Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)
1970-08-04 / nr. 387
PAGINA 2 STAREA VREME:" Timpul probabil pentru 1 august . Vremea se menţine în general călduroasă cu cer variabil. Impurări mai accentuate se vor produce în jumătatea de nord a ţării, unde local se vor semnala averse însoţite de descărcări electrice, în rest, averse izolate, mai ales în zona de deal şi munte. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 20 de grade, iar maximele între 24 şi 32 de grade. Timpul probabil pentru 5, 6 şi 7 august . Vremea relativ călduroasă cu cer variabil. Se vor produce averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab, pînă la potrivit. Minimele vor oscila între 13—21 de grade, maximele între 21 şi 31 de grade. Marţi 4 august SOARELE RASARE la ora 5 şi 6 minute. Apune la ora 19 şi 37 de minute. De la începutul anului au trecut 216 zile. Pînă la sfârşitul anului au rămas 149 de zile. PAVEL BUDA, comuna Dragalina, judeţul Ialomiţa. În principiu, toţi cooperatorii care lucrează sau au lucrat efectiv în cooperativa agricolă, pot să primească ajutoare, inclusiv ajutorul de bătrîneţe. Aceste ajutoare se acordă în natură din fondul de 2 la sută din producţia obţinută la grîu, porumb şi cartofi, în raport de mărimea acestui fond, de numărul celor care solicită ajutoare şi de nevoile reale ale solicitanţilor, adunarea generală a fiecărei cooperative stabileşte, pentru fiecare caz în parte, dacă este necesar să se acorde ajutorul, precum şi cuantumul acestuia. Dumneavoastră ne scrieţi : 11Anul acesta, spre deosebire de alţi ani, adunarea generală a membrilor cooperatori a hotărît să nu mai acorde ajutoare în natură acelor membri cooperatori care primesc din alt sector o pensie de peste 300 de lei. Printre cei afectaţi de această hotărîre mă număr şi eu. Este legală o astfel de hotârîre ?" ne întrebaţi în încheiere. Legal, tovarăşe Buda ! Ca să vă convingeţi, citiţi articolul 30, litera i din statut- Adunarea generală a cooperatorilor din corn. Dragalina a apreciat, probabil — și avea acest drept — că membrii cooperatori care primesc din alt sector o pensie de peste 300 de lei nu mai au drept şi la ajutorul în natură, situaţia lor fiind considerată mai bună decît a altor solicitanţi de ajutoare. AUREL ROŞU, satul Duboz, nr. 198, judeţul Timiş. Consideraţi că în mod ilegal organele judeţene ale asigurărilor sociale de stat au procedat la reducerea ajutorului social pe care îl primeşte soţia dv. din momentul cînd aceasta s-a mutat din oraşul Lugoj în satul său natal. Iată răspunsul nostru : Potrivit art. 27 din H.C.M. nr. 252/1966 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat, cuantumul lunar al ajutorului social este de 325 lei în mediul urban şi de 250 lei în mediul rural. Această diferențiere este în total justificată, dat fiind că la stabilirea cuantumului ajutorului social , care se acordă de stat numai angajaţilor care, neavînd dreptul să primească o pensie, sunt lipsiţi de mijloace proprii de existenţă, trebuia să se ţină seama de faptul că cheltuielile de întreţinere în mediul rural sunt cu mult mai reduse. În cazul în care socotiţi nesatisfăcâtor acest răspuns, vă puteți adresa comisiei județene de contestații, în conformitate cu prevederile art. 45 din legea menționatăФ In SATUS SOCIALIST .i'iij .................................................... ни iiiiiwwwiihh и mi у.'mi" пне un J ;,ji' i i4NoM-‘ ; ■jwiiiii.^ym.iM'.'i iihhi • STINEA V^.M1U V1EDANON« POVESTEA VORBEI » MICA rMiaOPEDIE»CUMOSTINTE FQLOSITOARI: MEDALION FEDERICO GARCIA LORCA Poet şi dramaturg spaniol, Garcia Lorca a fost unul din organizatorii Uniunii intelectualilor antifascişti din Madrid. Ca scriitor a debutat în 1918 cu un volum de impresii dintr-o călătorie în Castilia, dar s-a afirmat mai mult ca poet şi dramaturg. în poeme de o rară sensibilitate şi profunzime ,Garcia Lorca cîntă viața, dragostea și moartea, aducînd un vibrant elogiu peisajului andaluz și oamenilor simpli, posesori ai unor trăsături morale de o neasemuită frumusețe. Din culegerile sale de versuri amintim : „Carte de poeme", „Cîntece", „Poemul cîntecului bătrînesc" și „Un poet la New York" tipărit postum. Calitafi similare caracterizează și dramaturgia lui Garcia Lorca. In piese ca „Mariana Pineda" (reprezentată în 1927), „Nunta însîngerată", „Casa Bernardei Alba", inspirîndu-se din trecutul de luptă al poporului său şi din realităţi dramatice contemporane, pune în lumină setea de libertate a maselor, efortul lor de a se elibera din cătuşele resemnării şi fatalismului. Sub raportul formei, opera dramatică a lui Garcia Lorca se distinge prin filonul popular al inspiraţiei, fantezie şi culoare, poezia dialogului, îmbinarea cu talent a realităţii cu atmosfera de legendă. Pentru activitatea sa antifascistă a fost asasinat de către fascişti în urmă cu 34 de ani MICA ENCICLOPEDIE : MUZEUL PĂLĂRIILOR Să facem o vizită la Muzeul de etnografie din Leningrad, în secţia care conţine acoperăminte pentru cap din cele mai diverse epoci. Zeci de denumiri ciudate, zeci de forme nu mai puţin ciudate dezvăluie, într-un limbaj precis, locul naşterii, apartenenţa socială, vîrsta foştilor posesori. Cei din regiunea Harkov, de exemplu, pot fi recunoscuţi după căciula numită brîl. Scufiile albe împodobite cu catifea indică naţionalitatea kirghiză a purtătorilor, dar precizează că e vorba de kirghizi ce locuiesc la vreo sută douăzeci de kilometri de oraşul Frunze. După felul cum caucazienii îşi leagă glugile — numite başlik — conaţionalii lor, dar şi etnografii, ştiu cu precizie că au de-a face cu reprezentanţii unei anumite populaţii din zona Caucazului. După cum ak-telpek-ul îi trădează pe cei originari din Hiva (Asia Centrală). Acest gen de pălărie îi fereşte deopotrivă de soarele arzător al deşertului şi de răcoarea nopţii. E confecţionată din blană de miel de şase luni, crescut special în acest scop într-un ţarc separat, întreţinut într-o curăţenie desăvîrşită. Aktelpek-ul alb spune celor din jur că posesorul lui n-a împlinit încă 30 de ani. Pînă la 50 de ani se poartă aktelpek-uri cafenii, apoi negre. În același muzeu se păstrează, însă, și „pălării" din vremuri mai îndepărtate. Printre ele un unicat , o tichie care „spune" că purtătorul ei plătea tribut regelui Darius al Persiei. Se poate pentru Este prea bine cunoscută (şi din paginile ziarului nostru) viaţa şi munca cooperatorilor din Avrigul sibian. în atmosfera creatoare care domină întregul colectiv se mai fac, însă, auzite şi, din păcate, simţite, atitudini care contrastează profund cu spiritul general. Anul trecut, de pildă, cînd şeful brigăzii din Bradu le-a spus oamenilor că vor primi cei treizeci la sută pentru depăşirea planului, Ion Durdun n-a reacţionat în nici un fel. A tăcut chitic. Numai după ce şeful brigăzii s-a îndepărtat, Durdun a prins grai : „O să vedem 30 la sută cînd ne-om vedea ceafa". Cînd acest procent a devenit realitate, cineva l-a întrebat : „Cum e cu ceafa ?“ Dar Durdan s-a făcut că nu aude, a tăcut chitic şi n-a reacţionat în nici un fel. Apoi, peste alte cîteva zile, a găsit o altă problemă „s-o pună pe dos" ; n-a reuşit nici de data asta, s-a liniştit pentru cîteva zile şi iar a luat-o de la capăt. Despre Durdan nu se poate spune că munceşte şi nici că nu munceşte : se strecoară prin viaţa cooperativei agricole de producţie din Avrig, ca peştele prin apă. în schimb, are o „pasiune" : să vadă în negru ce-i alb, să bîrfească, să-l agite pe unul împotriva celuilalt, într-un cuvînt, e un cîrcotaş, şi, în plus, un fel de bondar care bîzîie pe pălăria acelora care-şi văd de treabă. — Vrînd-nevrmnd, ne-a mărturisit Samoilă Bratu, secretarul or ganizaţiei de partid a brigăzii, iar spusa lui a fost întărită de acordul lui Gheorghe Dan, şeful brigăzii — că Durdan îi demobilizează pe unii oameni şi, din rîndul acestora, îşi culege adepţi. Este perfect adevărat. Dar şi de neînţeles cum un colectiv sănătos n-a putut încă influenţa în măsura cuvenită pe Ion Durdan. Probabil că nici pînă la această oră opinia publică de aici nu s-a manifestat aşa cum era de dorit. Ni s-a vorbit de adepţi. Iată-l, de pildă, pe Ion Stan, potcovarul. Nu se poate spune despre el că nu munceşte. Dimpotrivă, în plus, despre, el nu se poate spune că bîrfeşte, că-l ridică pe unul împotriva celuilalt, sau că „întoarnă lucrurile pe dos". Dar munca lui este animată de concepţii străine, el procedează ca un cămătar care dă bani cu dobîndă , nu potcoveşte decît dacă solicitatorul îi face un serviciu personal. Are şi el, Ion Stan, o gospodărie, care-i cere mul■ te, are şi un lot personal, care trebuie lucrat, şi numai dacă îi dai o mină de ajutor acasă îţi potcoveşte caii ; nu-i dai, nu ţi-i potcoveşte. Unii, l-au înfruntat ; alţii, mai slabi, nu. Rezultatul ? Un nou „adept" : Nicolae Chircă. Intr-o noapte, acesta a plecat la Avrig, pe ascuns, fără să spună nimănui, fără să ceară aprobarea cuiva (desigur, cu atelajul cooperativei) să-i aducă potcovarului Ion Stan nişte ţiglă. Plecînd şi mergînd pe furiş, n-a mai luat lampa cu el şi pînă la urmă a creat un accident de circulaţie, care s-a soldat cu moartea calului şi distrugerea căruţei — pagubă de aproape opt mii de lei. Dar Iosif Doroftei, mulgătorul care nu vrea nici în ruptul capului să-şi vadă de treabă, pe cine a luat ca exemplu ? Indiscutabil, tot pe unul din cei mai sus menţionaţi. La această oră, brigada din Bradu are probleme serioase şi reale în faţă. Furia apelor Oltului a produs multe necazuri cooperatorilor de aici. Douăzeci de hectare de cartofi — din patruzeci — au trebuit să fie replantate. Treizeci de hectare cu porumb — dintr-o sută — au fost, de asemenea, reînsămînţate. La grîu, din 150 de hectare au rămas în cultură abia 70. Cooperatorii de aici luptă din răsputeri să recupereze pierderile. Dar, în timp ce Toma Rociu sau Maria Dan sau Caterina Klein şi încă mulţi alţii făcînd, acum, cînd e nevoie, din noapte zi, înţeleg să facă şi imposibilul, muncind cu spor şi hărnicie, „eroii" noştri merg împotriva cursului firesc al lucrurilor. Punînd umărul alături de umărul celorlalţi, oamenii au făcut totdeauna şi vor face şi de azi inainte, minuni. Dar cînd Durdan seamănă îndoieli, cînd Ion Stan încearcă să-i pervertească pe alţii, cînd Nicolae Chircă produce pagube şi cînd Iosif Doroftei nu realizează cu vacile pe care le are în îngrijire nici jumătate din cantitatea de lapte planificată — consecinţele pot fi, pentru întreg colectivul, grave. Iată de ce aceşti oameni trebuie să se trezească la realitate şi iată de ce întregul colectiv are datoria să-i atragă pe drumul bun. BAZIL DUNĂREANU găsi cite un ac fiecare cojoc Pe călătorii ce trec pe şoseaua ce duce de la Rucăr spre Bran şi Braşov, Cabana Brusturet din Cheile Dîmbovicioarei îi pofteşte la un plăcut şi odihnitor popas Foto : GH. VINTILĂ ADUNATE DE PRIN SATE & LUPU ÎŞI SCHIMBĂ PĂRUL, DAR... Neagoe Petre era cioban la cooperativa agricolă din Gomana de Jos, judeţul Braşov. Avea şi cîţiva prieteni cu care seara, la stînă, sta în faţa unui păhărel. Cum băutura pe stomacul gol nu prea mergea, mai tăia omul cite o oaie. Şi azi aşa, mîine la fel, pînă cînd... s-a trezit că îi lipsesc 12 oi. Cum s-ar zice, „a făcut-o de oaie !“. MORI CARE STAU in comuna Traianu-Olt ploile au transformat moara într-un adevărat lac. Cooperatorii nevoiţi să se deplaseze cu sacii la Băbiciu, Scărişoara sau Stoeneşti au cerut ajutorul I.I.L. Caracal pentru a le pune în mişcare valţurile morii. Au trecut mai bine de trei luni de cînd dăinuie această situaţie şi ajutorul solicitat întîrzie. Intr-o comună din Vîlcea — Tetoiu — moara funcţionează după bunul plac al responsabilului Radu Alexandru şi morarului Gheorghe lordache, care dau pe acolo cînd au chef. Dacă ar fi să parafrazăm un vechi proverb românesc, ar trebui să spunem : „La moara lăudată să nu te duci cu sacul". • CÎND NU-TE ALEGI PRIETENII Ion Istrate și Ion Nevrigean din lonești-Vîlcea s-au gîndit să-i facă o surpriză amicului lor Gheorghe Vasiloiu. Ştiind că omul e la lucru, au intrat în casă cu chei potrivite şi au luat diverse obiecte de îmbrăcăminte şi 800 lei. Nu după mult timp au fost descoperiţi. La cercetări au declarat că au vrut să facă o glumă. Nu i-a crezut nici măcar bunul lor prieten. Miercuri 5 august RADIO PROGRAMUL I : 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 10.30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11.30 De toate pentru toţi... turiştii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Vă plac aceste melodii ? 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.45 Cîntece populare interpretate de Măriuca Matache şi Gheorghe Mureşan. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Nume dragi în cîntece populare. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16.30 Consultaţie juridică. 17.05 Antena tineretului. Vara ’70. 17.30 Solişti de muzică populară : Ştefania Stere, Emil Gavriş şi Constantin Dobre. 18.03 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.35 Aşa cîntă pe la noi. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Universal-șotron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Atletism . România — S.U.A. (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 19.20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.15 Tele cinemateca : Barbă-albastră. 22.20 Gala marilor interpreţi români : Arta Florescu. 22.45 Telejurnalul de noapte. 0 Ш o Nr. 387 — Marţi 4 august DE PRETUTINDENI CĂLARE PE MINGE Călăreţii obişnuiţi preferă calul. Cei excentrici, însă, orice alt animal. Americanul Jack Hardke, de exemplu, şi-a cîştigat popularitatea plimbîndu-se călare pe un hipopotam. Un alt amator de senzaţii tari a încălecat un crocodil. Dar amatorii de călărie excentrică recurg şi la obiecte neînsufleţite. Astfel, Canalul Mînecii a fost străbătut călare cînd pe un pat (cu motor) cînd pe o sticlă de dimensiuni mari (fără motor), cînd pe o cadă de baie (cu pînză), sau pe o jucărie de cauciuc (fără pînză). Un original a avut ideea să încalece o minge uriaşă şi să se deplaseze astfel pe uscat. Ideea a prins şi de atunci în unele ţări, mai ales în Franţa, se organizează concursuri de echitafie pe mingi. Aceste sfere de cauciuc au un diametru de 1,55 metri şi două mînerehăţuri în partea de sus, de care se fine „călăreţul", încălecînd mingea şi făcîndu-şi vînt cu picioarele, călăreţii trebuie să străbată într-un timp minim o distanţă dinainte stabilită de juriu. Ei n-au voie să alerge (aşa cum trăpaşii veritabili n-au voie să galopeze), ci numai să sară. Judecind după amploarea pe care o ia acest nou sport, se pare că el aduce adepţilor lui mari bucurii. Cu atît mai mult cu cît menţinerea echilibrului pe capricioasele sfere de cauciuc e mai greu de realizat decît pe un cap sau pe o bicicletă. Лага întreagă ne-a ajutat" (Urmare din pag. I) a agriculturii, a vieţii economice în general, a activităţii sociale. La dispoziţia cooperativelor agricole din judeţul Mureş au fost puse peste 400 tone de porumb hibrid timpuriu, aproape 3 000 de tone cartofi de săminţă. Stocului de sămînţă existent i s-au adăugat însemnate cantităţi primite de la Agrosem Oradea, Buzău şi Călăraşi. Pentru a grăbi lucrările,in sprijinul mecanizatorilor şi cooperatorilor au sosit ajutoare din judeţul Constanţa. Spre întreprinderile de mecanizare a agriculturii Bahnea, Miercurea Niraj, Reghin, Sighişoara, Tirnăveni, Luduş au fost dirijate grape cu discuri, semănători SPC-fi, maşini de plantat răsaduri. A fost suplimentată cu 3 000 de tone cantitatea de îngrăşăminte azotoase destinată refacerii agriculturii judeţului. Azi, pe parcelele reînsămînţate se execută lucrările de întreţinere. Se face totul pentru ca şi aceste culturi să producă normal.,,Porumbul creşte. Vă amintiţi, îmi spune Ion Ilaidău, preşedintele cooperativei din Dîmbu, cînd suprafaţa aceasta o însămînţăm cu sapa în cuiburi ? De, nu puteam altfel. Terenul era moale, îneît tractoarele nu ne puteau fi de nici un folos. Şi acum iată ce frumos a crescut ! Ţara întreagă ne-a ajutat !“. Reîntoarcerea la normal a însemnat o bătălie pe două fronturi : refacerea şi reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, in primul rînd, care impunea o concentrare neobişnuită de forţe, iar apoi reconstrucţia caselor distruse sau avariate. Şi pe acest al doilea front al refacerii, eforturilor depuse de locuitorii satelor mureşene, li se adaugă sprijinul puternic al statului nostru. Pentru refacerea construcţiilor distruse sau avariate s-au primit din partea statului 4 000 tone ciment, 275 000 înlocuitori de cărămizi, 4 000 m.c. material lemnos, 420 000 de cărămizi. Conştiinţa că orice sursă trebuie valorificată a devenit o constantă predominantă, 8 cooperative agricole din judeţ, printre care cele din Bighiş, Petelea, Luduş, Acăţari, s-au angajat să confecţioneze, pe plan local, peste 6 000 000 de cărămizi. I-am văzut pe cooperatorii din Cuci, Cheţani, lemut în acţiunea de refacere. Cu ajutoarele primite de la stat îşi procurau materiale pentru refacerea căminelor distruse. Noi temelii, noi case. Totul trebuie să fie ca înainte, ba chiar mai frumos, mai trainic, l-am văzut pe cîmpurile pe care culturile au răsărit pentru a doua oară în acest an. Azi din nou străbat drumul cunoscut. Au trecut de atunci 73 de zile, imaginile vechi au dispărut. Sînt înlocuite de miriştea şi pămîntul reavăn răsturnat. Au fost deja livrate primele tone de legume şi cartofi timpurii. Cooperativelor agricole din judeţ le-au fost livrate suplimentar printre altele 400 tone porumb hibrid timpuriu, 3000 tone cartofi de sămîntâ, 3000 tone îngrăşăminte azotoase • Statul a repartizat suplimentar pentru refacerea locuinţelor 4 000 tone ciment, 420 000 cărămizi, 4 000 m.c. material lemnos ete. Pe Mureş, tractoare din judeţul Constanţa. Aici, la Ogra, judeţul Mureş, inunerafiile au întrerupt lucrul la fabrica de nutreţuri combinate. Prin eforturi deosebite, construcţia, realizată prin cooperarea a 38 de cooperative agricole, a ajuns acum în faza finală. Constructorii s-au angajat să o dea în producţie pînâ la 23 August a.c. (Urmare din pag. I) zdruncinat dintre muncitori şi ţărani. Una din premisele principale ale întăririi acestei alianţe, căreia partidul şi statul nostru îi acordă în etapa actuală o importanţă capitală, o reprezintă creşterea gradului de înzestrare a agriculturii cu mijloace de producţie industriale realizate la un înalt nivel tehnic, necesare dezvoltării şi modernizării bazei sale tehnico-materiale. Potrivit Directivelor Congresului al X-lea, în cincinalul 1971- 1975 dotarea tehnică a agriculturii va trebui să asigure extinderea mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîndu-se o atenţie deosebită lucrărilor la plantele tehnice, în pomicultură, legumicultura, viticultură, la culturile de pe terenurile în pantă, la plantele de nutreţ, cît şi în zootehnie. In acest scop, parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120- 123 mii de bucăţi, iar cantitatea anuală de îngrăşăminte chimice (substanţă activă) utilizată se va ridica la circa 2 milioane tone. Traducerea în viaţă a celor două Programe naţionale de durată, unul privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului, iar celălalt privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere va reprezenta, în etapa ce urmează, principalul suport material economic pentru întărirea în continuare a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, înfăptuirea marilor obiective de irigare — pînă în 1975 a circa 2.4 milioane hectare de teren, iar , în viitorii 15-20 de ani a circa 5-5,5 milioane hectare, — precum şi a celorlalte lucrări de desecări şi combaterea eroziunii solului, obiective a căror realizare va aduce sporuri anuale de 1,7 milioane tone porumb boabe, 1,1 milioane tone legume şi cartofi, 1,8 milioane tone sfeclă de zahăr, 4,2 milioane tone fînuri ş.a., va necesita din partea industriei creşterea producţiei de mijloace tehnice, o permanentă diversificare şi îmbunătăţire de ordin calitativ a acestora. Sprijinului material, tehnic şi financiar acordat de stat întregii agriculturi, în vederea sporirii contribuţiei acestei ramuri la formarea venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai al poporului, se alătură măsurilor luate pe linia perfecţionării colaborării directe în producţie între clasa muncitoare şi ţărănime. Noile relaţii dintre cooperativele agricole de producţie şi secţiile de mecanizare cu caracter permanent, ce funcţionează ca sectoare mecanice ale cooperativelor agricole, seîntemeiază pe legături pur economice care decurg din interesele şi răspunderile lor comune. Un aspect important al modernizării bazei tehnico-materiale a agriculturii, cu repercusiuni pozitive în lărgirea relaţiilor economice dintre oraş şi sat, este electrificarea rurală, îndeosebi creşterea gradului de utilizare a energiei electrice în producţia agricolă. O dată cu intensificarea producţiei agricole, energia electrică şi, în general, industria va pătrunde tot mai adine în agricultură, preluînd o serie de operaţii şi procese, care efectuate în mod industrial devin mai eficiente. Sunt semnificative, în această privinţă, marile combinate zootehnice de tip industrial, fabricile de preparare a furajelor combinate, procedeele industriale de sortare, însilozare şi conservare a diverselor produse agroalimentare. Acest proces de industrializare a agriculturii va duce treptat, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „la apropierea condiţiilor de muncă şi de trai de la sat de cele de la oraş, la lichidarea deosebirilor esenţiale dintre cele două clase, la transformarea lor — dacă putem spune aşa — în unica clasă muncitoare a naţiunii noastre socialiste". Dezvoltarea cooperării dintre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole slujeşte aceluiaşi scop : întărirea alanţei muncitoreşti-ţărăneşti. O importanţă hotărîtoare pentru întărirea alianţei dintre cele două clase ale societăţii noastre o are ridicarea gradului de aprovizionare a oraşelor şi, în general, a populaţiei neagricole, cu produse agroalimentare, iar a industriei cu materiile prime de provenienţă agricolă. Intrucît şi în actuala etapă efectuarea acestei aprovizionări nu este posibilă decît pe calea relaţiilor marfă-bani, partidul şi statul nostru, pornind de la cerinţele legilor economice ale socialismului, au adus în anii 1965- 1970 o serie de îmbunătăţiri regimului de valorificare a producţiei agricole. Promovînd în mod consecvent principiul cointeresării materiale a ţărănimii în creşterea producţiei agricole-marfă, prin folosirea relaţiilor comerciale, sistemul de valorificare, bazat pe contracte economice de durată, contribuie la îmbinarea mai strînsă a intereselor principale ale ţărănimii cu interesele generale ale statului. Concomitent cu fluxul de mărfuri dinspre sat spre oraş, în cadrul legăturilor economice ce stau la baza consolidării alianţei celor două clase, un rol de aceeaşi importanţă îl are aprovizionarea satului cu mărfuri de consum individual. Creşterea producţiei agricole-marfă valorificată cu statul şi sporirea continuă, pe această cale, a veniturilor băneşti ale ţărănimii, au deschis largi posibilitaţi pentru desfacerea la sate a unor cantităţi crescînde de mărfuri industriale de consum personal. O dată cu extinderea retribuţiei în bani a ţăranilor cooperatori, comerţul socialist devine pentru ţărănime sursa principală de aprovizionare cu o serie de produse. O creştere însemnată cunoaşte în prezent desfacerea la sate a mărfurilor nealimentare, îndeosebi obiecte de confort casnic şi de folosinţă îndelungată (mobilă, frigider, maşini de spălat, de cusut etc.), cît şi a unor mărfuri ce satisfac necesităţi de ordin spiritual (aparate de radio, televizoare, discuri muzicale, cărţi), creşterea desfacerii acestora din urmă fiind determinată de extinderea electrificării rurale şi ridicarea nivelului social-cultural al satelor. în anii viitorului cincinal, pe baza dezvoltării producţiei bunurilor de consum cu cca 40-45 la sută faţă de 1970, vînzarea de mărfuri la sate va cunoaşte o dinamică şi mai ascendentă. Numai volumul desfacerilor prin reţeaua cooperaţiei de consum va înregistra un spor de 44—46 miliarde lei în comparaţie cu perioada 1966—1970. Pe baza traducerii în viaţă a Directivelor Congresului al X-lea al partidului privind industrializarea continuă a ţării, în pas cu cerinţele actualei revoluţii tehnicoştiinţifice, a modernizării şi intensificării agriculturii, relaţiile economice ce stau la temelia alianţei muncitoreşti-ţărăneşti vor căpăta o şi mai mare amploare şi profunzime. ALIANŢA MUNCITOREASCĂ-