Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)

1971-02-26 / nr. 561

PAGINA 2 1 PE MAGISTRALELE ■—Win '"g"g "g"TM" h^hLh­**ww»| 1.111 L\ALI LI I SATUL SOCIALIST Investiţii pentru dezvoltarea economică a judeţului în cincinalul 1965 -1970 1965 1970 450000000 LEI 1357000000 LEI A fost dintotdeauna unul din judeţele mici ca suprafaţă — şi poate şi din această cauză ig­norat intr-un fel în trecut. El s-a dezvoltat armonios în anii socialismului punînd in valoare resursele materiale ca şi iniţia­tiva şi inteligenţa fiilor săi. Dîm­boviţa a corectat grăbită neajun­sul de a se numi judeţ „puţin dezvoltat1*. Atenţia şi grija parti­dului şi statului pentru dezvolta­rea armonioasa a tuturor regiu­nilor ţării s-au materializat în schimbarea radicală a configuraţiei economice şi sociale a judeţului. Dîmboviţa beneficiază de inves­tiţii substanţiale de la bugetul de stat. In Dîmboviţa a pătruns au­tomatizarea o dată cu agregatele de factură modernă, a pătruns (şi procesul e în curs de desfăşu­rare) gîndirea tehnică nouă. Lu­crează aici, în industrie ca şi în agricultură, specialişti cu o cali­ficare temeinică care dau proce­selor de producţie un curs supe­rior. Niciodată bogăţiile solului şi subsolului n-au cunoscut o mai judicioasă şi mai utilă punere în valoare ca în anii socialismului. Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri cu o istorie îndelungată în exploa­tarea petrolului, azi reîntinerite, se înscriu cu o vigoare egală cu a noilor schele, în ansamblul în­treprinderilor de extracţie a ţi­ţeiului. Industrializarea grăbeşte pro­cesul de urbanizare a localităţi­lor, de ridicare economică şi cul­turală a acestora. Fieni a deve­nit oraş de cînd şi-a pus în frunte steaua electrică. Doiceşti face corp unic cu Termocentrala. Găeşti înregistrează in cursul ul­timului cincinal o creştere a­­proape explozivă. Patru între­prinderi au fost plantate aici şi vechiul, micul tîrg îşi accelerează brusc pulsul ca o fiinţă în faţa unei mari emoţii. Să le amintim intr-un simplu şi măreţ bilanţ, aşa cum facem de cite ori închidem, enumerînd, în pumnul unei singure mîini tot ce am dobîndit şi ne este scump : Fabrica de frigidere cu compre­sie, uzina de piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic, fa­brica de prefabricate din beton, complexul avicol. Investiţiile sunt îndreptate în ultimul cincinal şi spre alte obiec­tive. Dezvoltarea întreprinderii textile din Pucioasa permite re­alizarea unei producţii de 2,6 mi­lioane m.p. ţesături extratate pe an. Modernizarea şi reutilarea filaturii acestei unităţi fac ca producţia firelor de bumbac să crească cu 1172 tone pe an. Creş­terea producţiei de prefabricate din beton la întreprinderea din Doiceşti este pe drept cuvînt spec­taculoasă : de la 2 200 mc în 1965 la 40.700 m.c. în 1970. E un răspuns ferm dat solicitărilor venite din toate colţurile ţării pentru materialele de construc­ţii, indispensabile în ridicarea de edificii, obiective industriale şi agricole, locuinţe etc. Oamenii zugrăvesc adesea pre­zentul pe fundalul trecutului vi­tejesc şi dîmboviţeanului îi pla­ce să alăture epocile sugerînd astfel uriaşa dimensiune a izbin­­zilor lui de acum. La Răzvad, unde s-au bătut moşii celor de azi la 1907, surprinzi în contextul aceluiaşi tablou o casă ţărăneas­că cu prispă, o combină de ce­reale, o sondă, un pilon de înaltă tensiune. Satul a intrat cu în­drăzneală în matca modernizării şi săteanul din susul Ialomiţei îşi trimite copilul la Găeşti să înveţe meseria de frigotehnist. „N-avem voie să mai fim anonimi. Nu mai putem fi anonimi** — spunea un maistru de la fabrica textilă din Pucioasa — ale cărei pro­duse sunt căutate în 15 ţări ale lumii. Cum să mai fiţi anonimi, de pildă, dv. de la Valea Mare pe care a văzut-o o ţară-ntreagă la televizor. S-a aflat că pe 700 de hectare, în locul unor livezi răzleţe, se face azi pomicultură intensivă care a devenit una din cele mai rentabile ramuri, ca şi la Măneşti, la Ungureni, la Malu cu Brlori sau la Văleni. La Cojasca ne este citat ca ultimă realizare gospodărească laboratorul de fizică şi de chi­mie al şcolii generale. Un labo­rator de fizică la o şcoală ţără­nească a intrat de mult în rîndul lucrurilor obişnuite, dar părinţii elevilor de azi mai ţin minte chinul atîtor generaţii care se chirceau în cămăruţe scunde cu firmă de şcoală, şi mai ţin minte figura aceea palidă, ofensată de ignoranţa bogăţiilor, străluminată interior de intenţii generoase care piereau înăbuşite : dascălul. Punem această evocare alături de realizările deosebite pe pla­nul culturii ale Dîmboviţei de azi : 353 şcoli de cultură generală, 11 licee (de maiştri, agricole, e­­conomice, pedagogice, învăţămînt de artă), la care se adaugă for­mele de învăţămînt general, fără frecvenţă etc. Peste 4 000 de ca­dre didactice participă aici la procesul de instruire şi educare a elevilor. Lapidariul de la Curtea Dom­nească evocă în fiecare piatră o pagină din trecut. Dacă tot ce s-a clădit în anii socialismului şi-ar aduna intr-un singur loc simbolurile s-ar putea alcătui un alt lapidarium care ar da erois­mului o definiţie nouă. Şi ne gîn­­dim la sondorii care forează în plină cîmpie sub arşiţă sau bi­ciuiţi de ploi şi care au aşezat Dîmboviţa în primele rînduri la extracţia petrolului pe ţară ; ne gîndim la ridicarea în plin cîmp a atîtor obiective noi şi dezvol­tarea atîtor capacităţi de produc­ţie vechi. Este rodul inteligen­ţei şi, al unei înalte pregătiri profesionale care devine o cali­tate a sute şi sute de oameni în­cadraţi în procesul producţiei. Minerii din Sotînga produc în 1970 cu 233 800 tone cărbune mai mult ca în 1965, muncitorii din Fieni dau faţă de 1965 aproape 20 000 000 becuri peste plan, în­treprinderea textilă „Bucegi“ din Pucioasa introduce în fabricaţie 26 de articole noi cu 312 poziţii coloristice. „Nu mai putem fi a­­nonimi** — se aude cuvîntul şi el ne stîrneşte nobila imagine a impulsurilor descătuşate in oa­meni de partidul nostru şi anga­jate pretutindeni pentru înflori­rea pămîntului judeţului şi al ţării întregi. Agricultura judeţului s-a îm­bogăţit în aceşti ani cu uriaşele complexe pentru creşterea in­dustrială a păsărilor de la Titu şi Găeşti. In cei cinci ani pomicultura îşi măreşte suprafaţa cu aproape 1 700 hectare la care se adaugă schim­bările survenite în structura spe­ciilor de pomi . Ţărănimea co­operatistă, urmînd îndemnul par­tidului, trece la forme superi­oare de valorificare a pămîntului, a potenţialului de care dispune, a mijloacelor care i-au fost puse la dispoziţie de către stat. O asociaţie intercooperatista cu sediul la Băleni reuneşte 22 de cooperative agricole cu 28 ha de solarii destinate legumiculturi intensive. La Petreşti, se pun bazele unui complex de îngră­şare a porcilor, pentru 15 000 ca­pete, iar la Răcari un altul de îngrăşarea berbecuţilor. La Uli­­eşti şi Corbii Mari mai multe cooperative au pus bazele unei asociaţii pentru creşterea gîştelor iar la Broşteni pentru peşte. ...In vastul lapidarium contem­poran am înscrie pe o placă de granit nobilele virtuţi ale omu­lui, pe care-l aflăm prezent peste tot în esenţa schimbărilor, de la poalele muntelui pînă în satul de cîmpie. VIRGIL TOSO D­ÎMBOVIȚA Modificări de esenţă pe harta industrială a judeţului • Cu cele patru în­treprinderi ale sale Găieşti trece în clasa oraşelor industriale ale ţârii. — La Tîrgovişte ia fiinţă o fabrică de ar­mături industriale ; — Titu se remarcă prin complexul avicol integrat pentru carne ; — Doiceşti îşi adau­gă o fabrică de ultra­marin precum şi linia de beton greu cu o ca­pacitate de 10 000 m.c. şi linia Weiller de 9 000 m.c. — La Fusea Mâtusa­­ru a intrat în funcţiune o nouă balastieră. — La Pucioasa fa­brica de teracotă furni­zează 2 000 000 bucăţi pe an. ÎNVESTIŢI I In agricultura judeţului A G R I C U L T U R A 207009000 7 8000000 Dinamica cantităţii de îngrăşăminte 1965 1970 13 486 tone 31 419 tone ţW Producţii medii la hectar: 1965 1970 Porumb 1170 kg 1890 kg Floareasoarelui 750 kg 1143 kg Sfeclă 13 460 kg 18 320 kg Livezi şi pepiniere : 1965 — 14 894 ha 1970 — 16 580 ha V _V ASCENSIUNI PE TREPTELE BUNĂSTĂRII .V.V.V.WAV.V.V.V.V.V.V.V.'.V.V.V.VVAWW.V' Numărul satelor electrificate în 1965 era de 194 iar în 1970 de 288 , 85,2 la sută din totalul sate- jfc lor din județ sunt electrificate. 1 • în decursul cincinalului recent încheiat numă- ÿ rul salariaţilor a crescut cu aproape 20 000. Cea ÿ mai mare parte dintre aceştia provin din satele ju- ÿ deţului. % AW.V.%W.V.*AWAW.V..W.W.V.%W.%W.V.%W.W.' Valoarea mărfurilor vîndute populaţiei 1965 — 1 165 854 000 lei. 1970 — 1 695 030 000 lei­­ SUPRAFEŢE IRIGATE: în 1965 în 1970 4 413 ha 11206 ha . Numărul cadrelor cu creaza în agricultură a o pregătire superioară de crescut de la 145 în­­ specialitate care la­ 1965 la 263 în 1969. Baza tehnico-materială Nr. 561 Vineri 26 februarie Demonstraţia celor 600000 de oameni Conf. univ. ION ARDELEANU director adjunct al Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România Victoria insurecţiei armate, în­cununare­a eforturilor Partidului Comunist Român pentru organi­zarea şi conducerea luptei maselor populare, a marcat începutul ma­rilor bătălii de clasă pentru demo­cratizarea ţării, instaurarea puterii muncitoreşti-ţărăneşti. Din august 1944, procesul de întărire politică şi organizatorică a partidului co­munist, creşterea influenţei sale în mase, consolidarea Frontului Unic Muncitoresc, lărgirea ariei de acţiune a Frontului Naţional De­mocrat şi valul uriaş al luptei ma­selor au determinat o schimbare neîntreruptă a raportului de forţe în favoarea democraţiei. Obiectivul central îl consti­tuia instaurarea unui guvern al Frontului Naţio­nal Democrat, a­­plicarea Progra­mului de guver­nare propus de F.N.D. la 27 ia­nuarie 1945. Pro­gramul preciza că problema puterii era esenţială pen­tru asigurarea succesului revo­luţiei. Hotărâtoa­re erau pentru e­­voluţia ulterioară a evenimentelor, lichidarea domi­naţiei reacţiunii în guvern şi insta­urarea unui gu­vern cu adevă­rat reprezentativ şi democratic, cu un program unitar care să cuprindă soluţionarea grabnică a reformei agrare, democratiza­rea şi refacerea economică a ţării. Prin prevederile sale, Pro­gramul de guvernare al F.N.D. răspundea intereselor majorităţii absolute a populaţiei ţării. Acest program a devenit platforma for­ţelor revoluţionare, platformă care a permis gruparea imenselor re­zerve politice de partea progresu­lui. Acţiunile desfăşurate pentru ex­plicarea, propagarea în mase a ideilor programatice din Progra­mul de guvernare au determinat sporirea combativităţii ţărănimii, a hotărîrii de a lupta sub condu­cerea aliatului ei — clasa munci­toare. Sub acelaşi impuls, în fe­bruarie 1945, în întreaga ţară au avut loc puternice demonstraţii şi mitinguri, în cadrul cărora masele populare cereau aplicarea neîntîr­­ziată a Programului de guvernare al F.N.D., instaurarea unui gu­vern democrat. Mitingurile, de­monstraţiile cuprindeau mii, zeci de mii de oameni. l­a demonstra­ţiile ce au avut loc la 3 şi 4 fe­bruarie 1945 la Ploieşti, Con­stanţa, Tîrgovişte, Brăila, Craiova, Cimpina, Roman şi Botoşani, au participat cîteva zeci de mii de persoane. In acele împrejurări, Partidul Comunist Român a apre­ciat că erau create condiţiile pen­tru izgonirea guvernului Rădescu, pentru instaurarea unui guvern care să corespundă noii situaţii politice. Sub conducerea partidului co­munist, mase uriaşe ale populaţiei s-au angajat într-o luptă ascuţită împotriva reacţiunii, au alungat prefecţii şi primarii reacţionari, au trecut la organizarea controlului muncitoresc în fabrici, la expro­prierea moşierilor şi împărţirea pămîntului la ţărani, realizînd ast­fel în fapt reforma agrară , au participat la lupta pentru democra­tizarea vieţii publice. Prin lupte deosebit de aprige, au fost cucerite prefecturile din Dolj, Caracal, Te­leorman, Mehedinţi, Braşov, Hune­doara, Tutova, Craiova, Turnu Mă­gurele. Pînă la sfîrşitul lunii fe­bruarie 1945 masele populare, în frunte cu comuniştii, au reuşit să înfringă reacţiunea, să instaleze prefecţi democraţi în 52 de judeţe ale ţării, încercînd cu disperare să împie­dice desfăşurarea procesului revo­luţionar, reacţiunea căuta ieşirea printr-o soluţie extremă — răz­boiul civil. In şedinţa din 16 fe­bruarie a Consiliului de Miniştri, generalul Rădes­cu a declarat că se va opune, cu toate puterile, pre­siunii populare şi, dacă va fi ne­voie, va declanşa războiul civil, oricare va fi rezultatul. Luptele maselor populare au a­­tins o tensiune maximă la 24 fe­bruarie 1945. In acea zi, la Bucu­reşti, peste 600 000 de muncitori, intelectuali, funcţionari, tineri, fe­mei au ocupat străzile, la Ploieşti 68 000, circa 30 000 la Timişoara, peste 20 000 la Craiova s-au ridi­cat împotriva re­­acţiunii care se pregătise pentru această zi să ri­posteze prin forţa armelor. Sute de mii de oameni, începînc de la orele 12 s-au adunat pt locul actuale. Pieţe a Unirii Participanţii de demonstraţie au ascultat cuvîntă­­rile rostite de re­prezentanţii Fron­tului Naţionă Democrat. După terminarea mitin­gului, manifes­tanţii, care ex­primau în fapt voinţa întregulu popor, s-au încolonat şi au pornit pe Splaiul Independen­ţei şi au urcat apoi pe Ca­lea Victoriei. înainte de clădirea Telefoanelor au fost însă întîmpi­naţi de gloanţe. Erau poliţişti, jandarmi şi civili care trăgeau în plin. Manifestanţii şi-au păstrat calmul şi nu au cedat primului im­puls de a părăsi coloana. Demni şi hotărîtă, neînarmată, dar fier­bînd de revoltă şi mînie, imensa coloană îşi continuă drumul. Sutele de mii de oameni s-au masat în Piaţa Palatului. Era ora cinci după amiază. Atunci, din clădirea Mi­nisterului de Interne, din direcţia Palatului, şi din mai multe alte locuri, s-au tras salve de arme au­tomate. Lungului şir de eroi şi marin­ai poporului nostru, căzuţi în­­lupta pentru dreptate, libertate şi progres, li s-au adăugat în această zi numele lui Puşcaşu Nicolae, Stă­­nescu C. Voicu, Banu Gheorghe Miu Mircea, Dogaru Gheorghe Holpern Iuliu. Marea ridicare de luptă a muncitorimii din Bucu­reşti şi din celelalte centre ale ţării a avut un puternic ecou în rîndu­­rile întregului popor. „In aceste momente , relevă tovarăşul Nicolae Ceauşescu Partidul Comunist a desfăşurat intensă activitate organizatorică şi politică pentru cîştigarea bătăliei împotriva reacţiunii. In zilele care au urmat evenimentelor din 24 februarie au fost spulberate toate manevrele reacţiunii de a salva guvernul Rădescu, toate incercările acesteia de a forma un nou guvern în care să-şi păstreze preponde­renţa". Luptele de la 24 februarie 1945, încununare­a acţiunilor hotărîte ale maselor populare conduse de comunişti, au avut urmări imedia­te. Ele au determinat destituirea generalului Rădescu din funcţia de prim-ministru, au impus for­marea unui nou guvern. Voinţa maselor populare a triumfat prin instaurarea la 6 martie 1945 a gu­vernului de largă concentrare de­mocratică prezidat de dr. Petru Groza. Manifestaţia celor 600 000 de oa­meni în ziua de 24 februarie 1943 din Bucureşti, episod eroic din şi­rul marilor bătălii de clasă, a gră­bit procesul marilor transformări sociale şi politice în vederea edifi­cării socialismului pe pămîntul României. Simbătă 27 februarie RADIO PROGRAMUL I: 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Mioriţa. 11.15 Atenţiune şo­feri, atenţiune­ pietoni! 11.30 Măreţ pămîn­t al patriei iubite — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară şi in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiorecording — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Şti­inţă, tehnică, fantezie. 17.30 Muzică populară interpretată de Ileana Con­­stantinescu, Ion Blăjan şi Grigore Kiazim. 20.05 Zece melodii preferate 20.40 Romanţe cu Elena Zamora şi Nicolae Florei. 21.25 Consemnări de Gheorghe Dolgu. 22.00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier. Sport. 22.30 Mu­zică de dans. 23.00 Expres melodii Vineri 26 februarie SOARELE răsare la ora 6 şi 59 de minute. Apune la ora 17 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 57 de zile.­înă la sfîrşitul anului au rămas 308 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 februarie . Vremea se va menţine închisă, cu precipita­ţii frecvente, mai ales ninsoa­re, în partea de nord a ţării. In sud, precipitaţiile vor că­dea sub formă de ploi şi lapo­­viţă. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, în Moldova cu intensificări din sectorul nordic. în partea de nord a ţării temperatura va marca o scădere uşoară. Minimele vor oscila între minus 7 şi plus 3 grade, iar maximele între mi­nus 3 şi plus 7 grade. In sud, pe alocuri se va semnala cea­ţă. Timpul probabil pentru 27, 28 februarie şi 1 martie . Vre­mea se va răci în prima par­ MEDALION : REPIN Reprezentant al celei de a doua generaţii de pictori rea­lişti ruşi din gruparea „Pered­­vijniki" (mişcare )е-şi propunea sa deschidă expoziţii în coifu­rile cele mai îndepărtate ale te a intervalului. Cerul va fi noros. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoa­re. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, cu intensificări în Moldova şi Bărăgan. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între minus 10 grade şi zero grade, iar maximele între mi­nus 5 şi plus 5 grade. Rusiei şi care a făcut ca ta­blourile realiste să fie cunoscu­te de masele muncitoare­, Ilia Efimovici Repin (1844—1930) a lăsat o operă de o deosebită valoare şi bogăţie. Pînzele lui Repin reflectă via­ţa poporului rus în cele mai diferite ipostaze, de la lupta pentru nead­unare, la munca is­tovitoare e edecarilor de pe Volga. Tabloul „Zaporojenii scriind o scrisoare sultanului Mohamed al IV-lea“ este o compoziție plină de­­ robustețe și optimism, o galerie de por­trete ale legendarilor cazaci, care nu se temeau sâ răspundă cu semefie sultanului. Opere inspirate din trecutul istoric al Rusiei sunt şi „Ivan cel Groaz­nic şi fiul său Ivan" sau „Ţarina Sofia la mînâstirea Novode­­vici". Tablourile de inspiraţie socială cele mai cunoscute sunt „Edecarii de pe Volga" şi „Pro­cesiune religioasă în gubernia Kursk“. Portretist de seamă, Repin este celebru şi prin pînzele ce prezintă personalităţi ale cultu­rii ruse ca : Tolstoi, Mussorgski, Stasov. Pictorul — care a fost şi profesor la Academia de artă din Petersburg — și-a expus părerile teoretice în lucrarea „Apropiere depărtată". basmului. lată însă că un cer­cetător american, studiind mo­­dalitâțile de realizare a zilei veșnice, a decretat ca posibil faptul că peste două-trei dece­nii omul va putea dispune după bunul plac de Soare. El a pro­pus plasarea unor satelifi artifi­ciali ai Pămîntului pe o orbită stafionară. Satelifii vor fi pre­văzuti cu oglinzi uriaşe care vor reflecta lumina Soarelui, puţind sâ lumineze şi să încăl­zească oraşele, satele, întinse terenuri agricole. Avantajele sunt lesne de întrevăzut : recol­tele vor spori, se va reduce nu­mărul accidentelor de circula­ție și se vor economisi cantități considerabile de energie elec­trică. —c*m ■Ш HSJS _wm*__________,__._— . . ,__-,_________•' , .____________ ______S­ k____________| , _____ _____....-------._____ * *...................... ................... MICA ENCICLOPEDIE , SOARE VEȘNIC Imaginea unei zile nesfîrșite, I fără încetare, ar părea mai de­­în care Soarele să încălzească I grabă de domeniul fanteziei, al POVESTEA VORBEI Vremea plugului cînd vine, sâ nu te găsească în pat, ci cu mîna pe coarnele plugului legat. (Proverb românesc) I♦

Next