Satul Socialist, noiembrie 1973 (Anul 5, nr. 1393-1418)
1973-11-08 / nr. 1399
a Se află intr-un stadiu avansat construcţia primei fabrici de fulgi de cartofi din ţara noastră. Respectivul obiectiv este amplasat în zona industrială a oraşului Făgăraş şi va fi aprovizionat cu cartofi de unităţile agricole din comunele cuprinse pe o rază de 70 kilometri printre care Lisa, Breaza, Sîmbăta de Sus, Gura Văii, Pojorta, Voila, Arpaşu de Jos, Hurez şi Săscior. Noua unitate va avea o capacitate anuală de 3 500 tone de fulgi de cartofi. Mai bine de două treimi din echipamentul tehnic este furnizat de uzinele noastre constructoare de maşini. • Angrenaţi in efortul general pentru realizarea cincinalului înainte de termen, hidroamelioratorii au executat în avans faţă de grafice lucrări pe mai mult de 9 000 ha şi au recuperat restanţele din anul trecut. Astfel, suprafaţa amenajată pentru irigaţii a fost mărită în 10 luni din acest an cu încă 82 200 ha. In această perioadă au fost date în exploatare parţial sau total, in sisteme mari, noi amenajări ca Belbugeac- Sarinasuf, Terasa Brăilei, Olt-Călmăţui, Terasa Viziru şi Valea Carasu. Pe alte şantiere, lucrările continuă. Există condiţii pentru realizarea mai devreme a planului anual de amenajări, astfel ca suprafaţa irigată să fie mărită cu încă 135 000 ha. • In zona Malul Roşu din Ploieşti va fi ridicat un nou complex de locuinţe, cuprinzând 20 de blocuri din care 6 cu zece nivele, ce vor totaliza 1728 de apartamente. ALB ŞI NEGRU ! Nu văzusem încă, anul acesta, zăpadă. Toamna ne dăruia şi ne dăruie o atit de limpede şi de calmă lumină incit fiinţa mea se întorcea mai mult in urmă, la nostalgia verdelui pierdut, şi nici gînd să se înfioreze de iarna care ne aşteaptă undeva pe aproape. Şi nu văzusem zăpada pînă ieri. Eram intr-un tren rapid care pătrunsese in ţinuturile Vrancei. Se crăpa de ziuă, şi, de la fereastra vagonului, ochii mi-au fost bruscaţi de violenţa ei albă, nesfîrşită şi incredibilă. Stratul ii era atit de gros incit acoperise definitiv cimpul. Ce-o fi prins oare dedesubt ? Era prngjBaggl I-------------------| una zăpadă coborâtă pe podişuri, adică primul semnal adevărat al iernii, şi cum ne găseşte ea oare? Se crăpa de ziuă, se făcea frig, iar trenul despica acea imensitate albă şi pustie; era dimineaţa neaşteptată a celui mai brutal anotimp ; era cea dinţii privelişte albă, din care se înălţa o frumuseţe îngheţată şi bizară... Şi deodată, s-a întimplat ceva: I chiar in mijlocul acelei zăpezi de o nedorită frumuseţe, a apărut o ,dilă prelungă, neagră, răspîn- I dind aburi , o brazdă. Un tractor se pornise de cu noapte şi ara. , Se continuă aratul. Ninge, pă• I mintui se pregăteşte de somn, dar plugul merge. Omul necu- noscut de pe tractor a arat la I lumina stelelor şi acum ară şi la I lumina zăpezii. Să ne încredem , în el, căci nimic nu poate da I sens straniei luciri a zăpezii, in afară de brazda fertilă pe care o trage el. Şi nimic nu contează pe albul I ei halucinant, în afară de brazda fertilă pe care o trage el. TITU CONSTANTIN înmulţirea unităţilor prestatoare de servicii din judeţul Arad a fost însoţită, firesc, de dotarea lor cu utilaje şi piese de schimb. Utilajele, ca să producă venituri, trebuie folosite, în caz contrar apărînd ceea ce în limbaj economic se numeşte „imobilizare“, adică pagube. Consiliul popular al comunei Şirna a primit prin transfer două autocamioane ce constituie, acum, nucleul unei secţii de prestaţii. Este un nucleu, întrucît, aşa cum ne-a informat primarul Teodor Petcovici, secţia, foarte rentabilă, va fi dezvoltată prin dotarea ei cu alte două mijloace de transport. Discuţia cu tovarăşul Teodor Petcovici a relevat faptul că mijloacele de transport sunt acum foarte solicitate de public şi că, în aceste condiţii, aduc, fiecare, venituri de câte 450 de lei pe zi. Ne-a surprins faptul că unul din autocamioane staţiona în curtea consiliului popular. — Este defect, ne-a spus primarul. Reparația trebuia făcută de săptămîna trecută. — Trebuie dus la un atelier ? — Nici gînd. 11 facem noi. Peste o săptămînă, două, va fi gata. Doar să ne apucăm de treabă. Aparent, nimic grav. Un autocamion, primit prin transfer, pentru care nu s-a cheltuit, deci, nici un ban, staţionează de vreo zece zile, urmînd să fie reparat de către mecanicii cooperativei agricole, fără cheltuieli mari. In fapt, însă, staţionarea acestui mijloc de transport pe timp de 14 zile — dacă acceptăm primul termen propus de primar — înseamnă cel puţin tot atîţia cetăţeni ai comunei neserviţi şi, mai ales, o pagubă de peste 5 000 lei, adică exact costul reparaţiei. Aşadar, redarea în funcţiune a autocamionului, cu întîrziere faţă de durata normală a reparaţiei — două zile, cum ni s-a spus — dublează costul reparaţiei, fără ca acest fapt, care grevează bugetul comunei, să tulbure inerţia celor un drept să ia măsuri. La Şicula, comună în care se poate constata, în general, dorinţa de a diversifica prestaţiile de servicii, s-a renunţat la folosirea unei maşini pentru tăiat lemne, a consiliului popular, apelîndu-se la serviciile unui particular. De ce ? — Ne-am gîndit să cumpărăm un motor nou — ne-a asigurat primarul Avram Feieș, dar n-am avut, încă, suma de bani necesară. — Cit costă un asemenea motor ? —• Vreo zece mii de lei... — Proprietarului mașinii de tăiat îi plătiţi, probabil, foarte puţin... — Puţin ? Pentru cele 120 tone de lemne, pie consiliului popular, îi dăm 4 000 de lei. Iată, dar, că numai cu cheltuielile pentru tăierea lemnelor proprii, consiliul AL. SOLOMONESCU (Continuare in pag. a 4-a) Prestările de servicii la sate Dacă ați calcula, tovarășe primar...! pe calea urbanizării. ANUL V. Nr. 1399 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini-30 bani • La ordinea zilei in agricultură • Două acţiuni de maximă însemnătate şi urgenţă, care reclamă măsuri deosebite în fiecare unitate agricolă: •Transportul întregii recolte •Executarea arătărilor Prin construcţiile moderne înălţate în ultimii ani, comuna Petroşani, judeţul Prahova păşeşteEforturile oamenilor muncii din agricultură pentru strîngerea recoltelor acestui an se apropie de momentul final. Folosind timpul prielnic de lucru, participînd cu toate forţele la această acţiune de mare însemnătate economică, ei au reuşit să culeagă porumbul de pe mai mult de 1 990 000 hectare, ceea ce reprezintă 95 la sută din suprafeţele existente în cooperativele agricole şi 92 la sută în întreprinderile agricole de stat. Avînd în vedere că recoltatul a fost încheiat în întreprinderile agricole de stat din 17 judeţe şi în cooperativele agricole din 21 de judeţe, precum şi faptul că lanurile necu Iese încă însumează circa 73 000 de hectare constituie premise ca această lucrare să fie terminată, peste tot, pină la sfîrşitul săptăminii în curs. Este, aşadar, îmbucurător că vremea nefavorabilă anunţată de meteorologi pentru cea de a doua jumătate a lunii noiembrie nu va surprinde lanurile neculese. Problema care se pune, însă, acum, cu stringenţă, este ca întreaga recoltă să fie cit mai repede transportată, depozitată în condiţii corespunzătoare. O preocupare capitală a conducerilor de unităţi este de a lua toate măsurile ca, folosindu-se la capacitatea maximă mijloacele de transport, inlăturîndu-se staţionările prelungite şi drumurile în gol, transportul recoltei să fie intensificat. Totodată, este necesar ca organele agricole judeţene să acţioneze neîntîrziat pentru înlăturarea decalajului creat între recoltat şi (Continuare in pag. a 3-a) Stadiul executării arăturilor pentru însăminţările de primăvară, în cooperativele agricole, la 6 noiembrie 1973 OBIECTIV APROPIAT: TOATE COOPERATIVELE AGRICOLE VOR FI PUTERNICE In ultimii ani, în judeţul Argeş a crescut numărul unităţilor cu mari şi moderne ferme de animale, au fost realizate importante plantaţii viti-pomicole, care sunt de pe acum garanţii pentru obţinerea, în anii viitori, a unor recolte şi venituri mari. Aceasta este linia de dezvoltare a majorităţii unităţilor cooperatiste agricole argeşene. Alături de acestea, însă, un număr de cooperative agricole continuă să bată pasul pe loc. Asupra lor este îndreptată atenţia organelor de partid şi de stat locale, a celor de specialitate. Acum, cînd anul agricol se încheie şi fiecare îşi face socotelile, la indicaţia biroului comitetului — convorbire cu ing. EMIL TEODORESCU, director general al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor din judeţul Argeş — judeţean de partid, organele agricole — pe baza analizei economice făcute în unităţi, a unor studii temeinice, a consultării specialiştilor şi cooperatorilor — a întocmit pentru fiecare unitate cooperatistă cu rezultate sub nivelul posibilităţilor programe de măsuri concrete, menite să asigure redresarea rapidă a lor. — Pe ce coordonate urmează să-şi dezvolte activitatea, în următorii ani, cooperativele agricole vizate ? — l-am întrebat pe ing. Emil Teodorescu, directorul general al direcţiei generale agricole judeţene. — Analizele, studiile efectuate au evidenţiat faptul că 15 unităţi cooperatiste trebuie ajutate să realizeze o mai bună valorificare a fondului funciar, că se impune ca alte 30 de unităţi să fie sprijinite pentru cultivarea, pe suprafeţe mai mari, a plantelor tehnice, că circa 10 cooperative agricole îşi pot redresa situaţia economică dezvoltînd sectorul zootehnic. — Ce acţiuni concrete se întreprind pentru consolidarea primei grupe de unităţi ? — Evident, măsurilestabilite nu sunt generale. Ele depind de particularităţile fiecărei cooperative agricole. Totuşi, trebuie reţinut că în cursul anului viitor vor fi întocmite de către oficiul de cadastru, şi organizarea teritoriului — pentru toate aceste unităţi — proiecte de organizare, în vederea rezolvării problemelor legate de litigiile privind unele suprafeţe şi schimburile de teren între cooperativele agricole. In cadrul acestor proiecte vor fi făcute propuneri care vizează schimbări ale categoriilor de folosinţă, urmărindu-se obţinerea de pe fiecare metru pătrat de pămînt a unei eficienţe economice maxime . Un program amplu de măsuri a fost întocmit pentru combaterea eroziunii solului, în toate cooperativele agricole analizate. In acest sens, oficiul de îmbunătăţiri funciare va stabili — pină la finele anului 1974 — lucrările ce se impun a fi executate, iar direcţia agricolă împreună cu uniunea cooperativelor agricole vor sprijini unităţile în asigurarea mijloacelor necesare. Aceasta va permite ca pînă in anul 1976 să fie efectuate asemenea lucrări pe o suprafaţă de 550 hectare, aparţinînd unui număr de şapte unităţi. De aseme M. MIHAESCU (Continuare in pag. a 3-a) Buna iernare a animalelor impune : „DEZGHEŢAREA" INIŢIATIVELOR Scrisoare către cei ce răspund de prelucrarea strugurilor din podgoriile Buzăului POFTIŢI, VA ROG, LA „GROAPA DE VINIFICAŢIE" DIN POGOANELE. Statutul cooperativei agricole de producţie — capitol cu capitol. PERMANENT ÎNĂLŢIMEA ÎNCREDERII OBŞTII. Fruntaşii va împărtăşesc din experienţa lor . MĂTASE PE MĂSURĂ CERINŢELOR INDUSTRIEI TEXTILE. DIN UZINĂ—PE OGOR Iată două imagini — surprinse pe ogoare şi în uzină — ale aceloraşi eforturi îndreptate în direcţia creşterii producţiei agricole. Muncitorii de la I.A.S. Topraisar — Constanţa utilizează raţional sistemele de irigaţii. Şi în aceste zile ei fac ca solul să fie bine aprovizionat cu apă, ca recolta viitoare să fie tot ntai bogată. Lucrind în uzină, la întreprinderea de pompe Bucureşti, strungarul Petre Bunea urmăreşte acelaşi ţel. Roadele muncii sale — piese mai multe şi mai bune, — se concretizează in realizarea de noi tipuri de pompe necesare marilor sisteme de irigaţii. Aripile de ploaie de la Topraisar răspindesc apa pompată de agregatele produse aci de muncitori ca Bunea. Foto : KM. TANJALA COPIII ŞI CHIPIU Să vezi chipul patriei cu ochii acestui om, un profesor. Să te gindeşti la patrie din această sală de clasă, de la aceasta catedră, de lingă aceste bănci. Să cuprinzi de la Harman, de pe meleagurile Braşovului, întreg ţinutul Transilvaniei şi ţinuturile de dincolo de munţi. Să vezi chipul patriei cu ochii acestor copii de a căror educaţie răspunzi. Cu ce să compari acest spaţiu numit sală de clasă ? Cu o rampă de lansare a navelor interplanetare ? Se poate. Doar in sensul cutezanţei şi al forţei omului de a pătrunde in tainele universului. O sală de clasă iisă poartă şi alte simboluri. Intr-un astfel de spaţiu se lansează visele copilăriei. Să vezi chipul patriei prin visele copilăriei. Să lupţi, să faci totul ca aceste vise să se împlinească. Cit de frumos e chipul patriei cind îl vezi, precum păstorii, din luminiş de munte, de lingă izvoare şi de lingă cetina brazilor. Să fii la izvoarele Oltului şi să aduni in suflet toată frumuseţea ce • se-oftiindeşte in unda acestui nu de la izvoare pină la contopirea sa cu Dunărea. Cit de frumos e chipul pa-SA GÎNDIM, SA MUNCIM, . SA TRĂIM A V...*.• In chip comunist triei cind îl vezi, precum oţelarii, in momentul cînd se plămădeşte şarja de oţel. Să fii lingă cuptoare şi să urmăreai drumul oţelului şi să vezi cum oţelul se aşează la temelia patriei. Cit de frumos e acest chip al patriei cind îl priveşti din zarea ogoarelor, de pe tractor. Să tai brazdă adincă, brazdă bună, şi să semeni griul şi să-l vezi cum răsare şi cum creşte şi cum devine pîine. Dar parcă şi mai frumos e chipul patriei cînd il veni prin visele copilăriei. Să fii conştiinţa vie a acestor vise, şi să te străduieşti, să nu precupeţeşti nimic ca ele să se afirme. O astfel de conştiinţă o are educatorul de vocaţie. Un asemenea educator e Teodor Nan, care de ciţiva ani e directorul şcolii generale din Harman. S-a născut în această localitate, îşi aminteşte : ,,In această sală de clasă am învăţat şi eu. Tatălmeu a fost timplat la Atelierele de vagoane din Braşov. E pensionar acum. A lucrat,ca timplar 38 de ani.. Şi a crescut opt copii.“ Părinţii sunt cel dinţii ca templu al copiilor.. Ce fel de exemplu a fost bătrînul Nan pentru fiii şi fiicele sale ? In primul rind, el i-a învăţat pe copii să cinstească munca, pentru că munca stă la baza demnităţii omului.. E ,mîndru bătrînul Nan de copiii săi. Cel mai mare, Arsene, e mecanic la S.M.A. Hărman, Natalia e ingineră chimistă, Ioan e inginer silvic, Elena a ajuns educatoare. Achim e tractorist. Şi toţi sînt stimaţi la locul lor de muncă. Aşa cum este stimat şi Teodor Nan, îşi aminteşte : „învăţam bine şi am prins dragoste de meseria de învăţător. Fostul director al şcolii, Gheorghe Fătuleţ, l-a îndemnat pe tata şi mă dea la normală, la Sibiu, unde învăţase şi el. Îi spunea tatei: „Aş vrea ca un băiat la Hărman să vină în locul meu“. Şi tata l-a ascultat. Nu demult, răsfoind arhiva şcolii au dat de fişa mea. Pe ea, învăţătoarea Victoria Chicoş a scris : „trmn pentru învăţător“. Şi învăţătoarea Victoria Chicoş nu s-a înşelat în speranţele sale. După terminarea şcolii normale, Teodor Nan a urmat, la fără frecvenţii, cursurile Institutului pedagogic din Braşov. Un suflet pasionat, un om al disciplinei^ PETRE DINCU (Continuare în pag. a 2-a)