Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)

1973-11-08 / nr. 1399

a Se află intr-un stadiu avansat construcţia primei fabrici de fulgi de cartofi din ţara noastră. Respectivul obiectiv este ampla­sat în zona industrială a oraşului Făgăraş şi va fi aprovizionat cu cartofi de unităţile agricole din comunele cuprinse pe o rază de 70 kilometri printre care Lisa, Breaza, Sîmbăta de Sus, Gura Văii, Pojorta, Voila, Arpaşu de Jos, Hurez şi Săscior. Noua uni­tate va avea o capacitate anuală de 3 500 tone de fulgi de cartofi. Mai bine de două treimi din echi­pamentul tehnic este furnizat de uzinele noastre constructoare de maşini. • Angrenaţi in efortul general pentru realizarea cincinalului înainte de termen, hidroamelio­­ratorii au executat în avans faţă de grafice lucrări pe mai mult de 9 000 ha şi au recuperat restan­ţele din anul trecut. Astfel, su­prafaţa amenajată pentru irigaţii a fost mărită în 10 luni din acest an cu încă 82 200 ha. In această perioadă au fost date în exploa­tare parţial sau total, in sisteme mari, noi amenajări ca Belbugeac- Sarinasuf, Terasa Brăilei, Olt-Călmăţui, Terasa Viziru şi Valea Carasu. Pe alte şantiere, lucrările con­tinuă. Există condiţii pentru rea­lizarea mai devreme a planului anual de amenajări, astfel ca su­prafaţa irigată să fie mărită cu încă 135 000 ha. • In zona Malul Roşu din Ploieşti va fi ridicat un nou complex de locuinţe, cuprinzând 20 de blocuri din care 6 cu zece nivele, ce vor totaliza 1728 de apartamente. ALB ŞI NEGRU ! Nu văzusem încă, anul acesta, zăpadă. Toamna ne dăruia şi ne dăruie o atit de limpede şi de calmă lumină incit fiinţa mea se întorcea mai mult in urmă, la nostalgia verdelui pierdut, şi nici gînd să se înfioreze de iarna care ne aşteaptă undeva pe a­­proape. Şi nu văzusem zăpada pînă ieri. Eram intr-un tren rapid care pătrunsese in ţinuturile Vrancei. Se crăpa de ziuă, şi, de la fereastra vagonului, ochii mi-au fost bruscaţi de violenţa ei albă, nesfîrşită şi incredibilă. Stratul ii era atit de gros incit acoperise definitiv cimpul. Ce-o fi prins oare dedesubt ? Era prn­gjBaggl I-------------------| una zăpadă coborâtă pe podişuri, adică primul semnal adevărat al iernii, şi cum ne găseşte ea oare? Se crăpa de ziuă, se făcea frig, iar trenul despica acea imensi­tate albă şi pustie; era dimi­neaţa neaşteptată a celui mai brutal anotimp ; era cea dinţii privelişte albă, din care se înăl­ţa o frumuseţe îngheţată şi bi­zară... Şi deodată, s-a întimplat ceva: I chiar in mijlocul acelei zăpezi de­­ o nedorită frumuseţe, a apărut o ,­dilă prelungă, neagră, răspîn- I dind aburi , o brazdă. Un tractor­­ se pornise de cu noapte şi ara. , Se continuă aratul. Ninge, pă• I mintui se pregăteşte de somn,­­ dar plugul merge. Omul necu-­­ noscut de pe tractor a arat la I lumina stelelor şi acum ară şi la I lumina zăpezii. Să ne încredem , în el, căci nimic nu poate da I sens straniei luciri a zăpezii, in­­ afară de brazda fertilă pe care­­ o trage el. Şi nimic nu contează pe albul I ei halucinant, în afară de braz­­­­da fertilă pe care o trage el. TITU CONSTANTIN înmulţirea unităţilor prestatoare de servicii din judeţul Arad a fost în­soţită, firesc, de dotarea lor cu utilaje şi piese de schimb. Utilajele, ca să producă venituri, trebuie folosite, în caz contrar apărînd ceea ce în limbaj economic se numeşte „imobilizare“, adică pa­gube. Consiliul popular al co­munei Şirna a primit prin transfer două autocamioa­ne ce constituie, acum, nucleul unei secţii de prestaţii. Este un nucleu, întrucît, aşa cum ne-a in­format primarul Teodor Petcovici, secţia, foarte rentabilă, va fi dezvoltată prin dotarea ei cu alte două mijloace de trans­port. Discuţia cu tovară­şul Teodor Petcovici a re­levat faptul că mijloacele de transport sunt acum foarte solicitate de public şi că, în aceste condiţii, aduc, fiecare, venituri de câte 450 de lei pe zi. Ne-a surprins faptul că unul din autocamioane staţio­na în curtea consiliului popular. — Este defect, ne-a spus primarul. Reparația trebuia făcută de săptă­­mîna trecută. — Trebuie dus la un atelier ? — Nici gînd. 11 facem noi. Peste o săptămînă, două, va fi gata. Doar să ne apucăm de treabă. Aparent, nimic grav. Un autocamion, primit prin transfer, pentru care nu s-a cheltuit, deci, nici un ban, staţionează de vreo zece zile, urmînd să fie reparat de către mecani­cii cooperativei agricole, fără cheltuieli mari. In fapt, însă, staţionarea a­­cestui mijloc de transport pe timp de 14 zile — da­că acceptăm primul ter­men propus de primar — înseamnă cel puţin tot atîţia cetăţeni ai comunei neserviţi şi, mai ales, o pagubă de peste 5 000 lei, adică exact costul repa­raţiei. Aşadar, redarea în funcţiune a autocamio­nului, cu întîrziere faţă de durata normală a re­paraţiei — două zile, cum ni s-a spus — dublează costul reparaţiei, fără ca acest fapt, care grevează bugetul comunei, să tul­bure inerţia celor un drept să ia măsuri. La Şicula, comună în care se poate constata, în general, dorinţa de a di­versifica prestaţiile de servicii, s-a renunţat la folosirea unei maşini pen­tru tăiat lemne, a consi­liului popular, apelîndu-se la serviciile unui parti­cular. De ce ? — Ne-am gîndit să cumpărăm un motor nou — ne-a asigurat primarul Avram Feieș, dar n-am avut, încă, suma de bani necesară. — Cit costă un aseme­nea motor ? —• Vreo zece mii de lei... — Proprietarului mași­nii de tăiat îi plătiţi, pro­babil, foarte puţin... — Puţin ? Pentru cele 120 tone de lemne, pie consiliului popular, îi dăm 4 000 de lei. Iată, dar, că numai cu cheltuielile pentru tăierea lemnelor proprii, consiliul AL. SOLOMONESCU (Continuare in pag. a 4-a) Prestările de servicii la sate Dacă ați calcula, tovarășe primar...! ­ pe calea urbanizării. ANUL V. Nr. 1399 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini-30 bani • La ordinea zilei in agricultură • Două acţiuni de maximă însemnătate şi urgenţă, care reclamă măsuri deosebite în fiecare unitate agricolă: •Transportul întregii recolte •Executarea arătărilor Prin construcţiile moderne înălţate în ultimii ani, comuna Petroşani, judeţul Prahova păşeşte­Eforturile oamenilor muncii din agricultură pentru strîngerea re­coltelor acestui an se apropie de momentul final. Folosind timpul prielnic de lucru, participînd cu toate forţele la această acţiune de mare însemnătate economică, ei au reuşit să culeagă porumbul de pe mai mult de 1 990 000 hectare, ceea ce reprezintă 95 la sută din suprafeţele existente în cooperati­vele agricole şi 92 la sută în între­prinderile agricole de stat. Avînd în vedere că recoltatul a fost în­cheiat în întreprinderile agricole de stat din 17 judeţe şi în coope­rativele agricole din 21 de judeţe, precum şi faptul că lanurile necu­ Iese încă însumează circa 73 000 de hectare constituie premise ca a­­ceastă lucrare să fie terminată, peste tot, pină la sfîrşitul săptă­­minii în curs. Este, aşadar, îmbucurător că vremea nefavorabilă anunţată de meteorologi pentru cea de a doua jumătate a lunii noiembrie nu va surprinde lanurile neculese. Pro­blema care se pune, însă, acum, cu stringenţă, este ca întreaga recol­tă să fie cit mai repede transpor­tată, depozitată în condiţii cores­punzătoare. O preocupare capitală a condu­cerilor de unităţi este de a lua toate măsurile ca, folosindu-se la capacitatea maximă mijloacele de transport, inlăturîndu-se staţionă­rile prelungite şi drumurile în gol, transportul recoltei să fie intensi­ficat. Totodată, este necesar ca or­ganele agricole judeţene să acţio­neze neîntîrziat pentru înlăturarea decalajului creat între recoltat şi (Continuare in pag. a 3-a) Stadiul executării arăturilor pentru însăminţările de primăvară, în coo­perativele agricole, la 6 noiembrie 1973 OBIECTIV­ APROPIAT: TOATE COOPERATIVELE AGRICOLE VOR FI PUTERNICE In ultimii ani, în judeţul Argeş a crescut numărul unităţilor cu mari şi moderne ferme de animale, au fost realizate importante plan­taţii viti-pomicole, care sunt de pe acum garanţii pentru obţinerea, în anii viitori, a unor recolte şi ve­nituri mari. Aceasta este linia de dezvoltare a majorităţii unităţilor cooperatiste agricole argeşene. Alături de a­­cestea, însă, un număr de coope­rative agricole continuă să bată pasul pe loc. Asupra lor este în­dreptată atenţia organelor de partid şi de stat locale, a celor de specialitate. Acum, cînd anul agricol se în­cheie şi fiecare îşi face socotelile, la indicaţia biroului comitetului — convorbire cu ing. EMIL TEO­­DORESCU, director general al Di­recţiei generale a agriculturii, in­dustriei alimentare şi apelor din judeţul Argeş — judeţean de partid, organele agri­­cole — pe baza analizei economice făcute în unităţi, a unor studii te­meinice, a consultării specialiştilor şi cooperatorilor — a întocmit pen­tru fiecare unitate cooperatistă cu rezultate sub nivelul posibilităţilor programe de măsuri concrete, me­nite să asigure redresarea rapidă a lor. — Pe ce coordonate urmează să-şi dezvolte activitatea, în urmă­torii ani, cooperativele agricole vi­zate ? — l-am întrebat pe ing. Emil Teodorescu, directorul gene­ral al direcţiei generale agricole judeţene. — Analizele, studiile efectuate au evidenţiat faptul că 15 unităţi cooperatiste trebuie ajutate să realizeze o mai bună valorificare a fondului funciar, că se impune ca alte 30 de unităţi să fie spriji­nite pentru cultivarea, pe suprafeţe mai mari, a plantelor tehnice, că circa 10 cooperative agricole îşi pot redresa situaţia economică dezvol­­tînd sectorul zootehnic. — Ce acţiuni concrete se între­prind pentru consolidarea primei grupe de unităţi ? — Evident, măsurile­­stabilite nu sunt generale. Ele depind de parti­cularităţile fiecărei cooperative a­­gricole. Totuşi, trebuie reţinut că în cursul anului viitor vor fi întoc­mite de către oficiul de cadastru, şi organizare­a teritoriului — pentru toate aceste unităţi — pro­iecte de organizare, în vederea re­zolvării problemelor legate de liti­giile privind unele suprafeţe şi schimburile de teren între coope­rativele agricole. In cadrul acestor proiecte vor fi făcute propuneri care vizează schimbări ale categoriilor de folo­sinţă, urmărindu-se obţinerea de pe fiecare metru pătrat de pămînt a unei eficienţe economice maxi­me . Un program amplu de măsuri a fost întocmit pentru combaterea eroziunii solului, în toate coopera­tivele agricole analizate. In acest sens, oficiul de îmbunătăţiri fun­ciare va stabili — pină la finele anului 1974 — lucrările ce se im­pun a fi executate, iar direcţia a­­gricolă împreună cu uniunea coo­perativelor agricole vor sprijini unităţile în asigurarea mijloacelor necesare. Aceasta va permite ca pînă in anul 1976 să fie efectuate asemenea lucrări pe o suprafaţă de 550 hectare, aparţinînd unui număr de şapte unităţi. De aseme­ M. MIHAESCU (Continuare in pag. a 3-a) Buna iernare a animalelor impune : „DEZGHEŢAREA" INIŢIATIVELOR Scrisoare către cei ce răspund de prelucrarea strugurilor din podgoriile Buzăului POFTIŢI, VA ROG, LA „GROAPA DE VINIFICAŢIE" DIN POGOANELE. Statutul cooperativei agricole de producţie — capitol cu capitol. PERMANENT ÎNĂLŢIMEA ÎNCREDERII OBŞTII. Fruntaşii va împărtăşesc din experienţa lor . MĂTASE PE MĂSURĂ CERINŢELOR INDUSTRIEI TEXTILE. DIN UZINĂ—PE OGOR Iată două imagini — surprinse pe ogoare şi în uzină — ale aceloraşi eforturi îndreptate în direcţia creşterii producţiei agricole. Muncitorii de la I.A.S. Toprai­­sar — Constanţa utilizează raţional sistemele de irigaţii. Şi în aceste zile ei fac ca solul să fie bine aprovizionat cu apă, ca recolta viitoare să fie tot ntai bogată. Lucrind în uzină, la întreprinderea de pompe Bucureşti, strungarul Petre Bunea urmăreşte acelaşi ţel. Roadele muncii sale — piese mai multe şi mai bune, — se concretizează in realizarea de noi tipuri de pompe necesare marilor sisteme de irigaţii. Aripile de ploaie de la Topraisar răspindesc apa pompată de agregatele produse aci de muncitori ca Bunea. Foto : KM. TANJALA COPIII ŞI CHIPIU Să vezi chipul patriei cu o­­chii acestui om, un profesor. Să te gindeşti la patrie din a­­ceastă sală de clasă, de la a­­ceasta catedră, de lingă a­­ceste bănci. Să cuprinzi de la Harman, de pe meleagurile Braşovului, întreg ţinutul Transilvaniei şi ţinuturile de dincolo de munţi. Să vezi chipul patriei cu ochii aces­tor copii de a căror educaţie răspunzi. Cu ce să compari acest spa­ţiu numit sală de clasă ? Cu o rampă de lansare a navelor interplanetare ? Se poate. Doar in sensul cutezanţei şi al forţei omului de a pătrunde in tainele universului. O sală de clasă iisă poartă şi alte simbo­luri. Intr-un astfel de spaţiu se lansează visele copilăriei. Să vezi chipul patriei prin visele copilăriei. Să lupţi, să faci totul ca aceste vise să se îm­plinească. Cit de frumos e chipul pa­triei cind îl vezi, precum păs­torii, din luminiş de munte, de lingă izvoare şi de lingă cetina brazilor. Să fii la iz­voarele Oltului şi să aduni in suflet toată frumuseţea ce • se-oftiindeşte in unda acestui nu de la izvoare pină la con­topirea sa cu Dunărea. Cit de frumos e chipul pa-SA GÎNDIM, SA MUNCIM, . SA TRĂIM A V...*.• In chip comunist triei cind îl vezi, precum oţe­­larii, in momentul cînd se­ plă­mădeşte şarja de oţel. Să fii lingă cuptoare şi să urmăreai drumul oţelului şi să vezi cum oţelul se aşează la teme­lia patriei. Cit de frumos e acest chip al patriei cind îl priveşti din zarea ogoarelor, de pe tractor. Să tai brazdă adincă, brazdă bună, şi să semeni griul şi să-l vezi cum răsare şi cum creşte şi cum devine pîine. Dar parcă şi mai frumos e chipul patriei cînd il veni prin visele copilăriei. Să fii conştiinţa vie a acestor vise, şi să te străduieşti, să nu pre­cupeţeşti nimic ca ele să se a­­firme. O astfel de conştiinţă o are educatorul de vocaţie. Un asemenea educator e Teodor Nan, care de ciţiva ani e di­rectorul şcolii generale din Harman. S-a născut în aceas­tă localitate, îşi aminteşte : ,,In această sală de clasă am învăţat şi­ eu. Tatăl­­meu a fost timplat la Atelierele de vagoane din Braşov. E pen­sionar acum. A lucrat,ca tim­­plar 38 de ani.. Şi a crescut opt copii.“ Părinţii sunt cel dinţii c­­a templu al copiilor.. Ce fel de exemplu a fost bătrînul Nan pentru fiii şi­ fiicele sale ? In primul rind, el i-a învăţat pe copii să cinstească munca, pentru că munca stă la baza demnităţii omului.. E ,mîndru bătrînul Nan de copiii săi. Cel mai mare, Arsene, e me­canic la S.M.A. Hărman, Na­talia e ingineră chimistă, Ioan e inginer silvic, Elena a ajuns educatoare. Achim e tracto­rist. Şi toţi sînt stimaţi la lo­cul lor de muncă. Aşa cum este stimat şi Teodor Nan, îşi aminteşte : „învăţam bine şi am prins dragoste de mese­ria de învăţător. Fostul direc­tor al şcolii, Gheorghe Fătu­­leţ, l-a îndemnat pe tata şi mă dea la normală, la Sibiu, unde învăţase şi el. Îi spunea tatei: „Aş vrea ca un băiat la­ Hărman să vină în locul meu“. Şi tata l-a ascultat. Nu demult, răsfoind arhiva şcolii au dat de fişa mea. Pe ea, în­văţătoarea Victoria Chicoş a scris : „trmn pentru învăţător“. Şi învăţătoarea Victoria Chicoş nu s-a înşelat în spe­ranţele sale. După terminarea şcolii normale, Teodor Nan a urmat, la fără frecvenţii, cursurile Institutului pedago­­gic din Braşov. Un suflet pa­sionat, un om al disciplinei^ PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next