte satisfacţii — munca de educator al tinerei generaţii presupune imperios răspunderi etice majore, competenţa profesională a educatorului trebuind, neapărat şi obligatoriu, dublată de o ireproşabilă ţinută morală şi cetăţenească. O cer, alături de legile societăţii noastre, preferinţele elevului, dispus cel mai adesea să caute şi să găsească în educatorul său modelul, idealul personalității sale In formare. :Nr. 391 — Sîmbătă 8 august TELEVIZIUNE Duminică 9 august PROGRAMUL I : 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Vara copiilor. 10.00 Viaţa satului. 11.15 în reluare la cererea telespectatorilor. Recital Margareta Pîslaru. Recital Udo Jurgens. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. 13.15 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Deschiderea emisiunii de după-amaiză. Fotbal : Retrospectivă Mexic ’70. Aspecte de la meciul România — Cehoslovacia. 19.10 Flori de mină. Emisiune consacrată Zilei minierului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Orizontul unu. Reportaj din Valea Jiului. 20.30 Concert. Salvatore Adamo, la București. 21.45 Luna-Parc. București, august 1970. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 Telesport. PROGRAMUL II . 20.00 Arte frumoase. 20.15 Reluarea serialului de sîmbătă seara (XI). 21.05 Stagiune lirică TV. (Urmare din pag. I) Fier il închină zilei de 23 August. Ca să ne putem da seama de dimensiunile ciclopice ale unui singur hidroagregat, trebuie să amintim că numai rotorul său cîtăreşte 700 tone. Ultimele trei din seria celor şase hidroagregate sunt opera muncitorilor reşiţeni. Montajul primelor patru hidroagregate, deci şi al celui dinţii fabricat la noi in ţară, se află în diver- FAI FRUMOS se face de lucru. Amintim că asamblarea marilor piese ce compun un hidroagregat cere o remarcabilă fineţe, o muncă de cea mai înaltă specializare, o precizie de bijutier. Să mai reamintim că în final hidrocentrala din sectorul românesc al sistemului de la Porţile de Fier va avea o putere instalată de peste un milion de KW. Primul din şirul celor şase hidroagregate a căpătat aşadar certificatul de naştere şi cu nimic nu-l putem asemui mai potrivit decit cu imaginea unui flăcău din basme, cu una din acele fiinţe de o explozivă forţă, sănătate şi frumuseţe, în care de multe veacuri poporul nostru s-a deprins să-şi denumească propriile sale aspiraţii, neîntrecutul său geniu creator. Intr-unul din acele basme, Făt Frumos a aruncat în urma lui o oglindă şi într-o clipă a răsărit din luciul ei o mare. Tot acolo, Făt Frumos a izbit de trei ori cu buzduganul şi a sfărîmat o uriaşă poartă de aramă. Desigur ca în basme lucrurile de acest fel capătă o aură de poezie şi de metaforă, dar iată ca ne place încă o dată să vedem în înflăcărată imaginaţie artistică a poporului expresia nestăvilitei energii creatoare de care dau astăzi dovadă naţiunea şi patria noastră socialistă. Construcţia sistemului hidroenergetic de la Porţile de Fier, a sectorului românesc al hidrocentralei şi a uriaşului lac de acumulare evocă lumea mirifică a străvechilor basme şi balade populare devenită azi realitate. Găsiţi ш permanenţă : sărmăluţe munteneşte cu mamaliguţă, mititei speciali, frigărui asortate, cîrnaciori olteneşti, caşcaval surle, garnituri şi salate de sezon. Vinul casei, soiuri renumite de vinuri româneşti. Orchestră şi ring de dans. fXvXvXX 111