Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)
1971-02-26 / nr. 561
PAGINA 2 1 PE MAGISTRALELE ■—Win '"g"g "g"TM" h^hLh**ww»| 1.111 L\ALI LI I SATUL SOCIALIST Investiţii pentru dezvoltarea economică a judeţului în cincinalul 1965 -1970 1965 1970 450000000 LEI 1357000000 LEI A fost dintotdeauna unul din judeţele mici ca suprafaţă — şi poate şi din această cauză ignorat intr-un fel în trecut. El s-a dezvoltat armonios în anii socialismului punînd in valoare resursele materiale ca şi iniţiativa şi inteligenţa fiilor săi. Dîmboviţa a corectat grăbită neajunsul de a se numi judeţ „puţin dezvoltat1*. Atenţia şi grija partidului şi statului pentru dezvoltarea armonioasa a tuturor regiunilor ţării s-au materializat în schimbarea radicală a configuraţiei economice şi sociale a judeţului. Dîmboviţa beneficiază de investiţii substanţiale de la bugetul de stat. In Dîmboviţa a pătruns automatizarea o dată cu agregatele de factură modernă, a pătruns (şi procesul e în curs de desfăşurare) gîndirea tehnică nouă. Lucrează aici, în industrie ca şi în agricultură, specialişti cu o calificare temeinică care dau proceselor de producţie un curs superior. Niciodată bogăţiile solului şi subsolului n-au cunoscut o mai judicioasă şi mai utilă punere în valoare ca în anii socialismului. Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri cu o istorie îndelungată în exploatarea petrolului, azi reîntinerite, se înscriu cu o vigoare egală cu a noilor schele, în ansamblul întreprinderilor de extracţie a ţiţeiului. Industrializarea grăbeşte procesul de urbanizare a localităţilor, de ridicare economică şi culturală a acestora. Fieni a devenit oraş de cînd şi-a pus în frunte steaua electrică. Doiceşti face corp unic cu Termocentrala. Găeşti înregistrează in cursul ultimului cincinal o creştere aproape explozivă. Patru întreprinderi au fost plantate aici şi vechiul, micul tîrg îşi accelerează brusc pulsul ca o fiinţă în faţa unei mari emoţii. Să le amintim intr-un simplu şi măreţ bilanţ, aşa cum facem de cite ori închidem, enumerînd, în pumnul unei singure mîini tot ce am dobîndit şi ne este scump : Fabrica de frigidere cu compresie, uzina de piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic, fabrica de prefabricate din beton, complexul avicol. Investiţiile sunt îndreptate în ultimul cincinal şi spre alte obiective. Dezvoltarea întreprinderii textile din Pucioasa permite realizarea unei producţii de 2,6 milioane m.p. ţesături extratate pe an. Modernizarea şi reutilarea filaturii acestei unităţi fac ca producţia firelor de bumbac să crească cu 1172 tone pe an. Creşterea producţiei de prefabricate din beton la întreprinderea din Doiceşti este pe drept cuvînt spectaculoasă : de la 2 200 mc în 1965 la 40.700 m.c. în 1970. E un răspuns ferm dat solicitărilor venite din toate colţurile ţării pentru materialele de construcţii, indispensabile în ridicarea de edificii, obiective industriale şi agricole, locuinţe etc. Oamenii zugrăvesc adesea prezentul pe fundalul trecutului vitejesc şi dîmboviţeanului îi place să alăture epocile sugerînd astfel uriaşa dimensiune a izbinzilor lui de acum. La Răzvad, unde s-au bătut moşii celor de azi la 1907, surprinzi în contextul aceluiaşi tablou o casă ţărănească cu prispă, o combină de cereale, o sondă, un pilon de înaltă tensiune. Satul a intrat cu îndrăzneală în matca modernizării şi săteanul din susul Ialomiţei îşi trimite copilul la Găeşti să înveţe meseria de frigotehnist. „N-avem voie să mai fim anonimi. Nu mai putem fi anonimi** — spunea un maistru de la fabrica textilă din Pucioasa — ale cărei produse sunt căutate în 15 ţări ale lumii. Cum să mai fiţi anonimi, de pildă, dv. de la Valea Mare pe care a văzut-o o ţară-ntreagă la televizor. S-a aflat că pe 700 de hectare, în locul unor livezi răzleţe, se face azi pomicultură intensivă care a devenit una din cele mai rentabile ramuri, ca şi la Măneşti, la Ungureni, la Malu cu Brlori sau la Văleni. La Cojasca ne este citat ca ultimă realizare gospodărească laboratorul de fizică şi de chimie al şcolii generale. Un laborator de fizică la o şcoală ţărănească a intrat de mult în rîndul lucrurilor obişnuite, dar părinţii elevilor de azi mai ţin minte chinul atîtor generaţii care se chirceau în cămăruţe scunde cu firmă de şcoală, şi mai ţin minte figura aceea palidă, ofensată de ignoranţa bogăţiilor, străluminată interior de intenţii generoase care piereau înăbuşite : dascălul. Punem această evocare alături de realizările deosebite pe planul culturii ale Dîmboviţei de azi : 353 şcoli de cultură generală, 11 licee (de maiştri, agricole, economice, pedagogice, învăţămînt de artă), la care se adaugă formele de învăţămînt general, fără frecvenţă etc. Peste 4 000 de cadre didactice participă aici la procesul de instruire şi educare a elevilor. Lapidariul de la Curtea Domnească evocă în fiecare piatră o pagină din trecut. Dacă tot ce s-a clădit în anii socialismului şi-ar aduna intr-un singur loc simbolurile s-ar putea alcătui un alt lapidarium care ar da eroismului o definiţie nouă. Şi ne gîndim la sondorii care forează în plină cîmpie sub arşiţă sau biciuiţi de ploi şi care au aşezat Dîmboviţa în primele rînduri la extracţia petrolului pe ţară ; ne gîndim la ridicarea în plin cîmp a atîtor obiective noi şi dezvoltarea atîtor capacităţi de producţie vechi. Este rodul inteligenţei şi, al unei înalte pregătiri profesionale care devine o calitate a sute şi sute de oameni încadraţi în procesul producţiei. Minerii din Sotînga produc în 1970 cu 233 800 tone cărbune mai mult ca în 1965, muncitorii din Fieni dau faţă de 1965 aproape 20 000 000 becuri peste plan, întreprinderea textilă „Bucegi“ din Pucioasa introduce în fabricaţie 26 de articole noi cu 312 poziţii coloristice. „Nu mai putem fi anonimi** — se aude cuvîntul şi el ne stîrneşte nobila imagine a impulsurilor descătuşate in oameni de partidul nostru şi angajate pretutindeni pentru înflorirea pămîntului judeţului şi al ţării întregi. Agricultura judeţului s-a îmbogăţit în aceşti ani cu uriaşele complexe pentru creşterea industrială a păsărilor de la Titu şi Găeşti. In cei cinci ani pomicultura îşi măreşte suprafaţa cu aproape 1 700 hectare la care se adaugă schimbările survenite în structura speciilor de pomi . Ţărănimea cooperatistă, urmînd îndemnul partidului, trece la forme superioare de valorificare a pămîntului, a potenţialului de care dispune, a mijloacelor care i-au fost puse la dispoziţie de către stat. O asociaţie intercooperatista cu sediul la Băleni reuneşte 22 de cooperative agricole cu 28 ha de solarii destinate legumiculturi intensive. La Petreşti, se pun bazele unui complex de îngrăşare a porcilor, pentru 15 000 capete, iar la Răcari un altul de îngrăşarea berbecuţilor. La Ulieşti şi Corbii Mari mai multe cooperative au pus bazele unei asociaţii pentru creşterea gîştelor iar la Broşteni pentru peşte. ...In vastul lapidarium contemporan am înscrie pe o placă de granit nobilele virtuţi ale omului, pe care-l aflăm prezent peste tot în esenţa schimbărilor, de la poalele muntelui pînă în satul de cîmpie. VIRGIL TOSO DÎMBOVIȚA Modificări de esenţă pe harta industrială a judeţului • Cu cele patru întreprinderi ale sale Găieşti trece în clasa oraşelor industriale ale ţârii. — La Tîrgovişte ia fiinţă o fabrică de armături industriale ; — Titu se remarcă prin complexul avicol integrat pentru carne ; — Doiceşti îşi adaugă o fabrică de ultramarin precum şi linia de beton greu cu o capacitate de 10 000 m.c. şi linia Weiller de 9 000 m.c. — La Fusea Mâtusaru a intrat în funcţiune o nouă balastieră. — La Pucioasa fabrica de teracotă furnizează 2 000 000 bucăţi pe an. ÎNVESTIŢI I In agricultura judeţului A G R I C U L T U R A 207009000 7 8000000 Dinamica cantităţii de îngrăşăminte 1965 1970 13 486 tone 31 419 tone ţW Producţii medii la hectar: 1965 1970 Porumb 1170 kg 1890 kg Floareasoarelui 750 kg 1143 kg Sfeclă 13 460 kg 18 320 kg Livezi şi pepiniere : 1965 — 14 894 ha 1970 — 16 580 ha V _V ASCENSIUNI PE TREPTELE BUNĂSTĂRII .V.V.V.WAV.V.V.V.V.V.V.V.'.V.V.V.VVAWW.V' Numărul satelor electrificate în 1965 era de 194 iar în 1970 de 288 , 85,2 la sută din totalul sate- jfc lor din județ sunt electrificate. 1 • în decursul cincinalului recent încheiat numă- ÿ rul salariaţilor a crescut cu aproape 20 000. Cea ÿ mai mare parte dintre aceştia provin din satele ju- ÿ deţului. % AW.V.%W.V.*AWAW.V..W.W.V.%W.%W.V.%W.W.' Valoarea mărfurilor vîndute populaţiei 1965 — 1 165 854 000 lei. 1970 — 1 695 030 000 lei SUPRAFEŢE IRIGATE: în 1965 în 1970 4 413 ha 11206 ha . Numărul cadrelor cu creaza în agricultură a o pregătire superioară de crescut de la 145 în specialitate care la 1965 la 263 în 1969. Baza tehnico-materială Nr. 561 Vineri 26 februarie Demonstraţia celor 600000 de oameni Conf. univ. ION ARDELEANU director adjunct al Muzeului de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România Victoria insurecţiei armate, încununarea eforturilor Partidului Comunist Român pentru organizarea şi conducerea luptei maselor populare, a marcat începutul marilor bătălii de clasă pentru democratizarea ţării, instaurarea puterii muncitoreşti-ţărăneşti. Din august 1944, procesul de întărire politică şi organizatorică a partidului comunist, creşterea influenţei sale în mase, consolidarea Frontului Unic Muncitoresc, lărgirea ariei de acţiune a Frontului Naţional Democrat şi valul uriaş al luptei maselor au determinat o schimbare neîntreruptă a raportului de forţe în favoarea democraţiei. Obiectivul central îl constituia instaurarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat, aplicarea Programului de guvernare propus de F.N.D. la 27 ianuarie 1945. Programul preciza că problema puterii era esenţială pentru asigurarea succesului revoluţiei. Hotărâtoare erau pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor, lichidarea dominaţiei reacţiunii în guvern şi instaurarea unui guvern cu adevărat reprezentativ şi democratic, cu un program unitar care să cuprindă soluţionarea grabnică a reformei agrare, democratizarea şi refacerea economică a ţării. Prin prevederile sale, Programul de guvernare al F.N.D. răspundea intereselor majorităţii absolute a populaţiei ţării. Acest program a devenit platforma forţelor revoluţionare, platformă care a permis gruparea imenselor rezerve politice de partea progresului. Acţiunile desfăşurate pentru explicarea, propagarea în mase a ideilor programatice din Programul de guvernare au determinat sporirea combativităţii ţărănimii, a hotărîrii de a lupta sub conducerea aliatului ei — clasa muncitoare. Sub acelaşi impuls, în februarie 1945, în întreaga ţară au avut loc puternice demonstraţii şi mitinguri, în cadrul cărora masele populare cereau aplicarea neîntîrziată a Programului de guvernare al F.N.D., instaurarea unui guvern democrat. Mitingurile, demonstraţiile cuprindeau mii, zeci de mii de oameni. la demonstraţiile ce au avut loc la 3 şi 4 februarie 1945 la Ploieşti, Constanţa, Tîrgovişte, Brăila, Craiova, Cimpina, Roman şi Botoşani, au participat cîteva zeci de mii de persoane. In acele împrejurări, Partidul Comunist Român a apreciat că erau create condiţiile pentru izgonirea guvernului Rădescu, pentru instaurarea unui guvern care să corespundă noii situaţii politice. Sub conducerea partidului comunist, mase uriaşe ale populaţiei s-au angajat într-o luptă ascuţită împotriva reacţiunii, au alungat prefecţii şi primarii reacţionari, au trecut la organizarea controlului muncitoresc în fabrici, la exproprierea moşierilor şi împărţirea pămîntului la ţărani, realizînd astfel în fapt reforma agrară , au participat la lupta pentru democratizarea vieţii publice. Prin lupte deosebit de aprige, au fost cucerite prefecturile din Dolj, Caracal, Teleorman, Mehedinţi, Braşov, Hunedoara, Tutova, Craiova, Turnu Măgurele. Pînă la sfîrşitul lunii februarie 1945 masele populare, în frunte cu comuniştii, au reuşit să înfringă reacţiunea, să instaleze prefecţi democraţi în 52 de judeţe ale ţării, încercînd cu disperare să împiedice desfăşurarea procesului revoluţionar, reacţiunea căuta ieşirea printr-o soluţie extremă — războiul civil. In şedinţa din 16 februarie a Consiliului de Miniştri, generalul Rădescu a declarat că se va opune, cu toate puterile, presiunii populare şi, dacă va fi nevoie, va declanşa războiul civil, oricare va fi rezultatul. Luptele maselor populare au atins o tensiune maximă la 24 februarie 1945. In acea zi, la Bucureşti, peste 600 000 de muncitori, intelectuali, funcţionari, tineri, femei au ocupat străzile, la Ploieşti 68 000, circa 30 000 la Timişoara, peste 20 000 la Craiova s-au ridicat împotriva reacţiunii care se pregătise pentru această zi să riposteze prin forţa armelor. Sute de mii de oameni, începînc de la orele 12 s-au adunat pt locul actuale. Pieţe a Unirii Participanţii de demonstraţie au ascultat cuvîntările rostite de reprezentanţii Frontului Naţionă Democrat. După terminarea mitingului, manifestanţii, care exprimau în fapt voinţa întregulu popor, s-au încolonat şi au pornit pe Splaiul Independenţei şi au urcat apoi pe Calea Victoriei. înainte de clădirea Telefoanelor au fost însă întîmpinaţi de gloanţe. Erau poliţişti, jandarmi şi civili care trăgeau în plin. Manifestanţii şi-au păstrat calmul şi nu au cedat primului impuls de a părăsi coloana. Demni şi hotărîtă, neînarmată, dar fierbînd de revoltă şi mînie, imensa coloană îşi continuă drumul. Sutele de mii de oameni s-au masat în Piaţa Palatului. Era ora cinci după amiază. Atunci, din clădirea Ministerului de Interne, din direcţia Palatului, şi din mai multe alte locuri, s-au tras salve de arme automate. Lungului şir de eroi şi marinai poporului nostru, căzuţi înlupta pentru dreptate, libertate şi progres, li s-au adăugat în această zi numele lui Puşcaşu Nicolae, Stănescu C. Voicu, Banu Gheorghe Miu Mircea, Dogaru Gheorghe Holpern Iuliu. Marea ridicare de luptă a muncitorimii din Bucureşti şi din celelalte centre ale ţării a avut un puternic ecou în rîndurile întregului popor. „In aceste momente , relevă tovarăşul Nicolae Ceauşescu Partidul Comunist a desfăşurat intensă activitate organizatorică şi politică pentru cîştigarea bătăliei împotriva reacţiunii. In zilele care au urmat evenimentelor din 24 februarie au fost spulberate toate manevrele reacţiunii de a salva guvernul Rădescu, toate incercările acesteia de a forma un nou guvern în care să-şi păstreze preponderenţa". Luptele de la 24 februarie 1945, încununarea acţiunilor hotărîte ale maselor populare conduse de comunişti, au avut urmări imediate. Ele au determinat destituirea generalului Rădescu din funcţia de prim-ministru, au impus formarea unui nou guvern. Voinţa maselor populare a triumfat prin instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului de largă concentrare democratică prezidat de dr. Petru Groza. Manifestaţia celor 600 000 de oameni în ziua de 24 februarie 1943 din Bucureşti, episod eroic din şirul marilor bătălii de clasă, a grăbit procesul marilor transformări sociale şi politice în vederea edificării socialismului pe pămîntul României. Simbătă 27 februarie RADIO PROGRAMUL I: 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Mioriţa. 11.15 Atenţiune şoferi, atenţiune pietoni! 11.30 Măreţ pămînt al patriei iubite — cîntece. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiorecording — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 17.30 Muzică populară interpretată de Ileana Constantinescu, Ion Blăjan şi Grigore Kiazim. 20.05 Zece melodii preferate 20.40 Romanţe cu Elena Zamora şi Nicolae Florei. 21.25 Consemnări de Gheorghe Dolgu. 22.00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier. Sport. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Expres melodii Vineri 26 februarie SOARELE răsare la ora 6 şi 59 de minute. Apune la ora 17 şi 59 de minute. De la începutul anului au trecut 57 de zile.înă la sfîrşitul anului au rămas 308 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 26 februarie . Vremea se va menţine închisă, cu precipitaţii frecvente, mai ales ninsoare, în partea de nord a ţării. In sud, precipitaţiile vor cădea sub formă de ploi şi lapoviţă. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, în Moldova cu intensificări din sectorul nordic. în partea de nord a ţării temperatura va marca o scădere uşoară. Minimele vor oscila între minus 7 şi plus 3 grade, iar maximele între minus 3 şi plus 7 grade. In sud, pe alocuri se va semnala ceaţă. Timpul probabil pentru 27, 28 februarie şi 1 martie . Vremea se va răci în prima par MEDALION : REPIN Reprezentant al celei de a doua generaţii de pictori realişti ruşi din gruparea „Peredvijniki" (mişcare )е-şi propunea sa deschidă expoziţii în coifurile cele mai îndepărtate ale te a intervalului. Cerul va fi noros. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, cu intensificări în Moldova şi Bărăgan. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 grade şi zero grade, iar maximele între minus 5 şi plus 5 grade. Rusiei şi care a făcut ca tablourile realiste să fie cunoscute de masele muncitoare, Ilia Efimovici Repin (1844—1930) a lăsat o operă de o deosebită valoare şi bogăţie. Pînzele lui Repin reflectă viaţa poporului rus în cele mai diferite ipostaze, de la lupta pentru neadunare, la munca istovitoare e edecarilor de pe Volga. Tabloul „Zaporojenii scriind o scrisoare sultanului Mohamed al IV-lea“ este o compoziție plină de robustețe și optimism, o galerie de portrete ale legendarilor cazaci, care nu se temeau sâ răspundă cu semefie sultanului. Opere inspirate din trecutul istoric al Rusiei sunt şi „Ivan cel Groaznic şi fiul său Ivan" sau „Ţarina Sofia la mînâstirea Novodevici". Tablourile de inspiraţie socială cele mai cunoscute sunt „Edecarii de pe Volga" şi „Procesiune religioasă în gubernia Kursk“. Portretist de seamă, Repin este celebru şi prin pînzele ce prezintă personalităţi ale culturii ruse ca : Tolstoi, Mussorgski, Stasov. Pictorul — care a fost şi profesor la Academia de artă din Petersburg — și-a expus părerile teoretice în lucrarea „Apropiere depărtată". basmului. lată însă că un cercetător american, studiind modalitâțile de realizare a zilei veșnice, a decretat ca posibil faptul că peste două-trei decenii omul va putea dispune după bunul plac de Soare. El a propus plasarea unor satelifi artificiali ai Pămîntului pe o orbită stafionară. Satelifii vor fi prevăzuti cu oglinzi uriaşe care vor reflecta lumina Soarelui, puţind sâ lumineze şi să încălzească oraşele, satele, întinse terenuri agricole. Avantajele sunt lesne de întrevăzut : recoltele vor spori, se va reduce numărul accidentelor de circulație și se vor economisi cantități considerabile de energie electrică. —c*m ■Ш HSJS _wm*__________,__._— . . ,__-,_________•' , .____________ ______S k____________| , _____ _____....-------._____ * *...................... ................... MICA ENCICLOPEDIE , SOARE VEȘNIC Imaginea unei zile nesfîrșite, I fără încetare, ar părea mai deîn care Soarele să încălzească I grabă de domeniul fanteziei, al POVESTEA VORBEI Vremea plugului cînd vine, sâ nu te găsească în pat, ci cu mîna pe coarnele plugului legat. (Proverb românesc) I♦