Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)

1962-02-14 / nr. 3965

Calitatea — obiectivul nr. 1 al întrecerii socialiste Oamenii muncii se angajează să îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de partid ÎN PAS CU EXIGENŢELE CUMPĂRĂTORILOR Tăbăcari şi croitori, ştanţa­­tori şi finisori au discutat zilele acestea gospodăreşte ce au de făcut pentru ca marca fabricii lor. Fabrica de încăl­ţăminte „Flacăra roşie“ din Capitală, întreprindere frun­taşă pe ramură, să se bucure de o tot mai bună apreciere în rîndul cumpărătorilor. Au luat cuvîntul numeroşi mun­citori tineri şi vîrstnici, mai­ştri şi şefi de secţie. La sfîr­­şitul adunării, s-a dat citire angajamentelor luate în în­trecerea socialistă al cărei principal obiectiv este îmbu­nătăţirea calităţii produselor. • Colectivul întreprinderii s-a angajat să realizeze 86,75 la sută, din planul glo­bal, încălţăminte de calita­tea s­a. • O mare atenţie se va da îmbunătăţirii aspectului pro­duselor. în acest sens au fost stabilite următoarele măsuri: — introducerea vopsirii şi apretării prin şpriţuire; — introducerea operaţi­ei ; întinsul boxului pe sti­clă etc. ® Se vor organiza diferite forme pentru ca tinerii mun­citori să-şi ridice continuu calificarea profesională. © Prin mai buna gospodă­rire a materiei prime şi a materialelor auxiliare se vor economisi în acest an: — 30­.030 dm.p. piele — 15.000 kg de talpă și 10.000 kg cauciuc înlocui­tor de talpă; — 2 000 m.p. pînzâ de căptușeli, 4.000 m.p. pinză gumată. • Se vor realiza peste sar­cina de plan 1.500.000 lei economii și 1.200.000 lei be­neficii. • Pentru a răspunde cerin­țelor crescînde ale cumpă­rătorilor, colectivul fabricii va crea anul acesta 150 mo­dele noi de încălţăminte şi 200 modele noi de articole de marochinărie. Mobila frumoasă şi trainică Dezbătînd sarcinile ce le re­vin pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., colectivul de muncă al Fabricii de mobilă „23 Au­gust” din Tg. Mureş şi-a luat pe anul 1962 următoarele an­gajamente în întrecerea so­cialistă : • printr-o mai bună orga­nizare a muncii să depăşească planul la producţia globală cu 2.100.000 lei; • să realizeze la preţul de cost economii peste plan în valoare de 300.000 lei; • să realizeze beneficii peste plan în valoare de 800.000 lei; • prin îmbunătăţirea Indi­cilor de utilizare a materialu­lui lemnos să reducă consu­murile specifice planificate: la cherestea răşinoase cu 0,5 la sută, la fag cu 1 la sută, la plăci aglomerate cu 1,5 la sută şi la furnir cu 0,5 la sută; • se vor proiecta 15 noi ti­puri de mobilă; • in scopul îmbunătățirii calității mobilei se va asimila tehnologia lustruirii cu pastă ; © se va introduce folosirea plăcilor fibrolemnoase. Angajamentele laminoriştilor brăileni Zilele acestea, laminoriştii brăileni au analizat posibili­tăţile pe care le au pentru a da laminate mai multe şi de calitate superioară. Cu ocazia discuţiilor purtate de mun­citorii, tehnicienii şi inginerii Uzinelor „Laminorul“, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R., s-au făcut numeroase propuneri privitoare la sporirea producţiei de laminate, la realizarea de economii precum şi în direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii. Colectivul Uzinelor „Laminorul“ din Brăila se anga­jează : • Să realizeze automatizarea completă a trenului mij­lociu de la laminorul nr. 1. • Să reducă numărul declasatelor la laminate cu 10 la sută faţă de procentul admis. • Rebuturile să fie reduse cu 5 la sută faţă de indicele admis. « Pînă la sfîrşitul anului 1262, planul fizic al producţiei pe ambele laminoare va fi depăşit cu 4.050 tone laminate, 700 tone sîrmă trefilată, 100 tone cure, 150 tone lanţuri şi 35 tone unelte agricole. © Faţă de sarcina planificată, productivitatea muncii va creşte cu 1,1 la sută. © La preţul de cost se vor realiza economii suplimen­tare in valoare de 700.060 lei.­­ Prin reducerea consumurilor specifice, se vor econo­misi 80 tone de metal, 120 tone combustibil, 100.000 kW/h energie electrică, minerTM mai mult, DE CALITATE Minerii, tehnicienii, ingine­rii de la întreprinderea mi­nieră din Baia Mare şi-au fi­xat în cadrul unei însufleţite adunări angajamentul lor pe anul 1962. Alături de vîrstnici, tinerii şi-au spus şi ei cuvîn­tul, angajîndu-se să fie pre­zenţi, la toate acţiunile între­prinse în scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de pro­ducţie. Analizînd posibilităţile şi resursele interne ale exploa­tării privind îndeplinirea sar­cinilor de plan pe anul 1962, colectivul de muncă și-a luat următoarele angajamente: • va spori cantitatea de minereu extras peste plan; • calitatea producţiei de minereu va creşte prin ridi­carea conţinutului de metal peste nivelul planificat; • va reduce cu 2 la sută pierderile de metal în proce­sul de exploatare ; • va creşte durata de func­ţionare a instalaţiilor de pre­parare între două reparaţii şi se va reduce timpul afectat reparaţiilor curente la o tre­ime; • se vor depăşi indicii plan­­ificaţi de mecanizare a trans­portului în abataj cu 5 la sută; • vitezele medii de înain­tare vor creşte faţă de reali­zările anului 1961 cu 20 la sută ; • se va reduce consumul specific la lemnul de mină cu 5 la sută; • se vor realiza economii peste plan la preţul de cost în valoare de 750.000 lei. Ambasadorul­­U.R.S.S. a lim­inat tovarăşului Sf. Gheorghiu­-Dej mesajul lui O. Hruşciov Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit în au­dienţă pe ambasadorul U.R.S.S., I. K. Jegalin, care i-a înmînat textul mesajului, con­­ţinînd propunerea ca lucră­rile Comitetului celor 18 state să Înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hruş­ciov preşedintelui Consiliu­lui de Stat al R. P. Ro­mâne, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedinte­lui Consiliului de Miniştri, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. Citiţi Pag. a 2-a­­ PAGINA TINERETULUI DE LA SATE Foto : O­PLECAN Tinerii constructori navali Paul Iordănescu şi Mir­­cea Roibu de la Şantierul naval din Galaţi sunt frun­taşi în muncă. Buna lor pregătire profesională re­prezintă una din condi­ţiile care le asigură succesul în muncă. Iată-i în fotografie discutind la cabinetul tehnic despre o Inovație. INIŢIATIVE TINEREŞTI Iniţiativa tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimirescu” din Capitală: „Pentru o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civiliza­tă în producţie”, s-a extins şi în unele întreprinderi din re­giunea Maramureş. La această acţiune participă sute de ti­neri de la Uzina „Unio”, Fa­brica de confecţii „Mondiala”, întreprinderea „1 Septembrie”, Combinatul „1 Mai” şi de la alte Întreprinderi. Un tren special cu 535 tone de fier vechi, strîns de tinerii din regiunea Iaşi, a fost expe­diat zilele acestea oţelarilor din Hunedoara. (Agerpres) 241 de gospodării agricole colective din regiunea Bucu­reşti au prevăzut în planurile lor pe acest an construirea de locuinţe formate din cîte două apartamente, pentru a asigura inginerilor agronomi şi zoo­­tehnişti condiţii mereu mai bune de viaţă şi de muncă. Proiectele noilor construcţii au fost Întocmite şi s-au pro­curat o parte din materialele necesare. O nori nouă promoţie de lngi­­agronomi, zootehnişti, horticultori, mecanizatori, eco­nomişti şi medici veterinari Îşi Începe In aceste zile acti­vitatea in unităţile agricole socialiste. Majoritatea dintre cei 822 absolvenţi vor lucra Totodată în multe gospodă­rii colective s-au organizat loturi pentru experienţe, se amenajează case-laborator, iar cele existente sa înzestrează cu noi aparate. Aceasta cre­ează cadrelor cu pregătire su­perioară care-i ajută pe co­lectivişti în sporirea produc­ţiei agricole condiţii bune pen­tru efectuarea de cercetări ştiinţifice­ (Agerpres) în gospodării agricole colec­tive. Cu această promoţie numă­rul cadrelor cu pregătire su­perioară în domeniul agricul­turii se ridică la 16.800, fiind de aproape 9 ori mai mare decit in 1938. (Agerpres) Şi Locuinţe pentru agronomi zootehnicieni construite de G. A. C. O nouă promoţie de ingineri în unităţile agricole socialiste Descoperirea unei cetăţui dacice S-a descoperit In comuna Teliu pri­ma cetăţuie dacică din Ţara Birsei. Săpăturile arheolo­gice au scos la i­­veală vase de lut ars şi alte obiecte care datează din secolul I al erei noastre. Sistemul de fortificaţie al cetă­­ţuii era format din 3 şanţuri de apăra­re. Specialiştii pre­supun că cetăţuia dacilor de la Teliu a avut o excistenţă de scurtă durată, ea fiind incendiată în timpul cotropirii de către romani a te­ritoriului dacic, din care făcea parte și Ţara Birsei. (Agerpres) Aplic­ând iniţiativa tineri­lor de la Uzinele de au­tobuze şi troleibuze din Bucureşti, tinerii de la Uzinele „Unirea“ din Cluj şi-au însuşit obiceiuri bune: păstrarea ordinei şi Înfrumuseţarea locului de muncă. Iată în foto­grafie pe tinerii Mihai Podaru şi Stelian Caro­­ian, îngrijindu-şi locul de munca. Foto­­ II. STELORIAN Călăuzirea pasului hotărîtor­ levii claselor a XI-a se pregătesc intens. Ei se a­­flă în faţa exa­menului de matu­ritate şi a alege­rii profesiunii. Şi în oraşul Piteşti elevii trăiesc cu intensitate aceste pregă­tiri. O parte dintre ei, cei mai mulţi, şi-au făcut planuri de viitor mai de mult. Să le cu­noaştem şi noi. Iată-ne, aşadar, la Şcoala medie nr. 3 „Alexandru Odo­­bescu“. Eleva Elena Enotescu, ne spune: — M-am hotărît mai de mult asupra profesiunii mele pentru viitor. E drept, n-a fost tocmai uşor. Dar am fost ajutată de organizaţia U.T.M. din şcoală şi de tovarăşul diriginte­ Ion Moise. In adu­nări generale U.T.M. noi am discutat despre posibilităţile care ne sunt create nouă, ce­lor tineri, de a munci şi stu­dia. In anii de şcoală am în­văţat să iubim munca. Şi eu o iubesc. Pentru viitorul meu am o preferinţă, îmi place munca de laborator. Vreau să devin chimistă. Mi-am ales cu dragoste această meserie. Şi alţi colegi s-au hotărît să se specializeze în domeniul chi­miei. Secretara organizaţiei U.T.M. ne-a încurajat mult. Ne-a vorbit despre industria noastră chimică, industrie care cunoaşte azi o dezvoltare fără precedent şi are nevoie de numeroase cadre. De aceea, eu şi colegii mei ne pregătim pentru chimie încă de pe acum. Un elev la fel de silitor este şi Dumitru Bucur. To­varăşa dirigintă a clasei a XI-a, Livia Dulea, îşi cunoaş­te bine elevii. Ii cunoaşte şi pe părinţii lor. Ii cunoaşte şi pe ai lui Dumitru Bucur. Ştie despre ei că sunt oameni har­nici în colectiva din Pascani. Recent, tatăl lui Bucur a ve­nit pe la şcoală să se intere­seze „cum merge băiatul cu învăţătura“. Cu această oca­zie i s-a făcut şi o surpriză. A aflat că fiul său doreşte să urmeze cursurile Institutului agronomic. Vrea să devină medic veterinar. Şi in plus, i-a mai adus încă o bucurie. După ce termină studiile vrea să se întoarcă să muncească chiar în comuna sa, în Pis­cani, la gospodăria agricolă din satul său. La hotărîrea lui s-au ală­turat mulţi colegi. Iată cum a fost. Nu de mult, în şcoală a fost invitat un inginer agro­nom. A vorbit elevilor despre perspectivele dezvoltării agri­culturii în regiunea Argeş. Au aflat atunci ce sarcini stau în faţa agriculturii din regiu­nea lor. Terenuri nefolosite acum vor trebui redate agri­culturii. Recolte şi mai mari de cereale vor trebui obţi­nute în viitor. Zootehnia va deveni o ramură importantă. Pentru toate acestea trebuie specialişti. Oameni cu carte. Elevii se simţeau mîndri gîn­­dindu-se cum se va schimba regiunea lor. Nicolae Ciolan, Mihai Apostol, Dumitru Pîr­­călăboiu, Gheorghe Burduş şi mulţi alţii au hotărît atunci să se pregătească pentru a deveni ingineri agronomi. ...Pe baza experienţei dobîn­­dită în anul şcolar trecut, şi organizaţia U.T.M. din Şcoala medie nr. 2 s-a preocupat de orientarea profesională a ele­vilor, încă din primele luni ale anului de învăţămînt a întreprins în acest sens o se­rie de acţiuni. Printre altele elevii Şcolii medii nr. 2 au vizitat Fabrica de tananţi „Argeşul“, minele de la Schi­tu Goleşti, Ţesătoria „11 Iu­nie“ din oraş, Uzina electri­că. Fiecare acţiune de acest fel a avut un scop bine defi­nit. Toate vizitele au fost însoţite de explicaţii pe înţe­lesul elevilor. Mulţi elevi s-au hotărît atunci să devină mun­citori cu o înaltă calificare, să lucreze în noile întreprinderi sau pe şantierele din cuprinsul regiunii. Secretara organizaţiei U.T.M., profesoara Viorica Rotărescu, folosind prilejul unei vizite la Dîmbovicioara, a vorbit ele­vilor despre „tainele şi bogă­ţiile pămîntului“. S-a referit în special la bogăţiile regiunii lor. Acest lucru a trezit un interes deosebit pentru unii elevi. Multe eleve din clasa a XI-a B de la Şcoala medie nr. 2 îţi vor vorbi despre profesiu­nea de pedagog. Ele vor să devină profesoare şi de aceea se pregătesc pentru Institutul pedagogic. ...Recent, în cele două şcoli, părinţii elevilor din clasele a XI-a au fost invitaţi la şcoală. In adunare s-a vorbit elevi­lor şi părinţilor despre multi­plele perspective care stau în faţa elevilor după terminarea şcolii medii. După această adunare au urmat apoi întilmiri intre pă­rinţi, diriginţi şi elevi. Au dis­cutat despre viitorul elevilor* despre planurile lor. Părinţii elevilor Tatiana Dinescu* Ele­na Vasile şi Nicolae Morman au fost ajutaţi de tovarăşa dirigintă Livia Dulea să cu­noască mai bine aptitudinile copiilor lor şi să-i îndrume pe aceştia spre profesiunile cele mai potrivite lor. Mulţi pă­rinţi au cerut cu această oca­zie ajutorul şcolii, al organi­zaţiei U.T.M., în îndrumarea fiilor lor spre diferite profe­siuni. I. MIRCESCU Prolesare din toarte ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor 4 PAGINI — 20 BANI Anul XVIII, seria II nr. 3965 Miercuri 14 februarie 1962 Cei mai buni Faza pe ţară a întrecerii pentru titlul de cel mai bun croitor în piele şi stanţator de talpă s-a încheiat marţi. Juriul a apreciat ca cel mai bun croitor în piele pe Con­stantin Răducanu de la Fa­brica de piele şi încălţăminte din Rm. Vîlcea. Titlul de cel mai bun stanţator de talpă a fost atribuit lui I­ie Marin de la întreprinderea „Kirov“ din Capitală. Pe loculile II şi III s-au situat croitorii Constantin Bratu de la „Flacăra Roşie“­­Bucureşti şi Vasile Micu de la „Partizanul“-Bacău, pre­cum şi ştanţatorii Andrei Graeszer de la întreprin­derea „8 Mai“-Mediaş şi Dobai Francisc de la „János Herbak“ din Cluj. (Agerpres) M -am hotărît să scriu «lu­xului intrucît cititorii așteaptă un răspuns de la mine. Vreau să vă mărturisesc, in primul xind, că am rămas profund impresionat de grija cu care sute de tineri din Întrea­ga țară s-au ri­dicat în apăra­rea familiei mei«, care — se știe — era gata să •• destram«. In afara scrisorilor care au sosit la redacţie, mi-au scris şi mie mulţi tovarăşi cu­noscuţi şi ne­cunoscuţi, incepînd fesori şi colegi cultate şi terminînc pe care nu i-am văzut nici­odată. In zilele după pu­blicarea articolului, colegii cu care lucrez in schelă mi s-au adresat cu sfatul de a renunţa la atitudinea gre­şită faţă de familia mea, cu pro­­de fă­cu tineri m-au sfătuit sinori, omene­şte, cu dragoste tovărăşea­scă să revin la soţie şi copil. Discuţia din „Scinteia tine­retului“, părerile cititorilor m-au ajutat să Înţeleg ca am greşit profund faţă de soţie luind o hotărire pripită. Am Înţe­les c­u acea­stă ocasie că hotărito d intr-o căsnicie este dra­gostea sinceră dintre soţi, că --------=9 la baza fami­liei trebuie să stea respectul, înţelegerea reciprocă, voinţa de a rea­liza visurile personale in comun. Se întîmplă In viaţă ca un om să greşească. Fireşte, bine ar fi să nu se întîmple. Atunci cînd greşeşti însă, după cum îmi scriau citito­rii, important este cum reac­ţionezi cînd ţi s-a semnalat greşeala, ce atitudine lei. Eu, dragi cititori, am înţe­les că am greşit. Mi-am în­suşit sfaturile voastre sincere şi amintesc că zilele trecute am trimis Tribunalului Popu­lar Tîrgovişte o declaraţie prin care cer să fie scos din acţiune procesul de divorţ. Mă întorc la soţia şi copi­lul meu, pe care In curînd Ii voi aduce In localitatea unde muncesc. Cititorilor, tuturor celor care mi-au comunicat perso­nal sau prin intermediul fla­xului părerile şi sfaturile, le mulţumesc pe această cale, din toată inima. Ing. I. STUPARU Profesorul explică o noua lecţie. Elevii ascultă cu atenţie, notează. Noţiu­nile de bază ale lecţiei se însuşesc astfel încă în ora de clasă. (Oră de clasă la Şcoala medie nr. 3 din Bacău) Foto : S. NICULESCU Aveţi dreptate, am greşit ! In numărul din 24 ianuarie al ziarului nostru a fost publicat articolul „POVESTEA UNEI CĂSNICII". Sute de tineri din întreaga ţară au trimis redacţiei scrisori prin care îl sfătuiau pe inginerul Stuparu să-şi repare greşeala. „Cu ce învăţăminte va rămîne, după această discuţie, tinărul inginer 7“ , se întrebau, pe bună dreptate, citi­torii. Zilele trecute am primit la redacţie o scrisoare din partea lui Ionel Stuparu. O publicăm mai jos. Succese­le ceferiştilor • Tot mai mulţi mecanici de locomotivă se străduiesc să întîmpine „Ziua ceferişti­lor" cu rezultate cit mai im­portante în producţie, trans­­portînd numeroase trenuri cu tonaj sporit. Numai în ziua de 3 februa­rie, la Cluj, cantitatea trans­portată în plus de trenuri cu tonaj sporit s-a ridicat la 2718 tone. In mod deosebit s-au evidenţiat în această acţiune mecanicii Nicolae Marian şi Simion Cremene de la depoul Dej-Triaj. împreună, cei doi comunişti au transportat in plus 834 tone. • Mecanicii de locomotivă, lăcătuşii şi maiştrii din atelie­rul de reparaţii din depoul Satu Mare obţin succese de seamă în Întrecerea socialistă. Planul producţiei globale pe luna ianuarie a fost realizat în proporţie de 111,45 la sută. Printre cei evidenţiaţi se nu­mără atemistul Cornel Simon­en, mecanic de locomotivă, care a reuşit să realizeze eco­nomii de combustibil conven­ţional în cantitate de 12,8 tone, mecanicul Ştefan Lanţ care a remorcat in plus faţă de sar­cinile planificate un tren cu peste 1030 de tone. • Datorită unei rit mai bune organizări a activităţii de zi cu zi, ca de exemplu : folosirea locomotivelor in tur­­nusuri strînse, remorcarea de cit mai multe trenuri cu tonaj sporit, folosirea întregii capa­cităţi a vagoanelor de marfă etc., harnicii muncitori, tehni­cieni şi ingineri din unităţile Direcţiei regionale C.F.R. Ti­mişoara au realizat şi depăşit sarcinile de plan pe luna ia­nuarie. Astfel, planul global de transport a fost îndeplinit în proporţie de 105,1 la sută. • In timpul scurs din acest an, pe calea ferată s-au trans­portat zilnic, peste plan, cu acelaşi parc de vagoane, rite 140.000 de tone de mărfuri. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de colectivele din Direcţia regională C.F.R. Bra­şov. Acest succes se datoreşte in mare măsură aplicării pe scară mai largă a unor meto­de de lucru, ca, de exemplu : marşratizarea trenurilor, co­laborarea între unităţile C.F.R. şi Întreprinderile beneficiare în vederea reducerii timpului de staționare la incărcare-des­­cărcare, accelerarea formă­rii trenurilor și altele.

Next