Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-13 / nr. 523
Nr. 523 Miercuri 13 ianuarie ) щ SATUL SOCIALIST Щ i ' j 1 ' H H I W A j )| || j Mg * ' P I KT' 'i "<] I B"-'* ГЭ ;? i fe I I PAGINA 3 n mal rimit citeva zile pînă la adunările generale de dare de seamă, de aprobare a planului de producţie şi financiar. In acest an ele vin să materializeze indicaţiile date de secretarul general al partidului la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970. Zile de pregătiri febrile, laborioase pentru a putea merge mai departe. Să fim mai expliciţi : întocmirea dărilor de seamă — care vor fi prezentate la adunări — să nu fie o înşiruire statistică de date, care spun prea puţin (cîteodată nu spun nimic), şi care obligă la discuţii sumare, fără nici un rezultat. Aşa cum relevam Înainte, este necesară prezentarea în dările de seamă a cauzelor reale şi majore care n-au permis (sau au permis) realizarea sarcinilor de producţie planificate, a beneficiilor scontate. Pentru că numai în acest fel, proiectele nu rămân la capitolul „intenţii bune, noi am avut", ci ele se pot concretiza într-un plan bine Închegat pentru anul care deja a sosit. Şi este — accentuăm din nou — un moment de matură glndire, de chibzuinţă ca vechile greşeli să nu se mai repete, ca Indicaţiile cuprinse In expunerea secretarului general al partidului să-şî afle o materializare creatoare, in funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate. Şi asta nu se poate decit cu eforturi colective reale, purtîndu-se discuţii cu toţi ţăranii cooperatori, pentru a sonda opiniile lor şi pentru a ţine cont de ele. Acum, mai mult ca oricînd, trebuie să se dea curs manifestării democraţiei cooperatiste, procedindu-se la alegerea celor mai bune idei, pentru Închegarea unor parametri veridici şi superiori ai activităţii viitoare din fiecare unitate. Adunările generale sînt chemate acum, să adopte hotărîri care vor sta la baza realizărilor unui mare număr de ani. Şi deci, Încă o dată, un plus de seriozitate pentru această „răscruce", care să dovedească că experienţa unui an — pe plan mai larg a ultimilor cinci ani — ne-a făcut mai Înţelepţi. Să ţinem seama ca hotărîrile ce se vor lua în adunările generale să reflecte pe deplin posibilităţile de dezvoltare ale fiecărei cooperative agricole, măsurile corespunzătoare pentru punerea lor în valoare. 4- ' fej È? & l3 If fk I ? * V'1 I* % i &'* L '-'I §P> 3 к ’ B 'F ' к Г 8/ ' ’ iw- г у ш « ; V г §n\ m *\ x i » вжш IWAi V w m в ж tó 1 § ; #rn i a i 1 Ы - ill< Ж» ' V УЦ '■*■* .лшшЖямвг: - V” -*”rr ~ " *4'- wTM4~ ........ să reprezinte pentru fiecare cooperativă agricolă Un prilej de profunde şi responsabile analize • Un mijloc de perfecţionare a activităţii organizatorice şi economice Spuneam, deci, sfidarea de seamă se impune a fi o analiză profundă, făcută cu un serios simţ de răspundere. Că trebuie să prezinte pe larg, în primul rînd, activitatea dusă cu un an în urmă, scoţînd în relief principalele probleme ridicate de procesul producţiei şi muncii din fiecare cooperativă agricolă. Revenind la raidul efectuat în judeţele Ilfov şi Prahova, remarcăm că multe din dările de seamă se întocmesc la nivelul impus de marile cerinţe ale dezvoltării unei agriculturi moderne. Situaţiile analizate — în condiţiile nefavorabile ale anului 1970, care au diminuat simţitor producţiile, în multe unităţi — au reliefat, aşa cum aminteam, şi alte cauze care ţin de organizarea internă a cooperativelor. O primă chestiune abordată de dările de seamă este cea a fermelor — formaţii de producţie ce s-au dovedit net superioare faţă de vechile forme de organizare, acolo unde criteriile constituirii lor au fost întrunite în totalitate. Sunt şi unităţi, însă, unde s-au înfiinţat ferme, dar care n-au rămas altceva decât brigăzi conduse de specialişti , aşa cum insista ing. şef Elena Ionescu de la cooperativa „13 Decembrie“-Slobozia să fie prezentată în darea de seamă situaţia de la ei. In primul rînd pentru că nu s-a asigurat peste tot stabilitatea teritorială — în cadrul fermelor, fapt de primă importanţă pentru reuşita debutului lor. N-au avut repartizate nici tractoarele şi maşinile pentru transport, cu excepţia celei legumicole. In altă ordine de idei, o condiţie indispensabilă viabilităţii unei ferme, evidenţiată în dările de seamă, este existenţa unui cadru de specialitate, capabil să o conducă. Or, de multe ori, s-au constituit formaţiuni de producţie de acest tip, fără să se discearnă prea mult, dacă viitorul şef de fermă este competent, dacă va putea face faţă sarcinilor impuse de noua organizare. Aşa, de pildă, ferma zootehnică de la cooperativa „9 Mai" din Giurgiu, nu numai că n-a cunoscut vreo îmbunătăţire, vreun progres faţă de vechea brigadă, dar a ajung să lichideze porcinele şi bovinele din cauza şefei de fermă — Ing. Gherghina Guinea, care a acţionat întotdeauna singură fiind complet nereceptivă la indicaţiile inginerului şef, alepreşedintelui. Legat de asigurarea acestor formaţiuni de producţie cu cadre de specialitate — subliniază pe drept cuvînt dările de seamă amintite — este problema ajutoarelor de şefi de fermă şi în primul rînd a economiştilor. Nu de puţine ori aceştia erau vechi socotitori depăşiţi — aşa cum se relatează în darea de seamă a cooperativei din Greaca. Faptul că din această cauză, nu s-a făcut nici o analiză a vreuneia din ferme, a dus la imposibilitatea cunoaşterii situaţiei economice de către şefii de fermă, ceea ce a generat şi imposibilitatea lor de a acţiona cu promptitudine. Bun, spunem noi şi aşa vor spune — nu ne îndoim — şi cooperatorii prezenţi în adunările unde sa vor prezenta amintitele dări de teamă, acestea sunt lipsurile ; sîntem de acord şi asupra cauzelor, dar ce ne propuneţi pentru ca în viitor, situaţii asemănătoare să nu se mai repete ? Acesta este punctul cel mai vulnerabil al dărilor de seamă la care ne referim ! La „9 Mai"-Giurgiu, de pildă, ni s-a spus că se va cere, avîndu-se şi asentimentul adunării generale, înlocuirea şefei de fermă de la zootehnie. In celelalte cazuri, pentru găsirea soluţionării problemelor ridicate consiliile de conducere, colectivele de întocmire a dărilor de seamă nu au făcut eforturi. In rezolvarea acestor probleme mai dificile îşi găsea, de altfel, raţiunea şi colectivele de activişti şi specialişti de la judeţ. Ne-am referit la cîteva din principalele cauze scoase în evidenţă de dările de seamă citite, dări de seamă — care notam la început — sunt întocmite în cele mai multe cazuri, cu un serios simţ de răspundere, cu matură chibzuinţă, avînd ca unic scop înlăturarea deficienţelor manifestate in activitatea anului trecut. Spuneam deci, că multe din dările de seamă cuprind factorii cauzali în totalitatea lor. Şi nu poate fi decît apreciată principialitatea cu care s-a analizat şi munca depusă de consiliile de conducere din cooperative. La unitatea din „13 Decembrie" Slobozia — de pildă, în darea de seamă este inteligent prezentată legătura dintre activitatea membrilor consiliilor, şi rezultatele — nu întotdeauna mulţumitoare — ale cooperativei. Lipsa unei exigenţe din partea conducerii, a dus uneori, la un control mai puţin eficace al şefilor de fermă şi brigadierilor — fapt ce a generat la rîndu-i, o slabă organizare pe plan general, şi bineînţeles, nesoldarea cu rezultatele scontate. Sau, la cooperativa „9 Mai" Giurgiu unde darea de seamă reliefează superficialitatea cu care au înţeles unii membrii ai consiliului de conducere să se achite de sarcinile încredinţate. Numai înţelegîndu-se corect şi deplin interdependenţa dintre munca consiliului de conducere şi desfăşurarea activităţii generale, se va putea pătrunde în inima complicatului mecanism care este o unitate cooperatistă, se vor putea face analize concrete, de un real folos în munca viitoare. Şi, totuşi, revenim la necesitatea ca dările de seamă să se oprească asupra modului în care s-au desfăşurat in cursul anului adunările generale. Aceasta nu pentru a se face o notare statistică, „in atîtea luni s-au ţinut atîtea adunări generale". Adunarea generală, este ştiut — precizează statutul — reprezintă forul suprem de conducere în cooperativa agricolă, şi de aici — fireasca necesitate de a analiza în ce măsură masa cooperatorilor a participat la elaborarea şi adoptarea hotărîrilor, măsura în care a fost promovată plenar democraţia cooperatistă. Şi dacă nu am găsit în dările de seamă ce se întocmeau, referiri precise la aceste probleme vitale, este credem, o dovadă în plus, că în respectivele unități ar fi multe de spus, de discutat. DAREA DE SEAMA -BAZA UNOR VII DEZBATERI A , pentru ca toate acestea să devină realizabile, pentru ca analiza să fie profundă, la obiect, pentru ca întreaga dezbatere să nu fie sterilă, să se concretizeze în luarea unor măsuri adecvate, pentru ca planul ce se va stabili și hotărîrile ce se vor adopta să fie cit mai judicioase — chintesenţa unor emanaţii colective — şi, nu în ultimul rînd, ca dezbaterile să se constituie într-o tribună de manifestare plenară a democraţiei cooperatiste, a răspunderii personale, adunările generale trebuie să fie temeinic pregătite. Cum ? Plecăm de la idee® cunoaşterii de către toţi cei în cauză (membrii consiliilor de conducere, în primul rînd, activiştii organelor judeţene) teoretic — măcar — a metodologiei, pregătirii şi desfăşurării unei astfel de adunări şi ajungem la ideea, pe baza unor constatări făcute în judeţele Ilfov şi Prahova, ce ne demonstrează că în destule unităţi lucrurile nu sunt duse la îndeplinire cu deplină competenţă, fapt ce se va repercuta asupra vitoarelor dezbateri din adunarea generală, asupra hotăririlor ce se vor adopta. Intr-o primă ordine de idei, am fost informaţi că atît în Ilfov cit şi în Prahova, au fost ţinute consfătuiri la nivelul judeţelor cu inginerii şefi şi preşedinţii unităţilor cooperatiste, consfătuiri la care o dată cu „înmînarea" indicatorilor de plan, s-a discutat pe larg şi despre pregătirea adunărilor generale, insistîndu-se asupra particularităţilor lor specifice din acest an , necesitatea de a veni în faţa plenului cooperatorilor nu cu stenograma fenomenelor ci cu o analiză matură a cauzelor, cu un program precis de organizare a producţiei şi a muncii, potrivit indicaţiilor cuprinse în expunerea secretarului general al partidului, cu un program realist, definitivat al investiţiilor, al participării cooperativei la diferite asociaţii , atît în cadrul consiliului intercooperatist, cît şi pe plan mai larg. Uniunile cooperatiste judeţene au trasat indicaţii precise, condiţionînd ţinerea acestor adunări, de aducerea la zi a evidenţei contabile, de valorificarea întregii producţii destinată acestui scop, de stingerea debitorilor, de lichidarea plăţilor cuvenite cooperatorilor în raport cu normele efectuate. Uniunea judeţeană Prahova — dincolo de aceşti parametri generali — condiţionează ţinerea adunărilor generale de aducerea din cîmp şi depozitarea tuturor subproduselor şi de pregătirea temeinică a investiţiilor, de rezolvarea tuturor problemelor legate de asociaţie şi cooperare. Tot pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a adunărilor generale, au fost constituite colective — din reprezentanţi ai organelor judeţene, uniuni, direcţii şi sucursale ale Băncii Agricole, de la cooperaţia de consum, întreprinderile de contractare etc. — colective repartizate pe consilii intercooperatiste. Iar în cadrul consiliilor intercooperatiste, programarea eşalonată a adunărilor generale, permite colectivului amintit să participe la dezbaterile din fiecare cooperativă. Pe plan local — în multe din unităţile vizitate — s-au ţinut adunări lărgite ale consiliilor de conducere, la care au participat brigadieri, şefi de echipe, cooperatori fruntaşi. Aşa, bunăoară, la cooperativele din „9 Mai“-Giurgiu, „13 Decembrie“-Slobozia, jud. Ilfov, Baba Ana, Conduratu, Gura Vadului, jud. Prahova, la aceste consfătuiri s-au trasat principalele repere după care vor fi întocmite dările de seamă. Li s-a explicat cooperatorilor — la cerinţa acestora — noua organizare a muncii şi modul de retribuţie. Tot la aceste consfătuiri s-au format colective pentru întocmirea dărilor de seamă, colective alcătuite din preşedinţi, ingineri şefi, contabili şefi, alţi membri ai consiliilor de conducere, precum şi şefii unor formaţiuni de lucru. Multe din acestea şi-au luat rolul în serios, adică au lucrat cu toată conştiinciozitatea, nemărginindu-se la un act formal, ci pătrunzînd în „inima" lucrurilor, a cauzelor, a ansamblului de condiţii care au condus — în ultimă instanţă — la situaţiile mai mult sau mai puţin convenabile la care au ajuns unităţile respective. Din păcate, nu putem să nu remarcăm că unele colective s-au constituit formal, şi că la darea de seamă au lucrat practic sau lucrează (unii nici n-au început) doi- CUM LE PREGĂTIM? trei oameni, mai precis preşedintele şi inginerul şef. Sau, in cazul unităţii din Hotarele judeţul Ilfov — unde cooperatorii nici n-au fost consultaţi măcar, aşa se şi explică că darea de seamă nu face analiza tuturor factorilor care au dus la rezultatele anului încheiat. Dar, aşa cum notam anterior, convocarea adunării generale implică un mare volum de muncă, şi instructorii Uniunilor judeţene au în acest sens sarcini de răspundere. Pozitiv ni s-a părut modul organizat şi competent în care instructorul Mircea Sandu se ocupă de pregătirea adunărilor de dare de seamă în cooperativele agricole din „9 Mai“-Giurgiu şi „13 Decembrie“-Slobozia, judeţul Ilfov. Sondînd opiniile cooperatorilor de la „9 Mai“-Giurgiu şi înţelegînd că o seamă da probleme legate de traducerea în viaţă a indicaţiilor cuprinse în expunerea secretarului general al partidului nu sînt temeinic cunoscute, s-a hotărît să întreprindă ceva. Discutînd cu preşedintele, acesta a fost la început de părere că „lucrurile se vor lămuri la adunarea generală". Instructorul nu a acceptat acest punct de vedere — în adunarea generală oamenii trebuie să discute şi să hotărască în deplină cunoştinţă de cauză. Şi, peste cîteva zile — în 4 ianuarie — fără prezidiu şi proces verbal, a convocat pe cooperatori şi împreună cu inginerul şef, contabilul şef, cu preşedintele, a lămurit detaliat problemele ridicate, insistînd în special asupra minimului garantat. Intervenţii tot atît de oportune, de concrete, am notat şi în preocupările unor activişti cu muncă de răspundere. La Baba Ana l-am întîlnit pe vicepreşedintele Uniunii judeţene Prahova care „se lămurea" cum spunea dînsul cu, conducerea cooperativei asupra introducerii acordului global în condiţiile concrete din unitate. Vicepreşedintele, desemnat de biroul executiv al uniunii judeţene să participe la adunare, urmărind atent pregătirile care se fac, a sesizat că înşişi membrii consiliului de conducere, nu stăpînesc problemele legate de introducerea acordului global. Motiv pentru care, peste cîteva zile, a revenit (în unitate) şi a discutat pe larg această chestiune cu membrii consiliului, cu şefii formaţiilor de lucru şi cu un număr de cooperatori. Am insistat asupra acestor aspecte, întrucît în raidul întreprins, nu peste tot îndrumarea, intervenţia necesară a instructorilor, a activiştilor uniunilor judeţene s-a făcut simţită. Cum a procedat de pildă Mihai Lăzărescu, instructorul Uniunii judeţene Prahova ? A discutat cu preşedintele şi cu inginerul şef de la Conduratu asupra problemelor ce urmează a fi „prinse" în darea de seamă şi... a plecat în altă unitate pentru a-i „sprijini". Pornind de la ideea că instructorul este un activist competent, stăpin pe probleme, prezenţa sa activă la pregătirea adunării generale de la Conduratu era mai mult decit necesară mai ales dacă notăm că aici punctele de vedere ale inginerului şef şi ale preşedintelui, privind organizarea muncii, nu concordau. La Gura Vadului — tot în Prahova — dările de seamă, a consiliului de conducere, a comisiei de revizie şi cea a comisiei de judecată erau gata de cîteva zile şi era aşteptat instructorul „să le vadă". Nu intrăm în amănunte — ce ar fi putut, ce ar fi trebuit să vadă instructorul în respectivele dări de seamă — constatăm însă că măsurile judicioase ale uniunii judeţene privind participarea unui larg colectiv de activişti la pregătirea adunării generale nu sunt — în unele locuri — decit intenţii bune. Este cert, dările de seamă trebuie să reprezinte o reflectare veridică a activităţii unui an, analiza întregului complex de condiţii în care s-a desfăşurat activitatea, prezentînd pe această bază propuneri şi soluţii pentru munca din anul următor, deci respectiv 1971. Problemele de organizare — la nivelul fiecărei cooperative — stau, deci, în centrul atenţiei adunărilor generale. Conform indicaţiilor date de secretarul general al partidului, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, s-a iniţiat formarea echipelor specializate pe ferme, in primul rînd, şi pe brigăzi. Este prezentat în dările de seamă, in acest fel, modul de formare a echipelor — unele complete, alcătuite din ţărani cooperatori şi mecanizatori, cointeresaţi direct de realizarea producţiilor, altele simple, numai din cooperatori — repartizîndu-se suprafeţele pe familii. Aşa, de pildă, la cooperativa din Greaca se va lucra pe familii, procedeu folosit şi anul trecut cu bune rezultate. Dacă semnalăm acest fapt ca pozitiv, cealaltă problemă, a repartiţiei mecanizatorilor, a rămas încă nerezolvată. Şi nu numai aici, dar şi la Baba Ana, şi în alte cooperative, încărcătura mare pe un tractor — 130 hectare — ni s-a explicat la Baba Aha, numărul extrem de mic al unor maşini principale necesare în aceeaşi perioadă de timp mai multor formaţii de lucru — o singură semănătoare SPC—6, o singură baletieră de paie — face imposibilă încadrarea mecanizatorilor într-o brigadă sau fermă, legarea cîştigurilor lor de producţiile obţinute acolo. Asemenea argumente ni s-au adus şi la Conduratu şi la Gura Vadului în judeţul Prahova. Nu spunem că n-ar fi întemeiate, dar nu credem că se poate accepta ca o indicaţie deosebit de preţioasă a conducerii partidului, o hotărîre de stat, să nu fie luată în seamă, să nu se facă nici o prospecţiune pentru traducerea ei în viaţă. Dovada că nu în puţine unităţi, s-au constituit — cum notam — echipe specializate, complete, discutîndu-se cu conducerea staţiunilor de mecanizare şi stabilindu-se repartizări precise pe ferme şi brigăzi (13 Decembrie-Slobozia, Hotarele). Revenind din nou la ferme în cadrul activităţii viitoarea cooperativelor , în puţine dări de seamă se reflectă preocuparea constituirii de noi formaţiuni de producţie de acest tip. O asemenea situaţie am întîlnit la unitatea din Herăşti, unde ing. şef ne-a argumentat rămînerea şi în 1971 a celor două brigăzi de cîmp — sub această formă — din lipsă de specialişti. In acelaşi timp, însă, ne spunea că vechii brigadieri vor fi propuşi a fi înlocuiţi cu tehnicieni cu vechime şi experienţă. Deci cadre competente există. Nu există, însă, o preocupare majoră în acest sens a conducerii cooperativei. Dimpotrivă, la alte unităţi (Baba Ana), dările de seamă supun aprobării adunărilor generale, înfiinţarea unei ferme zootehnice mixte, creîndu-i-se toate condiţiile unui debut promiţător (repartizarea a 200 ha pentru producerea furajelor, adăposturi, efectivul biologic şi bineînţeles cadrul de conducere — un specialist competent). S-a mai propus constituirea şi a unei ferme hortiviticole deoarece, pină în prezent via era dispersată în trei brigăzi organizîndu-se foarte greu lucrările, mai ales stropitul. Intr-un capitol anterior, relevam discuţiile purtate cu cooperatorii pentru lămurirea „minimului garantat", a retribuţiei lor viitoare. Oamenii au înţeles avantajul plăţii în acord global, ceea ce — fireşte — le creează şi obligativitatea unei răspunderi sporite. Şi dacă — până acum — s-au înregistrat minusuri de forţă de muncă, s-a ajuns în acest nou început de an, ca la unele cooperative (Hotarele, de pildă), la unele ferme (cea legumicolă) să se înscrie un număr de cooperatori care ridică problema asigurării normelor. Şefa acestei ferme ne făcea un calcul lapidar : „s-au înscris 500 de ţărani ; numai bărbaţii pot face 30 000 norme, femeile mai mult (ele deţin ponderea în unitate). Ca să le asigurăm numărul de norme, ar trebui să creăm sectoare anexe şi nu suntem pregătiţi". Situaţia analizată în darea de seamă nu se soldează intr-un mod prea convenabil nici pentru cooperatori şi nici pentru cooperativă. Pentru că încheierea unor contracte cu întreprinderea agricolă de stat , aşa cum ne spunea inginera legumicolă, nu este decît o soluţionare pentru moment. Ceea ce este important aici, este ideea : cointeresarea reală a cooperatorilor, pe baza recentelor documente de partid şi de stat, a început să dea roade. Acordul global — acordat in bani şi în natură, după cum va hotărî adunarea generală — este prezentat în dările de seamă menţionate ca forma generală de retribuţie. Remarcăm grija, cu care s-a prezentat in darea de seamă întocmită la cooperativa din Conduratu, retribuirea ce se propune a se face în cadrul fermei zootehnice ; nu s-a limitat numai la menţionarea acordului global — ca formă de plată — dar a şi calculat suma ce revine fiecărui îngrijitor : 45 de lei la hectolitrul de lapte. In altă ordine de idei, în dările de seamă se mai prezintă situaţia investiţiilor, şi a participărilor în cadrul diferitelor forme de cooperare. Dacă multe cooperative au stabilit sumele pe care le vor investi în cadrul asociaţiilor intercooperatiste, sau a altor forme de cooperare (unitatea din Conduratu va participa cu 500 000 lei la complexul de îngrăşare a taurinelor de la Brazi , cea din Baba Ana cu 240 000 lei la acelaşi complex, unitatea „9 Mai" Giurgiu, cu 200 000 lei, la complexul de berbecuţi din Moldoveni-Dridu şi cu 800 000 la combinatul intercooperatist de porcine din Giurgiu etc.), investiţiile din unităţi n-au fost precizate, decît in mică parte. Astfel, la cooperativa din Gura Vadului în darea de seamă s-a propus investiţiile necesare pentru înfiinţarea unei plantaţii de 20 ha vie şi pentru montarea pe 30 ha vie în al treilea an, a spalierelor, la cea din Baba Ana , pentru construirea unui grajd. Evident, dările de seamă cuprind multe probleme din care în materialul prezentat, le-am reliefat pe cele care ni s-au părut mai deosebite, probleme de care depinde evoluţia din acest an şi din anii următori a cooperativelor, valorificarea maximă a potenţialului productiv al pămmtului, a animalelor. VIITOARELE HOTÂRIRI -REFLECTAREA FIDELĂ A GlNDIRII ŞI VOINŢEI COLECTIVE Colectivul pentru întocmirea dării de seamă de la cooperativa agricolă din Baba Ana, judeţul Prahova, în plină acţiune Fără a ne hazarda In punctarea unor concluzi definitive, finale — desfăşurarea adunărilor generale le va confirma sau nu — considerăm că în pregătirea acestora ar trebui să se aibă în vedere următoarele repere : 1. să nu se admită ţinerea adunării generale pînâ ce principalele probleme privind activitatea viitoare n-au fost elucidate in spiritul indicaţiilor cuprinse în expunerea secretarului general al partidului, în spiritul hotârîrilor adoptate în acest sens, în ultima vreme. Ne referim în speţă la organizarea muncii, la stabilirea formelor de normare şi retribuţie, la utilizarea completă şi eficientă a forţei de muncă — rezultate ale unor serioase studii în unitate, ale consultării largi a cooperatorilor. Ne referim la ducerea la îndeplinire a acelor acţiuni stabilite a condiţiona desfăşurarea adunărilor generale — punerea la punct a evidenței, valorificarea completă a producţiei, stingerea debitelor, achitarea integrală a drepturilor membrilor cooperatori şi celelalte ; 2. consiliile de conducere să se simtă răspunzătoare, mobilizate pentru pregătirea adunării generale, pentru elaborarea documentelor ce vor fi prezentate în faţa masei de cooperatori. Aceasta face necesar ca, colectivele judicios create pentru redactarea dării de seamă, a planului de măsuri, să nu se dizolve înainte de a-şi fi împlinit misiunea, lâsînd totul pe seama inginerului şef şi a altor specialiști ; 3. complexitatea problemelor asupra cărora urmează să se pronunțe cooperatorii în adunarea generală face necesară participarea efectivă la pregătirea ei, la întocmirea studiilor ce trebuie să fundamenteze hotărîrile ce se propun a fi adoptate, a activiştilor uniunii judeţene, a specialiştilor direcţiei agricole şi Sucursalei Băncii Agricole, a colectivelor ce au fost formate la judeţ. Adunările de dare de seamă, de aprobare a planului de producţie şi financiar, trebuie să reprezinte momente de răscruce în activitatea unităţilor cooperatiste şi nu numai pentru acest an, ci şi pentru un mai mare număr de ani. MARIA MIHAESCU ION ŞERBU CÎTEVA CONCLUZII, FARA A FI FINALE ( *