Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-27 / nr. 433

­. • Delegația С.С. al P.C.R. condusă de tova­răşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în Japonia la in­vitaţia C.C. al P.C. din Japonia, a fost primită л ü ми,:м.^ л_ --------ü-.л t/ :: ал: «<“vu uw^u'miimuiéU uc iuvui vaut i«cuji mijru­ moto, preşedintele Prezidiului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Japonia. • Prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniş­tri, Ilie Verdeţ, a primit, sîmbâtă dimineaţa, pe preşedintele Comitetului pentru ştiinţă şi tehnică din R. P. Polonă, prof. Jan Kaczmarek, care face o vizită în ţara noastră la invitaţia pre­şedintelui C.N.C.S. l / sebi extinderea colaborării rodnice româno­­iugoslave din domeniul agriculturii şi economiei apelor. • Sîmbâtă dimineaţa, ministrul comerţului exterior, Cornel Burtică, a plecat la Helsinki, în vederea semnării Acordului comercial pe ter­men lung între Republica Socialistă România şi Republica Finlanda, pe perioada 1971—1974. Ministrul român va vizita, de asemenea, Tîr­­gul internaţional din capitala Finlandei. • Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republi­cii Cipru — Ziua proclamării independenţei — la Casa de cultură a Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, a avut loc o seară culturală. ANUL II Nr. 433 SAT O SOCIALISI ш Contrrn editat de Units de­ntrodu­cţie !! DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani • Vineri, ministrul agriculturii şi silviculturii al Republicii Socialiste România, Angelo Micu­­lescu, care se află într-o vizită oficială în Iugo­slavia, a fost primit de preşedintele Vocei Exe­cutive Federale, Mitra Ribici­i. In cadrul între­vederii au fost discutate o serie de probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndep­ Pe toate meleagurile ţării, toamna a intrat deplin în drepturile sale. O dovedesc lanurile de floarea-soarelui care au ajuns în faza de supracoacere, ştiuieţii de porumb ajunşi la maturitate, culturile de sfeclă, cartofi, care sunt în stadiul optim de recoltare, precum şi rodul din vii şi livezi, de asemenea ajuns la vremea culesului. Sunt avuţii pentru producerea cărora, în răstimp de un an, oamenii muncii din agricultură au depus eforturi deosebite , au cheltuit energie şi bani, au făcut investiţii ce se cer recuperate tocmai acum, toamna, prin strîngerea grabnică şi fără pierderi a recoltelor. Există însă şi alte motive care impun urgentarea culesului. Cu prilejul recentei teleconferinţe ce a avut loc la Ministerul Agri­culturii şi Silviculturii, a fost subliniată pregnant următoarea necesi­tate : cel tîrziu pînă la 20—25 octombrie e necesar să se încheie cam­pania de însămînţare a culturilor de toamnă în toate judeţele ţării. In acest scop, fireşte, trebuia să se elibereze terenurile de culturile premergătoare, să se creeze un front larg de lucru tractoarelor în vederea pregătirii ogoarelor, însă, din păcate, în mults- cooperative agricole din aproape toate judeţele se constată — în ciuda instruc­ţiunilor organelor agricole superioare — serioase râmîneri în urmă la recoltat, deci la eliberarea unor mari suprafeţe ce vor trebui semă­nate cu grîu. Potrivit ultimelor date centralizate la Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii, o mare râmînere în urmă la eliberarea terenurilor, la arat,la discuit şi la grăpat, la asigurarea seminţei, se constată în judeţele Braşov, Bistriţei-Năsăud, Cluj, Caraş-Severin, Gorj, Sibiu, Să­laj şi altele unde lucrările de toamnă s-au aglomerat. Citiţi în pagina a 3-a raidul întreprins de reporterii ziarului nostru Maria Bogdan şi Ion Şerbu în judeţele OLT şi CONSTANŢA. AGENDA AGRICOLĂ a săptămînii Săptămîna aceasta, lucrările a­­gricole se aglomerează. Conduce­rile unităţilor cooperatiste, spe­cialiştii, cooperatorii şi mecaniza­torii trebuie să-şi dubleze eforturi­le pentru intensificarea ritmului la toate lucrările de sezon. CULTURILE DE CÎMP • Urgentarea recoltatului florii soarelui, luîndu-se măsuri pentru evitarea pierderilor prin scutura­re, de lichidare a decalajului care se menţine încă între suprafeţele recoltate şi cele de pe care s-a tre­ierat producţia. • Intensificarea recoltatului po­rumbului, în special în judeţele din sudul ţării, cu precădere pe suprafeţele ce urmează a fi însă­­mînţate cu grîu. • Recoltatul sfeclei de zahăr trebuie să se desfăşoare cie o­­i mai mare intensitate, corespunză­tor cu nevoile de materie primă ale fabricilor de zahăr, evitîndu-i staţionarea în cîmp a rădăcinilor recoltate. (Continuare in pag. a 7-a) Suprafeţele amenajate pentru irigaţii în sisteme locale au crescut anul acesta­­în judeţul Buzău cu 1 302 ha, depăşind cu 302 ha, adică cu peste 30 la sută, prevederile. Or­ganele agricole judeţene sunt deo­sebit de mulţumite de acest re­zultat. Proporţia depăşirii planului s-ar părea că le dă dreptul să fie mulţumite. La început şi noi în­clinam să le dăm dreptate, însă a fost suficient să ne interesăm de situaţia pe unităţi ca să ne schim­băm punctul de vedere. Din cele 30 de cooperative agricole „prinse" în planul anual de­­amenajări pentru irigaţii, 18 şi-au adus la îndeplinire obiectivele în proporţie de cel mult 50 la sută — procent în care am inclus şi pe cele care nu au miş­cat un deget pentru a-şi realiza angajamentele. Cum se explică a­­tunci depăşirea planului ? Simplu : 11 unităţi considerate ca fiind fără posibilităţi de către organele ju­deţene au amenajat terenuri pen­tru irigat fără sprijinul acestora. Intrucît cele 11 cooperative nu fu­seseră prinse în planul de aprovi­zionare, ele s-au orientat spre, a­­menajări care să le permită iriga­rea prin brazde. Circa două treimi din suprafaţa amenajată în 1970 se irigă astfel. Este limpede deci că rezultatele cu care se fălesc cei de la județ sunt, de fapt, meritul consiliilor de conducere ale unor cooperative. Di­recţia agricolă şi uniunea coopera­­­­tistă uită multe fapte care le-ar tempera optimismul. Uită, bunăoa­ră, că de ani de zile cooperative­le agricole din Stîlpu, Rîmnicelu, Gălbinaşi, ca să enumerăm numai citeva unităţi, trec, fiecare, cite 100 de hectare dintr-un plan a­­nual în altul fără ca în afară de această operaţie scriptică să mai întreprindă altceva pentru amena­jarea lor, fără ca cineva de la di­recţie sau­­uniune să-i deranjeze M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) DE CE NU PUTEM CONSIDERA DEPĂŞIREA PLANULUI O MARE REALIZARE? JL1 ÎNCHEIEREA VIZITEI ППГПГП111ТГ1 III AA1IAII IUI III ПГ AT1T РЮМИНIHUI liUniMLIULUI UII ЫА1, NICOLAE СЕЩЕШ1, ÎN AUSTRIA Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în­ Ca­pitală, după vizita oficială făcută în Austria, la invitaţia preşedinte­lui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost în­soţit de tovarăşii Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa au venit în întîmpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Dumitru Po­pescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Şte­fan Voitec, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion St­ănescu, precum şi soţiile condu­cătorilor de partid şi de stat, vice­preşedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale, ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bogner, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai mi­siunilor diplomatice acreditaţi în România şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. La ora 19,20 avionul prezidenţial a aterizat. Miile de bucureşteni aflaţi la aeroport aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dra­goste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întîmpinare, se apropie de scara avionului, salută cu multă căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedintelui Consiliului de Stat şi soţiei sale. Răsună puternice urale, ovaţii, se scandează îndelung „Ceauşescu- P.C.R.". Locuitorii Capitalei ex­primă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nostru popor pentru re­zultatele fructuoase ale vizitei fă­cute în Austria de şeful statului, vizită care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a re­laţiilor româno-austriece, la con­solidarea păcii şi colaborării în Europa. Ei exprimă mulţumiri preşedintelui Consiliului de Stat pentru contribuţia pe care perso­nal o aduce la dezvoltarea priete­niei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoarele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională, în această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre mulţime, strînge prieteneşte mîinile întinse, răspunde aclama­ţiilor care nu contenesc. (Agerpres) ACUM, PREŢUL FIECĂREI ZILE SE MĂSOARĂ in tone de produse !» UN ACT DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICA PARTICIPAREA ACTIVĂ LA MUNCA A TUTUROR LUCRĂ­TORILOR DE PE OGOARE UNDE MUNCA MECANIZA­TORILOR ESTE ORGANIZATĂ EXEMPLAR, TRACTOARELE NU SE POTICNESC IN BRAZDĂ, CALITATEA LUCRĂRILOR NU LASĂ DE DORIT. NICIUN RABAT­­ ÎN PĂMÂNT SĂ AJUNGĂ NUMAI SEMINȚE BUNE, CAPABILE SĂ DEA RE­COLTE SPORITE. SEMNALĂM DIN NOU MINIS­TERULUI PETROLULUI: STOCU­RILE DE CARBURANȚI DIN MULTE UNITĂŢI AGRICOLE SÎNT INSUFICIENTE. O NECESITATE O OBLIGAŢIE După pregătirea minuţioasă a tere­nului, cooperatorii din Sudiţi, judeţul Buzău, au trecut la însâmînţatul seca­rei Foto : MIHAI ALEXE Culesul florii-soarelui se apropie de sfîrşit Dar al porumbului?... Corespondentul ziarului nostru, ne informează că pînă acum două zile 58 de cooperative agricole din judeţul Buzău au terminat de re­coltat floarea-soarelui de pe în­treaga suprafaţă. De altfel, pe în­tregul judeţ, respectiva lucrare s-a efectuat pe o suprafaţă de aproape 1.9 000 de hectare, deci în propor­ţie de peste 85 la sută. Dacă în aceasta privinţă trebu­rile merg bine, nu acelaşi lucru se poate spune despre ritmul în care se desfăşoară culesul porumbului. In această privinţă cooperativele buzoiene nu se pot lăuda cu preş multe realizări. Tot pînă la­­aceeaşi dată, ele nu au cules porumbul de­cit de pe 15 000 de hectare, lăsînd în lan ştiuieţii de pe­­alte 70 000 de hectare. Urgenţele de pe agenda agricolă impun ca în acest judeţ ca şi în celelalte, să se treacă cu toate forţele la culesul porumbu­lui, lucrare de mare importanți" care nu mai suferă tărăgănări­i amînări. COMUNICAT COMUN La Invitaţia preşedintelui fede­ral al Republicii Austria, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Austria, între 21 şi 25 septembrie 1970, ca răspuns la vi­zita în­ România a preşedintelui federal Franz Jonas. Preşedintele Consiliului de Stat, şi persoanele oficiale care l-au în­soţit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg şi Linz, întreprinderi industriale şi insti­tuţii culturale din aceste localităţi, înalţilor oaspeţi români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi preşedintele Republicii Austria au purtat convorbiri la care au par­ticipat . Din partea română : Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ; Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe ; Cornel Burtică, ministrul comerţului ex­terior ; Dumitru Aninoiu, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă : Bruno Kreisky, cancelar federal ; Rudolf Hauser, vicecancelar ; Rudolf Kirchschlager, ministrul afacerilor externe ; Josef Staribacher, minis­trul comerţului, industriei şi meş­teşugurilor ; Hertha Finnberg, mi­nistrul ştiinţei şi cercetării ; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală ; Eduard Tschop, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în Republica Socialistă România. Convorbirile s-au desfăşurat în­tr-o atmosferă de prietenie şi în­ţelegere reciprocă ce caracterizea­(Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşul V a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Român a adresat tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarăşe Vîlcu, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îţi adresează cal­de felicitări, urări de sănătate şi fericire ! Intrat din anii tinereţii în rin­­durile mişcării muncitoreşti, te-ai călit ca militant revoluţionar al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la lupte­le purtate de oamenii muncii îm­potriva exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti, a fascismului şi războiului hitlerist, pentru eli­berarea patriei, îndeplinind cu spi­rit de abnegaţie şi devotament sarcinile încredinţate de partid. Se bucură de o binemeritată con­sideraţie activitatea desfăşurată după 23 August 1944, în funcţiile de răspundere ce ţi s-au încredin­ţat, ca prim-secretar al organiza­ţiei regionale de partid Dobrogea, preşedinte al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, iar în prezent ca membru al Comitetului Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român şi vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Partidul nos­tru comunist promovează, neabătut politica sa­­marxist-leninistă de e­­dificare a orînduirii socialiste, de înălţare economică şi socială a pa­triei, de înflorire multilaterală a naţiunii noastre socialiste, de în­tărire a prieteniei şi alianţei cu ţările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, a forţe­lor antiimperialiste, în înfăptui­rea acestei politici aduci o valo­roasă şi apreciată contribuţie. Activitatea îndelungată pe care ai desfăşurat-o în mişcarea revolu­ţionară, slujirea cu credinţă a in­tereselor clasei noastre muncitoa­re, ale poporului român, a cauzei socialismului şi comunismului ţi-au adus stima şi preţuirea între­gului partid, ale tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naştere, îţi dorim din toată inima, dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi, putere de muncă şi noi succese în activi­tatea rodnică pe care o desfăşor! ! COMITETUL EXECUTIV Al COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Un fost sat sau, dacă vreţi, un viitor sat • •• Ce m-a impresionat dintr-un în­ceput în comuna Glimboca din ju­deţul Caraş-Severin au fost tro­tuarele ; sunt largi, spaţioase, aco­perind cu dalele lor de ciment mai mult de 8 km. Un multicolor flu­viu floral taie în două riguroasa lor geometrie. Am păşit pe sub ferestrele case­lor. Aveau storurile ridicate che­­mînd printre ghivecele cu muşcate şi garoafe, căldura blinda a soare­lui de septembrie. Sunt în comună 542 de case şi toate noi, toate înăl­ţate din piatră şi cărămidă, în toa­te parchetul şi mobila modernă au înlocuit lutul duşumelelor şi laviţa, sărăcăcioasă. Frigiderul şi araga­zul, aparatul de radio şi televizorul sunt in aceste case prezenţe fireşti DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) Clădiri moderne şi asfalt, electricitate şi spaţii verzi : schimbă faţa satului reperele civilizaţiei JLi

Next