Scânteia Tineretului, noiembrie 1949 (Anul 4, nr. 179-202)
1949-11-01 / nr. 179
Toată dragostea noastră tinerească pentru Uniunea Sovietică Se apropie grandioasa sărbătoare a proetariatului revoluţionar din toată lumea, cea de a 32-a aniversare a Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie. Republica Populară Română închinăsăptămâna de la 1 la 7 Noembrie, manifestărilor prin care poporul nostru Îşi exprimă în chip deosebit I veşnica şi neţărmurita dragoste şi recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică, faţa de genialul ei con- ducător — Iosif Vissarionovici Stalin. Dragoste şi recunoştinţă îi purtăm Uniunii Sovietice şi marelui Stalin, ai cărui glorioşi ostaşi ne-au adus eliberarea de sub jugul fascismului Vărsându-şi sângele pentru independenţa naţională a ţării noastre, neînvinsa Armată Sovietică ne-a adus pe steagurile sale, zorile eliberării definitive de sub orice exploatare de clasă, zorile deschise de Marea Revoluţie din Octombrie. Numai datorită condiţiilor create de marşul glorios al Armatei Sovietice prin ţara noastră, a fost posibilă făurirea — sub conducerea Partidului Comunist Român — a regimului de democrate populară, spre deosebire de ţările unde au intrat armatele Co-americane şi unde am stăpâneşte teroarea fascistă, iubim poporul sovietic, îi suntem recunoscători primului Stat Socialist din lume şi înţeleptului său cârmuitor , tovarăşului Stalin, pentru că mâna sa ocrotitoare ne-a ajutat să trecem cu succes prin anii grei de după răsboi. Numai aşa a fost posibil ca planurile imperialiştilor de a răni independenţa poporului român, să fie nimicite. Noi suntem salvaţi de nenorocirea popoarelor din ţările subjugate dolarului, unde şomerii se numără cu mile, fabricile se închid cu duiumul în faţa valului crizei economice, iar tineretul lipsit de perspectiva unui viitor fericit trebue să lupte crâncen pentru a se smulge din ghiarele mizeriei şi foamei. Tinerii din ţările marşalizate încă nu cunosc mândria depăşirii normelor în producţie şi nici bucuria orizonturilor largi ale ştiinţei spre care este chemat tineretul din Republica Populară Română. Pe noi ne-a salvat ajutorul socialst frăţesc al U.R.S.S. Sumele datorate pentru aplicarea condiţiunilor armistiţiului, ne-au fost reduse masiv de către Statul Sovietic, iar cerealele colhozurilor şi sovhozurilor au alungat foamea poporului nostru lovit de secetă- O formă deosebită a sprijinului economic pe care-l avem din partea Statului Sovietic, o constitue Sovromurile, fără de care, după cum ne arată tov Gheorghiu-Dej, n’am fi putut face paşii însemnaţi ce i-am făcut pe calea industrializării ţării, însemnatele cantităţi de maşini-unelte şi materii prime trimise din Uniunea Sovietică şi cadrele de tehnicieni sovietici, ne-au ajutat să ne refacem economia, să întărim baza materială a regimului de democraţie populară şi să trecem la construirea socialismului Având în faţă obiectivele primului nostru plan cincinal pe care Partidul Muncitoresc Român l-a prezentat în faţa oamenilor muncii din Republica Populară Română, privim în zarea viitorului şi la distanţă de numai câţiva ani, vedem înălţate uzine mari producătoare de maşiniunelte grele, instalaţii electrice care vor răspândi multă lumină şi energie în ţara noastră; fie zâmbesc fericiţi locuitorii noilor oraşe din regiunea Canalului Dunărea-Marea Neagră şi auzim desluşit uruitul celor 25 000 de tractoare care vor ara ogoarele noastre socialiste. Maşinile sovietice, prezentate la Expoziţia industriei Sovietice din Capitală, ne arată convingător ce sunt în stare să construiască muncitorii eliberaţi de sub exploatarea capitalului şi constitue un exemplu viu de ceea ce va trebui să realizăm şi noi. Grupul ţăranilor muncitori care au vizitat Uniunea Sovietică în vara acestui an, ne-au adus mărturia belşugului şi fericirii din satele sovietice, belşug şi fericire care vor fi create şi în satele noastre, cu ajutorul Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, cu ajutorul Gospodăriilor Agricole de Stat şi Colective. Primăvăratici zori strălucesc deasupra viitorului nostru fericit pe care suntem siguri că-l vom cuceri, deoarece vom avea în permanenţă ajutorul marei noastre prietene şi aliate — Uniunea Sovietică. Credem în capacitatea şi priceperea noastră de a construi uzine şi instalaţii electrice, oraşe şi tractoare, pentru că ne înarmăm cu experienţa bogată a celor ce au construit socialismul şi care azi construesc comunismul în U.R.S.S., pentru că măreaţa ştiinţă şi cultură sovietică servesc formării şi desvoltării propriei noastre ştiinţe şi culturi, ajutându-ne să alungăm obscurantismul şi ignoranţa moştenite de la regimul burghezomoşieresc. (Continuare în pag. 4-a) Proletari din toate parile unitiv ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Seria II Anul I Nr. 1796 PAGINI 4 LEI | jg*| „Suntem mândri că de astăzi pornim să lucrăm în 1950!"• In cinstea lui 7 Noembrie muncitorii şi tehnicienii de la fabrica «Electrocablul», şi-au terminat programul pe anul 1949 ,,Primele produse pe anul 1950”. In curtea fabricei, muncitorii şi tehnicienii fabricei „Electrocablul’’ au aşezat pe o masă cei dintâi metri de conductori electrici şi sârmă de bobinaj produşi în contul anului 1950. Alaltăieri, foile mici de '.hârtie cu text bătut la maşina de scris şi multiplicat la şapirograf, au fost răspândite cu iuţeală prin toate secţiile. Ele vesteau că în acea dimineaţă , în cadrul angajamentelor luate pentru 7 Noembrie, muncitorii şi tehnicienii fabricei „Electrocablul”, produceau primii metri de conductori electrici şi sârmă de bobi rai în contul anului 1950. A doua zi, în curtea fabricei a apărut o masă acoperită cu pânză roşie, pe care erau aşezaţi câţiva colaci de sârmă de bobinaj şi de conductori electrici. Dedesubt cu litere mari, albe, stătea scris: „Primele produse Pe anul 1950’’. Iar alături, afişată pe peretele fabricii, apăruse ediţia specială a gazetei de perete, Intr’unul din articole se putea citi:, ,,Noi muncitorii de la fabrica ,,Electrocablul’’, conduşi de Partid suntem mândri că începând cu ziua de azi pornim să lucrăm în anul 1950!’’ Tot în gazeta de perete o lozincă îţi atrage atenţia: „Cinste fruntaşilor în producţiei”. Printre fruntaşi, se află şi tinerii Leabu Dumitra dela secţia vulcanizare, care a depăşit norma pe ultima lună cu 60 la sută, Usas Alexandra dela ţesătorie cabluri şi Vasile Maria, dela aceiaş secţie, care au întrecut programul cu 91 la sută şi respectiv 86 la sută. Fruntaşă este şi utemista Hampu Ana de la bobinaj care a realizat 86 la sută peste normă. Toate aceste succese în producţie sunt obţinute în cadrul Întrecerilor pentru 7 Noembrie. Din cine se compune delegaţia sovietica care va participa la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno Sovietice Preşedinte al Academiei de Medicină din URSS, Acad. N. N. ANICICOV este laureat al Premiului Stalin.. S-a născut în 1885. Este unul din cei mai de seamă anatomopatologi din Uniunea Sovietică, autorul a 115 lucrări dintre care cele mai importante se referă la arteposcleroză, colorarea intravitală şi sistemul reticulo-endotelial. In momentul de faţă, se preocupă de citopatologie şi de patologia comparată a bolilor infecţioase. La 25 octombrie 1947, a fost numit membru de onoare al Academiei de Medicină. Prof. T. S. GORBUNOV este vicepreşedinte al Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice. S-a născut în Gubernia Vitebsk, în 1904, din părinţi argaţi; el Însuşi a fost argat de la vârsta de 11 ani, până la Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. După Revoluţie, deschizăndu-i-se largi perspective aidoma milioanelor de foşti asupriţi, el învaţă şi studiază la Facultatea de Istorie din Minsk. A fost redactor la Gazeta Muncitorilor Agricoli şi corespondent al ziarului „Pravda1" timp de 7 ani. In perioada Marelui Război pentru Apărarea Patriei, organizează lupta partizanilor din Bielorusia, el însuşi luând parte activă la aceste lupte. Pentru activitatea sa ştiinţifică, pentru faptele sale de vitejie, în luptele împotriva ocupanţilor nemţi, a fost decorat cu Ordinul ,‘,Lenin‘', Drapelul Roşu' şi alte şapte Ordine şi Medalii. Ca istoric, a reprezentat Uniunea Sovietică la Congresul Slavilor din America. Profesorul T. S. Gorbunov, autorul a numeroase cărţi de istorie, colaborator al Academiei de Ştiinţe Sociale, profesor de istorie la Facultatea de Medicină din Moscova şi. Deputat în Sovietul Suprem al URSS. Academicianul A. I. OPARIN este directorul Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a URSS. El s-a născut la 2 Martie 1894 în Uglici, regiunea Iaroslav. In urma rodnicei sale activităţi ştiinlifce, este ales în 1939 membru al Academiei de Ştiinţe, specialitatea biochimie. Astăzi savantul sovietic A. I. Oparin lucrează în domeniul fermenţilor vegetali. El este membru al Asociaţiei pentru studierea naturii, din Moscova şi ai Asociaţiei Unionale a chimiştilor „D. I. Mendeleev1". Scriitorul V. V. IVANOV este membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici. El este fiu de învăţător şi s-a născut în 1895. După Congresul Unional al Scriitorilor Sovietici, a fost ales membru în Secretariatul Asociației Scriitorilor Sovietici. Primele opere se tipăresc în 1915. In scurt timp V. V. IVANOV, ajunge unul din scriitorii bine cunoscuţi şi apreciaţi ai Uniunii Sovietice_ „Trenul Blindat" (1922). (Continuare în pag. 5-a) Hotărârea primei conferinţe pe ţară a inovatorilor şi raţionalizatorilor din industria carboniferă Muncitorii şi tehnicienii inovatori şi raţionalizatorii din industria carboniferă, întruniţi la Petroşani în zilele de 8 şi 9 octombrie, în prima zi conferinţă pe ţară, salută cu bucurie iniţiativa de a se organiza această conferinţă, care ne-a dat putinţa să analizăm în mod critic munca noastră de până acum, in lumina măreţelor sarcini trasate de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, in cuvântarea ţinută cu prilejul aniversării zilei de 23 August. Muncitorii şi tehnicienii din industria carboniferă consideră sarcina de a se ajunge în ultimul an al planului de perspectivă la o producţie anuală de 8 milioane tone cărbune, ca o îndatorire de cea mai mare cinste şi răspundere, de îndeplinirea căreia depinde în mare măsură industrializarea ţării noastre — condiţie de bază a construirii socialismului. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, fiecare miner trebuie să-şi sporească eforturile pentru ca, punând în aplicare metode noui de muncă, prin inovaţii şi invenţii să contribuie în măsură tot mai mare la realizarea Planului, la ridicarea productivităţii muncii, la extinderea unor metode avansate de muncă, inspirate din experienţa minerilor sovietici. Lucrările conferinţei au scos în evidenţă că în cursul anilor 1948—1949 cei mai buni dintre muncitorii şi tehnicienii mineri, educaţi de Partid in spiritul luptei pentru construirea socialismului, învăţând din bogata experienţă sovietică, s’au preocupat să folosească mijloace noui de ridicare a productivităţii muncii, de mecanizare a lucrului în mină, obţinând în această privinţă o seamă de succese însemnate. Astfel, trebuie amintite inovaţiile tehnicienilor Dan Ion, inginer Molfeta Foţi şi subinginer Benea Ioan care au introdus banda de rachete pe lângă frontul de cărbune, cea a tehnicienilor Zieppenpfenig Simoilă, subinginer Bacu Anton şi maistru Moldovean Traian de la mina Petrila care au construit scocul blindat, iniţiativa inginerului Echizii Eugen care a perfecţionat acest scoc blindat, făcând o legătură în ,,L’’, astfel încât cărbunele puşcat să cadă dea dreptul în scoc, etc. Deasemenea, inovaţiile tov. Galoch Petre, Schmidt Gotfried, Noviţki Carol, Vasiliu Alexandru şi Tescan Aurel au contribuit la creşterea productivităţii muncii, la realizarea unor insemnate economii. In cadrul conferinţei noastre, fruntaşii în producţie ca Alexandru Poboreni din Lupeni, Pop Ludovic din Petrila, Săcăluş Petre din Aninoasa, Ulrich Ştefan de la Lonea, Munteanu Ion din Comăneşti şi alţii au expus inovaţiile pe care le-au realizat, au arătat metodele lor de lucru care se bazează pe o diviziune mai bună a muncii, pe întărirea simţului de răspundere personală a fiecărui om din echipă şi grupă în parte. Ei au subliniat sprijinul permanent pe care îl primesc din partea Partidului şi ajutorul sindicatului, în lupta pentru sporirea producţiei şi productivităţii muncii. Eforturile muncitorilor şi tehnicienilor fruntaşi care au conceput şi pus în aplicare metode noui de lucru, au contribuit la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la înlăturarea timpilor morţi. Străduinţele şi realizările muncitorilor şi tehnicienilor fruntaşi, pe terenul inovaţiilor şi raţionalizării muncii, sau lovit uneori de neînţelegere şi chiar de rezistenţă, din partea unor cadre din aparatul tehnic şi administrativ, care nu au reuşit încă să lichideze rămăşiţele vechii mentalităţi. Cu sprijinul Partidului şi al Sindicatului, aceste rezistenţe au fost înlăturate. Conferinţa socoteşte că este de datoria fiecărui muncitor şi tehnician conştient să fie preocupat de dorinţa de a-şi îmbunătăţi munca prin adoptarea unor metode avansate de lucru. Trebue dusă o luptă hotărîtă pentru perfecţionarea procesului de producţie, prin folosirea , maximum a instalaţiilor existente şi utilizarea raţională a ficărui om, in fiecare grupă, echipă şi abataj in parte. Tot mai mulţi mi (Continuare In pag. S.a) Sportivii ţării noastre au stabilit noi recorduri R.P.R. în cinstea aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie In cinstea zilei de 7 Noembrie au fost doborîte la concursul de haltere din Capitală 8 recorduri R. P. R. Deasemenea la Cluj, în cadrul întâlnirii atletice feminine dintre Dermata şi CAM., echipa Dermata compusă din Arany, Elvira Zigier şi Sechelea Maria a înscris un nou record R. P. R. în cinstea zilei de 7 Noembrie la ştafeta de 3 x 890 de metri cu 1 minut, 26 secunde 3. La Timişoara Aurel Raica de la clubul Spartak a doborît vechiul record RPR. de juniori la aruncarea greutăţii, Raica a aruncat greutatea la 13,20 metri, întrecând cu 13 centimetri recordul RPR. de juniori la aruncarea greutăţii. Un nou record mondial stabili de echipa feminina soietică la ștafeta de 3x800 metri TBILISI. Sâmbătă 29 Octombri a. c. sportivele Vassilieva, Coma Jiltzova și Dmitrovka, au stabilit u nou record mondial feminin la ștafet, 3x800 m., realizând timpul d 6’53”8/10. _______ Vechiul record era 6’54"z MII DE MUNCITORI DIN AU VIZITAT DUMINICĂ EXPOZIŢIA 18 trenuri au adus Duminică în Capitală mii de muncitori, ţărani şi funcţionari din toate colţurile ţării. Din Gara de Nord, cu autobuze şi trenuri speciale vizitatorii au plecat la Expoziţia Industriei Sovietice. Ei s’au perindat ore întregi prin faţa maşinilor uriaşe, ultra-moderne, şi prin faţa vitrinelor ilustrând bunăstarea şi belşugul oamenilor sovietici. Vizitatorii s-au oprit în faţa registrelor aşternându-şi acolo impresiile pline de admiraţie pentru cele văzute, pentru industria sovietică. In fotografia noastră, un grup de muncitori din judeţul Neamţ, abia sosiţi in Gara de Nord ÎNTREAGA ţară INDUSTRIES SOVIETICE Să întâmpinăm aniversarea tovărăşiei Stalin cu noui succese in producţie Constructorii Canalului Dunărea-Marea Neagra răspund cu entuziasm chemării la întrecere lansată de ceferiştii de la Griviţa Locomotive TOVARĂŞI. Vă mulţumim pentru chemarea pe care aţi adresat-o către toţi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din RPR, pentru continuarea întrecerilor şi luarea de noui angajamente in cinstea zilei de 21 Decembrie, a 70-a aniversare a tovarăşului Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul oamenilor muncii din lurmea întreagă, eliberatorul şi prietenul poporului nostru. Chemarea voastră închinată cinstirii tovarăşului Stalin ne-a ajutat să descoperim posibilităţi noi de a ne organiza munca mai bine, astfel încât să ne îndeplinim programul nostru de lucru înainte de termen, şi să realizăm în acelaş timp Însemnate economii. Hotărându-ne să lărgim şi să desvoltăm cu obiective noul întrecerile pe şantierele Canalului Dunărea — Marea Neagră, în aşa fel încât ele să ţintească în ansamblul lor la îndeplinirea programului de lucru pe 1949 înainte de termen, noi ,muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Construcţiei Canalul Dunărea — Marea Neagră ne luăm următoarele angajamente: In cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversarea naşterii tovarăşului Stalin: 1) să Îndeplinim înainte de termen, întregul program de lucrări pe anul 1949; 2) să depăşim programul de construcţii la portul fluvial, cu 7 la sută; 3) să depăşim programul de construcţii la portul maritim, cu la sută; 4) să depăşim programul de săpături la ecluză cu 2 la sută, la săpăturile pe canal şi la construcţiile auxiliare cu 1 la sută; 6) să realizăm următoarele economii: — 15 la sută la săpăturile ecluzei; — 12 la sută la săpăturile pe Canal; — 5 la sută la construcţiile portului maritim; — 2 la sută la construcţiile portului fluvial. 6) In vederea formării şi ridicării de noi cadre necesare lucrărilor, viitoare ale construcţiei Canalului, să dublăm numărul şcolilor de calificare şi recalificare profesională şi el elevilor. 7. Să desvoltăm mai larg întrecerile socialiste, mărind numărulmuncitorilor angajaţi în întreceri individuale cu încă 1000. 8) să popularizăm mai mult şi să lărgim folosirea metodelor superi-'’, oare de muncă, antrenând încă 10 echipe de zidari care să aplice metoda sovietică. 9) Să mărim productivitatea muncii pe echipe şi să ridicăm calitatea muncii printr’o mai justă şi controlată repartizare a braţelor de muncă, potrivit cu gradul de calificare. TOVARĂŞI, In cinstea celei de a 70-a aniversări a marelui Stalin, noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii (Continuare în pag. 5-a) Sosirea în fara noastră a delegaţiei sovietice care va participa la festivităţile Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice Duminică seara a sosit în Capitală delegaţia sovietică care va lua parte la festivităţile din cadrul SăptămâniiPrieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din U.R S.S. laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vicepreşedintele Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S, scriitorul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibru 1 din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Pe peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea distinşilor oaspeţi sovietici, tovarăşii: Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R., preşedintele Comisiei de Stat a Planificarii, Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C. C. al P. M. R., ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, membru supleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., ministrul Industriei; Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, L. Răutu şi Al. Drăghici, membri ai C. C. al P.M.R., D. Petrescu, membru supleant al C. C. al P. M. R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământuletti Public, vice., preşedinte al ARLUS-ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau. (Continuare în pag. 4 a) Pe peronul gării, delegaţia sovietică este întâmpinată cu entuziasm de reprezentanții oamenilor muncii din ţara noastră. (Continuare în pag. 4-a) , înainte, pentru îndeplinirea Planului pe trimestrul patru Planul de Stat a pătruns adânc în viaţa noastră zilnică. Vremea însăşi se măsoară după etapele planului, se măsoară în bilanţurile pe care Ie aşteptăm cu nerăbdare din trimestru în trimestru. Trimestrul III a însemnat o etapă hotărîtoare în îndeplinirea primului nostru plan. In siderurgie, Planul a fost depăşit: cu 9,6 la sută fontă, cu 7 la sută la oţel, cu 11,8 la sută la laminate. A fost depăşit Planul şi în industria extractivă, la cărbuni (cu 10,2 la sută), la fier (cu 7,9 la sută), la metalele neferoase, la metalele preţioase. In metalurgia prelucrătoare, producţia ţevilor trase a trecut cu 51,1 la sută peste Plan, utilajul agricol cu 35,1 la sută, iar utilajul industrial cu 22,7 la sută peste Plan. Pe întreaga industrie, planul a fost realizat in proporţie de 108,9 la sută, el a fost deci depăşit mai mult decât în trimestrele dinainte, deşi sarcinile pe trimestrul III au fost mai mari decât cele de pe trimestrul II, iar acestea mai mari decât cele de pe trimestrul I. In agricultură, trimestru! III al planului a consemnat lupta dusă cu succes de către ţărănimea muncitoare şi salariaţii agricoli din sectorul de Stat pentru realizarea recoltărilor şi a însămânţărilor de toamnă. In acest trimestru, după îndrumările Partidului, au luat fiinţă primele 55 de Gospodării Agricole Colective. In transporturi, planul a fost depăşit, atât la C.F.R cât şi la R.A T.A. şi la transporturile maritime de călători. Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră se mândresc cu nouile rezultate. întrecerea lor socialistă, condusă de Partid, s-a dovedit din nou ca o forţă uriaşă care învie izvoarele de belşug, descoperă tainele creşterii producţiei socialiste, sporeşte puterea creatoare a muncii omeneşti. 33 fabrici întregi, numeroase secţii şi echipe, trăesc în 1950 încă de prin lunile trimestrului III. Bilanţul trimestrului III ne îndreaptă atenţia spre iniţiativa muncitorilor de la Sovrommetal-Reşiţa de a-şi gospodări uzinele prin mijloace financiare proprii. Experienţa lor a fost urmată în alte întreprinderi siderurgice şi a fost folosită apoi în lucrările de stabilire a normativelor fondului de rulment pentru toate întreprinderile Statului. O primă serie de 20 de întreprinderi, din toate ramurile industriale de seamă, au și fost dotate cu fondul de rulment propriu. întreprinderea dotată cu fond de rulment propriu, cu autonomie bugetară, se conduce pe baza gospodăriei chibzuite, proprie industriei socialiste Gospodăria chibzuită dă loc la o reală cointeresare a întreprinderii în îndeplinirea şi depăşirea planului, creşte iniţiativa întreprinderilor, asigură lupta pentru mărirea rentabilităţii întreprinderilor. De la Sovrommetal-Reşiţa, oamenii muncii mai au să-şi însuşească şi experienţa evidenţei zilnice operative, care a dat rezultate pozitive în acţiunea de reducere a preţului de cost. De la Sovrommetal şi de la toate Sovrom-urile (Societăţile Sovieto-Române) oamenii muncii învaţă să-şi însuşească metodele tehnologice avansate şi o bună organi- zare a muncii. Sovromurile şi-au depăşit şi în acel trimestru planul, fiind mereu în fruntea economiei noastre. Cercetând bilanţul trimestrului III, oamenii muncii ştiu să cântărească cât de hotărîtor este ajutorul neîncetat al Marei Ţări a Socialismului. Ajutorul Uniunii Sovietice este mereu viu în munca oamenilor muncii din ţara noastră, care prelucrează materiile prime trimise, care învaţă meşteşugul utilajului sovietic avansat, care se străduisc să-şi însuşească neîntrerupt experienţa construirii socialismului, învăţarea metodelor de muncă sovietice dă putinţă muncitorilor noştri să înfrângă vechile norme. Ei îşi croesc noui norme, pe măsura muncitorilor unei industrii socialiste, pe măsura tehnologiei noui pe care şi-o crează însuşindu-şi experienţa sovietică. In cursul trimestrului III, un exemplu puternic în această privinţă îl dau zidarii fruntaşi care, urmând iniţiativa tovarăşului Luigi Strenan, au introdus pe şantierele construcţiilor noastre metoda sovietică de zidărie. Milioanele de oameni ai muncii ştiu că pe baza realizării pianului pe un trimestru cresc posibilităţile de realizare a pianului pe trimestrul următor. Ei ştiu că fiecare maşină nouă produsă în ţară, ca şi fiecare progres în tehnologia noastră, deschide perspective mai largi muncii lor în trimestrul următor, un trimestru III s-au realizat numeroase prototipuri de maşini fabricate pentru prima oară la noi în ţară. S‘a început fabricarea cărămizilor silica fasonate, necesare pentru cuptoarele industriei noastre siderurgice. S‘a introdus, în industria construcţiilor, fabricarea cimentului metalurgic, trainic, puţin costisitor. S-a introdus, în fabricile de confecţiuni, sistemul lucrului pe bandă, care ridică mult productivitatea muncii. In trimestru III, datorită creşterii producţiei şi productivităţii muncii, salariul mediu al muncitorilor a crescut. Oamenii muncii își dau tot mai mult seama de nece