Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)

1971-01-13 / nr. 523

Nr. 523 Miercuri 13 ianuarie ) щ SATUL SOCIALIST Щ i ' j 1 ' H H I W A j )| || j Mg * ' P I KT' 'i "<] I B"-'* ГЭ ;? i fe I I PAGINA 3 n mal rimit cite­va zile pînă la adu­nările generale de dare de seamă, de aprobare a planului de producţie şi fi­nanciar. In acest an ele vin să materializeze indicaţiile date de secretarul general al partidului la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970. Zile de pregătiri febrile, labo­rioase pentru a putea merge mai departe. Să fim mai expli­ciţi : întocmirea dărilor de sea­mă — care vor fi prezentate la adunări — să nu fie o înşiruire statistică de date, care spun prea puţin (cîteodată nu spun nimic), şi care obligă la discuţii sumare, fără nici un rezultat. Aşa cum relevam Înainte, este necesară prezentarea în dările de seamă a cauzelor reale şi ma­jore care n-au permis (sau au permis) realizarea sarcinilor de producţie planificate, a benefi­ciilor scontate. Pentru că nu­mai în acest fel, proiectele nu rămân la capito­lul „intenţii bune, noi am avut", ci ele se pot con­cretiza într-un plan bine Închegat pentru anul care deja a sosit. Şi este — accentuăm din nou — un moment de matură glndire, de chibzuinţă ca ve­chile greşeli să nu se mai repete, ca Indicaţiile cu­prinse In expunerea secretarului general al parti­dului să-şî afle o materializare creatoare, in func­ţie de condiţiile concrete din fiecare unitate. Şi asta nu se poate decit cu eforturi colective reale, purtîn­­du-se discuţii cu toţi ţăranii cooperatori, pentru a sonda opiniile lor şi pentru a ţine cont de ele. Acum, mai mult ca oricînd, trebuie să se dea curs manifestării democraţiei cooperatiste, procedindu-se la alegerea celor mai bune idei, pentru Închegarea unor parametri veridici şi superiori ai activităţii viitoare din fiecare unitate. Adunările generale sînt chemate acum, să adopte hotărîri care vor sta la baza realizărilor unui mare număr de ani. Şi deci, Încă o dată, un plus de seriozitate pentru această „răscruce", care să dovedească că experienţa unui an — pe plan mai larg a ultimilor cinci ani — ne-a făcut mai Înţelepţi. Să ţinem seama ca hotă­­rîrile ce se vor lua în adunările generale să reflecte pe deplin posibilităţile de dezvoltare ale fiecărei cooperative agricole, măsurile corespunzătoare pen­tru punerea lor în valoare. 4- ' fej È? & l3 If fk I ? * V'1 I* % i &'* L '-'I §P> 3 к ’ B 'F ' к Г 8/ ' ’ iw- г у ш « ; V г §n\ m *\ x i » вжш IWAi V w m в ж tó 1 § ; #rn i a i 1 Ы - ill< Ж» ' V УЦ '■*■* .лшшЖямвг: - V” -*”rr ~ " *4'- wTM4~ ........ să reprezinte pentru fiecare cooperativă agricolă Un prilej de profunde şi responsabile analize • Un mijloc de perfecţionare a activităţii organizatorice şi economice S­puneam, deci, sfi­darea de seamă se impune a fi o ana­liză profundă, făcută cu un serios simţ de răspundere. Că tre­buie să prezinte pe larg, în primul rînd, activitatea dusă cu un an în urmă, scoţînd în relief principalele probleme ridicate de procesul pro­ducţiei şi muncii din fiecare coo­perativă agricolă. Revenind la rai­dul efectuat în judeţele Ilfov şi Prahova, remarcăm că multe din dările de seamă se întocmesc la nivelul impus de marile cerinţe ale dezvoltării unei agriculturi moder­ne. Situaţiile analizate — în con­diţiile nefavorabile ale anului 1970, care au diminuat simţitor produc­ţiile, în multe unităţi — au relie­fat, aşa cum aminteam, şi alte cau­ze care ţin de organizarea internă a cooperativelor. O primă chestiu­ne abordată de dările de seamă este cea a fermelor — formaţii de pro­ducţie ce s-au dovedit net supe­rioare faţă de vechile forme de or­ganizare, acolo unde criteriile con­stituirii lor au fost întrunite în to­talitate. Sunt şi unităţi, însă, unde s-au înfiinţat ferme, dar care n-au rămas altceva decât brigăzi condu­se de specialişti , aşa cum insista ing. şef Elena Ionescu de la coo­perativa „13 Decembrie“-Slobozia să fie prezentată în darea de seamă situaţia de la ei. In primul rînd pentru că nu s-a asigurat peste tot stabilitatea teritorială — în cadrul fermelor, fapt de primă impor­tanţă pentru reuşita debutului lor. N-au avut repartizate nici tractoa­rele şi maşinile pentru transport, cu excepţia celei­ legumicole. In altă ordine de idei, o condiţie in­dispensabilă viabilităţii unei ferme, evidenţiată în dările de seamă, este existenţa unui cadru de spe­cialitate, capabil să o conducă. Or, de multe ori, s-au constituit for­maţiuni de producţie de acest tip, fără să se discearnă prea mult, dacă viitorul şef de fermă este competent, dacă va putea face faţă sarcinilor impuse de noua organi­zare. Aşa, de pildă, ferma zooteh­nică de la cooperativa „9 Mai" din Giurgiu, nu numai că n-a cunoscut vreo îmbunătăţire, vreun progres faţă de vechea brigadă, dar a ajung să lichideze porcinele şi bovinele din cauza şefei de fermă — Ing. Gherghina Guinea, care a acţionat întotdeauna singură fiind complet nereceptivă la indicaţiile ingineru­lui şef, ale­­preşedintelui. Legat de asigurarea acestor formaţiuni de producţie cu cadre de specialitate — subliniază pe drept cuvînt dă­rile de seamă amintite — este pro­blema ajutoarelor de şefi de fermă şi în primul rînd a economiştilor. Nu de puţine ori aceştia erau vechi soco­titori depăşiţi — aşa cum se relatează în darea de seamă a coo­perativei din Greaca. Faptul că din această cauză, nu s-a făcut nici o analiză a vreuneia din ferme, a dus la imposibilitatea cunoaşterii situa­ţiei economice de către şefii de fermă, ceea ce a generat şi impo­sibilitatea lor de a acţiona cu promptitudine. Bun, spunem noi şi aşa vor spu­ne — nu ne îndoim — şi coopera­torii prezenţi în adunările unde sa vor prezenta amintitele dări de teamă, acestea sunt lipsurile ; sîn­tem de acord şi asupra cauzelor, dar ce ne propuneţi pentru ca în viitor, situaţii asemănătoare să nu se mai repete ? Acesta este punctul cel mai vulnerabil al dărilor de seamă la care ne referim ! La „9 Mai"-Giurgiu, de pildă, ni s-a spus că se va cere, avîndu-se şi asen­timentul adunării generale, înlo­cuirea şefei de fermă de la zoo­tehnie. In celelalte cazuri, pentru găsirea soluţionării problemelor ri­dicate consiliile de conducere, co­lectivele de întocmire a dărilor de seamă nu au făcut eforturi. In re­zolvarea acestor probleme mai di­ficile îşi găsea, de altfel, raţiunea şi colectivele de activişti şi specia­lişti de la judeţ. Ne-am referit la cîteva din principalele cauze scoase în evi­denţă de dările de seamă citite, dări de seamă — care notam la în­ceput — sunt întocmite în cele mai multe cazuri, cu un serios simţ de răspundere, cu matură chibzuinţă, avînd ca unic scop înlăturarea de­ficienţelor manifestate in activi­tatea anului trecut. Spuneam deci, că multe din dă­rile de seamă cuprind factorii cau­zali în totalitatea lor. Şi nu poate fi decît apreciată principialitatea cu care s-a analizat şi munca de­pusă de consiliile de conducere din cooperative. La unitatea din „13 Decembrie" Slobozia — de pildă, în darea de seamă este inteligent prezentată legătura dintre activi­tatea membrilor consiliilor, şi re­zultatele — nu întotdeauna mul­ţumitoare — ale cooperativei. Lipsa unei exigenţe din partea conduce­rii, a dus uneori, la un control mai puţin eficace al şefilor de fermă şi brigadierilor — fapt ce a gene­rat la rîndu-i, o slabă organizare pe plan general, şi bineînţeles, ne­­soldarea cu rezultatele scontate. Sau, la cooperativa „9 Mai" Giur­giu unde darea de seamă reliefea­ză superficialitatea cu care au în­ţeles unii membrii ai consiliului de conducere să se achite de sarcinile încredinţate. Numai înţelegîndu-se corect şi deplin interdependenţa dintre munca consiliului de con­ducere şi desfăşurarea activităţii generale, se va putea pătrunde în inima complicatului mecanism care este o unitate cooperatistă, se vor putea face analize concrete, de un real folos în munca viitoare. Şi, totuşi, revenim la necesita­tea ca dările de seamă să se o­­prească asupra modului în care s-au desfăşurat in cursul anului a­­dunările generale. Aceasta nu pen­tru a se face o notare statistică, „in atîtea luni s-au ţinut atîtea a­­dunări generale". Adunarea gene­rală, este ştiut — precizează sta­tutul — reprezintă forul su­prem de conducere în cooperativa agri­colă, şi de aici — fireasca nece­sitate de a analiza în ce măsură masa cooperatorilor a participat la elaborarea şi adoptarea hotărîri­­lor, măsura în care a fost promo­vată plenar democraţia coopera­tistă. Şi dacă nu am găsit în dă­rile de seamă ce se întocmeau, re­feriri precise la aceste probleme vitale, este credem, o dovadă în plus, că în respectivele unități ar fi multe de spus, de discutat. DAREA DE SEAMA -BAZA UNOR VII DEZBATERI A ,­­ pentru ca toate acestea să devină realizabile, pen­tru ca analiza să fie pro­fundă, la obiect, pen­tru ca în­treaga dezbatere să nu fie sterilă, să se concretizeze în luarea unor măsuri adecvate, pentru ca planul ce se va stabili și hotărîrile ce se vor adopta să fie cit mai ju­dicioase — chintesenţa unor ema­naţii­ colective — şi, nu în ultimul rînd, ca dezbaterile să se constituie într-o tribună de manifestare ple­nară a democraţiei cooperatiste, a răspunderii personale, adunările generale trebuie să fie temeinic pregătite. Cum ? Plecăm de la idee® cu­noaşterii de către toţi cei în cauză (membrii consiliilor de conducere, în primul rînd, activiştii organelor judeţene) teoretic — măcar — a metodologiei, pregătirii şi desfăşu­rării unei astfel de adunări şi ajun­gem la ideea, pe baza unor consta­tări făcute în judeţele Ilfov şi Pra­hova, ce ne demonstrează că în destule unităţi lucrurile nu sunt duse la îndeplinire cu deplină competenţă, fapt ce se va repercuta asupra vitoarelor dezbateri din a­­dunarea generală, asupra hotăriri­­lor ce se vor adopta. Intr-o primă ordine de idei, am fost informaţi că atît în Ilfov cit şi în Prahova, au fost ţinute con­sfătuiri la nivelul judeţelor cu in­ginerii şefi şi preşedinţii unităţilor cooperatiste, consfătuiri la care o dată cu „înmînarea" indicatorilor de plan, s-a discutat pe larg şi des­pre pregătirea adunărilor generale, insistîndu-se asupra particularită­ţilor lor specifice din acest an , necesitatea de a veni în faţa ple­nului cooperatorilor nu cu steno­grama fenomenelor ci cu o analiză matură a cauzelor, cu un program precis de organizare a producţiei şi a muncii, potrivit indicaţiilor cu­prinse în expunerea secretarului general al partidului, cu un pro­gram­ realist, definitivat al investi­ţiilor, al participării cooperativei la diferite asociaţii , atît în ca­drul consiliului intercooperatist, cît şi pe plan mai larg. Uniunile cooperatiste judeţene au trasat in­dicaţii precise, condiţionînd ţinerea acestor adunări, de aducerea la zi a evidenţei contabile, de valorifi­carea întregii producţii destinată acestui scop, de stingerea debitori­lor, de lichidarea plăţilor cuvenite cooperatorilor în raport cu norme­le efectuate. Uniunea judeţeană Prahova — dincolo de aceşti para­metri generali — condiţionează ţi­nerea adunărilor generale de adu­cerea din cîmp şi depozitarea tu­turor subproduselor şi de pregă­tirea temeinică a investiţiilor, de rezolvarea tuturor problemelor le­gate de asociaţie şi cooperare. Tot pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a adunărilor genera­le, au fost constituite colective — din reprezentanţi ai organelor ju­deţene, uniuni, direcţii şi sucursale ale Băncii Agricole, de la coope­raţia de consum, întreprinderile de contractare etc. — colective repar­tizate pe consilii intercooperatiste. Iar în cadrul consiliilor intercoo­­peratiste, programarea eşalonată a adunărilor generale, permite co­lectivului amintit să participe la dezbaterile din fiecare cooperativă. Pe plan local — în multe din u­­nităţile vizitate — s-au ţinut adu­nări lărgite ale consiliilor de con­ducere, la care au participat bri­gadieri, şefi de echipe, cooperatori fruntaşi. Aşa, bunăoară, la coo­perativele din „9 Mai“-Giurgiu, „13 Decembrie“-Slobozia, jud. Ilfov, Baba Ana, Conduratu, Gura Vadu­lui, jud. Prahova, la aceste consfă­tuiri s-au trasat principalele re­pere după care vor fi întocmite dă­rile de seamă. Li s-a explicat coo­peratorilor — la cerinţa acestora — noua organizare a muncii şi mo­dul de retribuţie. Tot la aceste consfătuiri s-au format colective pentru întocmirea dărilor de sea­mă, colective alcătuite din pre­­şedinţi, ingineri şefi, contabili şefi, alţi membri ai consiliilor de con­ducere, precum şi şefii unor for­maţiuni de lucru. Multe din acestea şi-au luat rolul în serios, adică au lucrat cu toată conştiinciozitatea, nemărginindu-se la un act formal, ci pătrunzînd în „inima" lucruri­lor, a cauzelor, a ansamblului de condiţii care au condus — în ulti­mă instanţă — la situaţiile mai mult sau mai puţin convenabile la care au ajuns unităţile respective. Din păcate, nu putem să nu re­marcăm că unele colective s-au constituit formal, şi că la darea de seamă au lucrat practic sau lu­crează (unii nici n-au început) doi- CUM LE PREGĂTIM? trei oameni, mai precis preşedin­tele şi inginerul şef. Sau, in cazul unităţii din Hotarele judeţul Ilfov — unde cooperatorii nici n-au fost consultaţi măcar, aşa se şi ex­plică că darea de seamă nu face analiza tuturor factorilor care au dus la rezultatele anului încheiat. Dar, aşa cum notam anterior, convocarea adunării generale im­plică un mare volum de muncă, şi instructorii Uniunilor judeţene au în acest sens sarcini de răspunde­re. Pozitiv ni s-a părut modul or­ganizat şi competent în care in­structorul Mircea Sandu se ocupă de pregătirea adunărilor de dare de seamă în cooperativele agricole din „9 Mai“-Giurgiu şi „13 Decem­­brie“-Slobozia, judeţul Ilfov. Son­­dînd opiniile cooperatorilor de la „9 Mai“-Giurgiu şi înţelegînd că o seamă da probleme legate de tra­ducerea în viaţă a indicaţiilor cu­prinse în expunerea secretarului general al partidului nu sînt te­meinic cunoscute, s-a hotărît să întreprindă ceva. Discutînd cu pre­şedintele, acesta a fost la început de părere că „lucrurile se vor lă­muri la adunarea generală". In­structorul nu a acceptat acest punct de vedere — în adunarea ge­nerală oamenii trebuie să discu­te şi să hotărască în deplină cu­noştinţă de cauză. Şi, peste cîteva zile — în 4 ianuarie — fără pre­zidiu şi proces verbal, a convocat pe cooperatori şi împreună cu in­ginerul şef, contabilul şef, cu pre­şedintele, a lămurit detaliat pro­blemele ridicate, insistînd în spe­cial asupra minimului garantat. In­tervenţii tot atît de oportune, de concrete, am notat şi în preocupă­rile unor activişti cu muncă de răspundere. La Baba Ana l-am în­­tîlnit pe vicepreşedintele Uniunii judeţene Prahova care „se lămu­rea" cum spunea dînsul cu, con­ducerea cooperativei asupra intro­ducerii acordului global în condi­ţiile concrete din unitate. Vicepre­şedintele, desemnat de biroul exe­cutiv al uniunii judeţene să par­ticipe la adunare, urmărind atent pregătirile care se fac, a sesizat că înşişi membrii consiliului de con­ducere, nu stăpînesc problemele le­gate de introducerea acordului glo­bal. Motiv pentru care, peste cîteva zile, a revenit (în unitate) şi a discutat pe larg această chestiune cu membrii consiliului, cu şefii formaţiilor de lucru şi cu un nu­măr de cooperatori. Am insistat asupra acestor as­pecte, întrucît în raidul între­prins, nu peste tot îndrumarea, in­tervenţia necesară a instructorilor, a activiştilor uniunilor judeţene s-a făcut simţită. Cum a procedat de pildă Mihai Lăzărescu, instructo­rul Uniunii judeţene Prahova ? A discutat cu preşedintele şi cu ingi­nerul şef de la Conduratu asupra problemelor ce urmează a fi „prin­se" în darea de seamă şi... a plecat în altă unitate pentru a-i „spriji­ni". Pornind de la ideea că instruc­torul este un activist competent, stăpin pe probleme, prezenţa sa activă la pregătirea adunării ge­nerale de la Conduratu era mai mult decit necesară mai ales dacă notăm că aici punctele de vedere ale inginerului şef şi ale preşedin­telui, privind organizarea muncii, nu concordau. La Gura Vadului — tot în Prahova — dările de seamă, a consiliului de conducere, a comi­siei de revizie şi cea a comisiei de judecată erau gata de cîteva zile şi era aşteptat instructorul „să le vadă". Nu intrăm în amănunte — ce ar fi putut, ce ar fi trebuit să vadă instructorul în respectivele dări de seamă — constatăm însă că măsurile judicioase ale uniunii ju­deţene privind participarea unui larg colectiv de activişti la pregă­tirea adunării generale nu sunt — în unele locuri — decit intenţii bune. E­­ste cert, dările de seamă tre­buie să reprezinte o reflec­tare veridică a activităţii u­­nui an, analiza întregului complex de condiţii în care s-a desfăşurat activitatea, prezentînd pe această bază propuneri şi soluţii pentru munca din anul următor, deci res­pectiv 1971. Problemele de organi­zare — la nivelul fiecărei coopera­tive — stau, deci, în centrul aten­ţiei adunărilor generale. Conform indicaţiilor date de secretarul ge­neral al partidului, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, s-a iniţiat for­marea echipelor specializate pe ferme, in primul rînd, şi pe bri­găzi. Este prezentat în dările de seamă, in acest fel, modul de for­mare a echipelor — unele comple­te, alcătuite din ţărani cooperatori şi mecanizatori, cointeresaţi di­rect de realizarea producţiilor, al­tele simple, numai din coopera­tori — repartizîndu-se suprafeţele pe familii. Aşa, de pildă, la coope­rativa din Greaca se va lucra pe familii, procedeu folosit şi anul trecut cu bune rezultate. Dacă semnalăm acest fapt ca pozitiv, cealaltă problemă, a repartiţiei mecanizatorilor, a rămas încă ne­rezolvată. Şi nu numai aici, dar şi la Baba Ana, şi în alte cooperati­ve, încărcătura mare pe un tractor — 130 hectare — ni s-a explicat la Baba Aha, numărul extrem de mic al unor maşini principale ne­cesare în aceeaşi perioadă de timp mai multor formaţii de lucru — o singură semănătoare SPC—6, o singură baletieră de paie — face imposibilă încadrarea mecanizato­rilor într-o brigadă sau fermă, le­garea cîştigurilor lor de produc­ţiile obţinute acolo. Asemenea ar­gumente ni s-au adus şi la Condu­ratu şi la Gura Vadului în judeţul Prahova. Nu spunem că n-ar fi în­temeiate, dar nu credem că se poa­te accepta ca o indicaţie deosebit de preţioasă a conducerii partidu­lui, o hotărîre de stat, să nu fie luată în seamă, să nu se facă nici o prospecţiune pentru traducerea ei în viaţă. Dovada că nu în puţine unităţi, s-au constituit — cum notam — e­chipe specializate, complete, discu­­tîndu-se cu conducerea staţiunilor de mecanizare şi stabilindu-se re­partizări precise pe ferme şi bri­găzi (13 Decembrie-Slobozia, Hota­rele). Revenind din nou la ferme în cadrul activităţii viitoare­­a coope­rativelor , în puţine dări de sea­mă se reflectă preocuparea con­stituirii de noi formaţiuni de pro­ducţie de acest tip. O asemenea situaţie am întîlnit la unitatea din Herăşti, unde ing. şef ne-a argu­mentat rămînerea şi în 1971 a ce­lor două brigăzi de cîmp — sub a­­ceastă formă — din lipsă de spe­cialişti. In acelaşi timp, însă, ne spunea că vechii brigadieri vor fi propuşi a fi înlocuiţi cu tehnicieni cu vechime şi experienţă. Deci ca­dre competente există. Nu există, însă, o preocupare majoră în acest sens a conducerii cooperativei. Dimpotrivă, la alte unităţi (Baba Ana), dările de seamă supun a­­probării adunărilor generale, înfi­inţarea unei ferme zootehnice mixte, creîndu-i-se toate condiţiile unui debut promiţător (repartiza­rea a 200 ha pentru producerea fu­rajelor, adăposturi, efectivul bio­logic şi bineînţeles cadrul de con­ducere — un specialist competent). S-a mai propus constituirea şi a unei ferme hortiviticole deoarece, pină în prezent via era dispersată în trei brigăzi organizîndu-se foar­te greu lucrările, mai ales stropi­tul. Intr-un capitol anterior, relevam discuţiile purtate cu cooperatorii pentru lămurirea „minimului ga­rantat", a retribuţiei lor viitoare. Oamenii au înţeles avantajul plă­ţii în acord global, ceea ce — fi­reşte — le creează şi obligativita­tea unei răspunderi sporite. Şi dacă — până acum — s-au înre­gistrat minusuri de forţă de mun­că, s-a ajuns în acest nou început de an, ca la unele cooperative (Ho­tarele, de pildă), la unele ferme (cea legumicolă) să se înscrie un număr de cooperatori care ridică problema asigurării normelor. Şefa acestei ferme ne făcea un calcul lapidar : „s-au înscris 500 de ţă­rani ; numai bărbaţii pot face 30 000 norme, femeile mai mult (ele deţin ponderea în unitate). Ca să le asigurăm numărul de norme, ar trebui să creăm sectoare anexe şi nu suntem pregătiţi". Situaţia analizată în darea de seamă nu se soldează intr-un mod prea conve­nabil nici pentru cooperatori şi nici pentru cooperativă. Pentru că încheierea unor contracte cu întreprinderea a­­gricolă de stat , aşa cum ne spunea inginera legumi­colă, nu este decît o soluţionare pentru moment. Ceea ce este im­portant aici, este ideea : cointere­sarea reală a cooperatorilor, pe baza recentelor documente de partid şi de stat, a început să dea roade. Acordul global — acordat in bani şi în natură, după cum va hotărî adunarea generală — este prezentat în dările de seamă men­ţionate ca forma generală de re­tribuţie. Remarcăm grija, cu care s-a prezentat in darea de seamă întoc­mită la cooperativa din Condura­tu, retribuirea ce se propune a se face în cadrul fermei zootehnice ; nu s-a limitat numai la menţio­narea acordului global — ca formă de plată — dar a şi calculat suma ce revine fiecărui îngrijitor : 45 de lei la hectolitrul de lapte. In altă ordine de idei, în dările de seamă se mai prezintă situaţia investiţiilor, şi a participărilor în cadrul diferitelor forme de coope­rare. Dacă multe cooperative au stabilit sumele pe care le vor in­vesti în cadrul asociaţiilor inter­­cooperatiste, sau a altor forme de cooperare (unitatea din Conduratu va participa cu 500 000 lei la com­plexul de îngrăşare a taurinelor de la Brazi , cea din Baba Ana cu 240 000 lei la acelaşi complex, uni­tatea „9 Mai" Giurgiu, cu 200 000 lei, la complexul de berbecuţi din Moldoveni-Dridu şi cu 800 000 la combinatul intercooperatist de porcine din Giurgiu etc.), investi­ţiile din unităţi n-au fost preci­zate, decît in mică parte. Astfel, la cooperativa din Gura Vadului în darea de seamă s-a propus inves­tiţiile necesare pentru înfiinţarea unei plantaţii de 20 ha vie şi pen­tru montarea pe 30 ha vie în al treilea an, a spalierelor, la cea din Baba Ana , pentru construirea unui grajd. Evident, dările de seamă cuprind multe probleme din care în materialul prezentat, le-am reliefat pe cele care ni s-au părut mai deosebite, probleme de care depinde evoluţia din acest an şi din anii următori a cooperative­lor, valorificarea maximă a poten­ţialului productiv al pămmtului, a animalelor. VIITOARELE HOTÂRIRI -REFLECTAREA FIDELĂ A GlN­­DIRII ŞI VOINŢEI COLECTIVE Colectivul pentru întocmirea dării de seamă de la cooperativa agricolă din Baba Ana, judeţul Prahova, în plină acţiune Fără a ne hazarda In punctarea unor concluzi definitive, finale — desfăşurarea adunărilor generale le va confirma sau nu — considerăm că în pregătirea acestora ar trebui să se aibă în vedere următoarele repere : 1. să nu se admită ţinerea adunării generale pînâ ce princi­palele probleme privind activitatea viitoare n-au fost elucidate in spiritul indicaţiilor cuprinse în expunerea secretarului gene­ral al partidului, în spiritul hotârîrilor adoptate în acest sens, în ultima vreme. Ne referim în speţă la organizarea muncii, la stabilirea formelor de normare şi retribuţie, la utilizarea completă şi eficientă a forţei de muncă — rezultate ale unor serioase studii în unitate, ale consultării largi a cooperatorilor. Ne referim la ducerea la îndeplinire a acelor acţiuni stabilite a condiţiona desfăşurarea adunărilor generale — punerea la punct a­ evidenței, valorificarea completă a producţiei, stinge­­rea debitelor, achitarea integrală a drepturilor membrilor coo­peratori şi celelalte ;­­ 2. consiliile de conducere să se simtă răspunzătoare, mobi­lizate pentru pregătirea adunării generale, pentru elaborarea documentelor ce vor fi prezentate în faţa masei de cooperatori. Aceasta face necesar ca, colectivele judicios create pentru re­dactarea dării de seamă, a planului de măsuri, să nu se dizolve înainte de a-şi fi împlinit misiunea, lâsînd totul pe seama inginerului şef şi a altor specialiști ; 3. complexitatea problemelor asupra cărora urmează să se pronunțe cooperatorii în adunarea generală face necesară par­ticiparea efectivă la pregătirea ei, la întocmirea studiilor ce trebuie să fundamenteze hotărîrile ce se propun a fi adoptate, a activiştilor uniunii judeţene, a specialiştilor direcţiei agricole şi Sucursalei Băncii Agricole, a colectivelor ce au fost formate la judeţ. Adunările de dare de seamă, de aprobare a planului de producţie­ şi financiar, trebuie să reprezinte momente de răscruce în activitatea unităţilor cooperatiste şi nu numai pen­tru acest an, ci şi pentru un mai mare număr de ani. MARIA MIHAESCU ION ŞERBU CÎTEVA CONCLUZII, FARA A FI FINALE ( *

Next