Scînteia Tineretului, februarie 1962 (Anul 18, nr. 3954-3977)
1962-02-14 / nr. 3965
Calitatea — obiectivul nr. 1 al întrecerii socialiste Oamenii muncii se angajează să îndeplinească cu cinste sarcinile trasate de partid ÎN PAS CU EXIGENŢELE CUMPĂRĂTORILOR Tăbăcari şi croitori, ştanţatori şi finisori au discutat zilele acestea gospodăreşte ce au de făcut pentru ca marca fabricii lor. Fabrica de încălţăminte „Flacăra roşie“ din Capitală, întreprindere fruntaşă pe ramură, să se bucure de o tot mai bună apreciere în rîndul cumpărătorilor. Au luat cuvîntul numeroşi muncitori tineri şi vîrstnici, maiştri şi şefi de secţie. La sfîrşitul adunării, s-a dat citire angajamentelor luate în întrecerea socialistă al cărei principal obiectiv este îmbunătăţirea calităţii produselor. • Colectivul întreprinderii s-a angajat să realizeze 86,75 la sută, din planul global, încălţăminte de calitatea sa. • O mare atenţie se va da îmbunătăţirii aspectului produselor. în acest sens au fost stabilite următoarele măsuri: — introducerea vopsirii şi apretării prin şpriţuire; — introducerea operaţiei ; întinsul boxului pe sticlă etc. ® Se vor organiza diferite forme pentru ca tinerii muncitori să-şi ridice continuu calificarea profesională. © Prin mai buna gospodărire a materiei prime şi a materialelor auxiliare se vor economisi în acest an: — 30.030 dm.p. piele — 15.000 kg de talpă și 10.000 kg cauciuc înlocuitor de talpă; — 2 000 m.p. pînzâ de căptușeli, 4.000 m.p. pinză gumată. • Se vor realiza peste sarcina de plan 1.500.000 lei economii și 1.200.000 lei beneficii. • Pentru a răspunde cerințelor crescînde ale cumpărătorilor, colectivul fabricii va crea anul acesta 150 modele noi de încălţăminte şi 200 modele noi de articole de marochinărie. Mobila frumoasă şi trainică Dezbătînd sarcinile ce le revin pe baza Directivelor C.C. al P.M.R., colectivul de muncă al Fabricii de mobilă „23 August” din Tg. Mureş şi-a luat pe anul 1962 următoarele angajamente în întrecerea socialistă : • printr-o mai bună organizare a muncii să depăşească planul la producţia globală cu 2.100.000 lei; • să realizeze la preţul de cost economii peste plan în valoare de 300.000 lei; • să realizeze beneficii peste plan în valoare de 800.000 lei; • prin îmbunătăţirea Indicilor de utilizare a materialului lemnos să reducă consumurile specifice planificate: la cherestea răşinoase cu 0,5 la sută, la fag cu 1 la sută, la plăci aglomerate cu 1,5 la sută şi la furnir cu 0,5 la sută; • se vor proiecta 15 noi tipuri de mobilă; • in scopul îmbunătățirii calității mobilei se va asimila tehnologia lustruirii cu pastă ; © se va introduce folosirea plăcilor fibrolemnoase. Angajamentele laminoriştilor brăileni Zilele acestea, laminoriştii brăileni au analizat posibilităţile pe care le au pentru a da laminate mai multe şi de calitate superioară. Cu ocazia discuţiilor purtate de muncitorii, tehnicienii şi inginerii Uzinelor „Laminorul“, în lumina Directivelor C.C. al P.M.R., s-au făcut numeroase propuneri privitoare la sporirea producţiei de laminate, la realizarea de economii precum şi în direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii. Colectivul Uzinelor „Laminorul“ din Brăila se angajează : • Să realizeze automatizarea completă a trenului mijlociu de la laminorul nr. 1. • Să reducă numărul declasatelor la laminate cu 10 la sută faţă de procentul admis. • Rebuturile să fie reduse cu 5 la sută faţă de indicele admis. « Pînă la sfîrşitul anului 1262, planul fizic al producţiei pe ambele laminoare va fi depăşit cu 4.050 tone laminate, 700 tone sîrmă trefilată, 100 tone cure, 150 tone lanţuri şi 35 tone unelte agricole. © Faţă de sarcina planificată, productivitatea muncii va creşte cu 1,1 la sută. © La preţul de cost se vor realiza economii suplimentare in valoare de 700.060 lei. Prin reducerea consumurilor specifice, se vor economisi 80 tone de metal, 120 tone combustibil, 100.000 kW/h energie electrică, minerTM mai mult, DE CALITATE Minerii, tehnicienii, inginerii de la întreprinderea minieră din Baia Mare şi-au fixat în cadrul unei însufleţite adunări angajamentul lor pe anul 1962. Alături de vîrstnici, tinerii şi-au spus şi ei cuvîntul, angajîndu-se să fie prezenţi, la toate acţiunile întreprinse în scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de producţie. Analizînd posibilităţile şi resursele interne ale exploatării privind îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1962, colectivul de muncă și-a luat următoarele angajamente: • va spori cantitatea de minereu extras peste plan; • calitatea producţiei de minereu va creşte prin ridicarea conţinutului de metal peste nivelul planificat; • va reduce cu 2 la sută pierderile de metal în procesul de exploatare ; • va creşte durata de funcţionare a instalaţiilor de preparare între două reparaţii şi se va reduce timpul afectat reparaţiilor curente la o treime; • se vor depăşi indicii planificaţi de mecanizare a transportului în abataj cu 5 la sută; • vitezele medii de înaintare vor creşte faţă de realizările anului 1961 cu 20 la sută ; • se va reduce consumul specific la lemnul de mină cu 5 la sută; • se vor realiza economii peste plan la preţul de cost în valoare de 750.000 lei. AmbasadorulU.R.S.S. a liminat tovarăşului Sf. Gheorghiu-Dej mesajul lui O. Hruşciov Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit în audienţă pe ambasadorul U.R.S.S., I. K. Jegalin, care i-a înmînat textul mesajului, conţinînd propunerea ca lucrările Comitetului celor 18 state să Înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hruşciov preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintelui Consiliului de Miniştri, tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. Citiţi Pag. a 2-a PAGINA TINERETULUI DE LA SATE Foto : OPLECAN Tinerii constructori navali Paul Iordănescu şi Mircea Roibu de la Şantierul naval din Galaţi sunt fruntaşi în muncă. Buna lor pregătire profesională reprezintă una din condiţiile care le asigură succesul în muncă. Iată-i în fotografie discutind la cabinetul tehnic despre o Inovație. INIŢIATIVE TINEREŞTI Iniţiativa tinerilor de la Uzinele „Tudor Vladimirescu” din Capitală: „Pentru o bună organizare a locului de muncă, curăţenie şi atitudine civilizată în producţie”, s-a extins şi în unele întreprinderi din regiunea Maramureş. La această acţiune participă sute de tineri de la Uzina „Unio”, Fabrica de confecţii „Mondiala”, întreprinderea „1 Septembrie”, Combinatul „1 Mai” şi de la alte Întreprinderi. Un tren special cu 535 tone de fier vechi, strîns de tinerii din regiunea Iaşi, a fost expediat zilele acestea oţelarilor din Hunedoara. (Agerpres) 241 de gospodării agricole colective din regiunea Bucureşti au prevăzut în planurile lor pe acest an construirea de locuinţe formate din cîte două apartamente, pentru a asigura inginerilor agronomi şi zootehnişti condiţii mereu mai bune de viaţă şi de muncă. Proiectele noilor construcţii au fost Întocmite şi s-au procurat o parte din materialele necesare. O nori nouă promoţie de lngiagronomi, zootehnişti, horticultori, mecanizatori, economişti şi medici veterinari Îşi Începe In aceste zile activitatea in unităţile agricole socialiste. Majoritatea dintre cei 822 absolvenţi vor lucra Totodată în multe gospodării colective s-au organizat loturi pentru experienţe, se amenajează case-laborator, iar cele existente sa înzestrează cu noi aparate. Aceasta creează cadrelor cu pregătire superioară care-i ajută pe colectivişti în sporirea producţiei agricole condiţii bune pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice (Agerpres) în gospodării agricole colective. Cu această promoţie numărul cadrelor cu pregătire superioară în domeniul agriculturii se ridică la 16.800, fiind de aproape 9 ori mai mare decit in 1938. (Agerpres) Şi Locuinţe pentru agronomi zootehnicieni construite de G. A. C. O nouă promoţie de ingineri în unităţile agricole socialiste Descoperirea unei cetăţui dacice S-a descoperit In comuna Teliu prima cetăţuie dacică din Ţara Birsei. Săpăturile arheologice au scos la iveală vase de lut ars şi alte obiecte care datează din secolul I al erei noastre. Sistemul de fortificaţie al cetăţuii era format din 3 şanţuri de apărare. Specialiştii presupun că cetăţuia dacilor de la Teliu a avut o excistenţă de scurtă durată, ea fiind incendiată în timpul cotropirii de către romani a teritoriului dacic, din care făcea parte și Ţara Birsei. (Agerpres) Aplicând iniţiativa tinerilor de la Uzinele de autobuze şi troleibuze din Bucureşti, tinerii de la Uzinele „Unirea“ din Cluj şi-au însuşit obiceiuri bune: păstrarea ordinei şi Înfrumuseţarea locului de muncă. Iată în fotografie pe tinerii Mihai Podaru şi Stelian Caroian, îngrijindu-şi locul de munca. Foto II. STELORIAN Călăuzirea pasului hotărîtor levii claselor a XI-a se pregătesc intens. Ei se află în faţa examenului de maturitate şi a alegerii profesiunii. Şi în oraşul Piteşti elevii trăiesc cu intensitate aceste pregătiri. O parte dintre ei, cei mai mulţi, şi-au făcut planuri de viitor mai de mult. Să le cunoaştem şi noi. Iată-ne, aşadar, la Şcoala medie nr. 3 „Alexandru Odobescu“. Eleva Elena Enotescu, ne spune: — M-am hotărît mai de mult asupra profesiunii mele pentru viitor. E drept, n-a fost tocmai uşor. Dar am fost ajutată de organizaţia U.T.M. din şcoală şi de tovarăşul diriginte Ion Moise. In adunări generale U.T.M. noi am discutat despre posibilităţile care ne sunt create nouă, celor tineri, de a munci şi studia. In anii de şcoală am învăţat să iubim munca. Şi eu o iubesc. Pentru viitorul meu am o preferinţă, îmi place munca de laborator. Vreau să devin chimistă. Mi-am ales cu dragoste această meserie. Şi alţi colegi s-au hotărît să se specializeze în domeniul chimiei. Secretara organizaţiei U.T.M. ne-a încurajat mult. Ne-a vorbit despre industria noastră chimică, industrie care cunoaşte azi o dezvoltare fără precedent şi are nevoie de numeroase cadre. De aceea, eu şi colegii mei ne pregătim pentru chimie încă de pe acum. Un elev la fel de silitor este şi Dumitru Bucur. Tovarăşa dirigintă a clasei a XI-a, Livia Dulea, îşi cunoaşte bine elevii. Ii cunoaşte şi pe părinţii lor. Ii cunoaşte şi pe ai lui Dumitru Bucur. Ştie despre ei că sunt oameni harnici în colectiva din Pascani. Recent, tatăl lui Bucur a venit pe la şcoală să se intereseze „cum merge băiatul cu învăţătura“. Cu această ocazie i s-a făcut şi o surpriză. A aflat că fiul său doreşte să urmeze cursurile Institutului agronomic. Vrea să devină medic veterinar. Şi in plus, i-a mai adus încă o bucurie. După ce termină studiile vrea să se întoarcă să muncească chiar în comuna sa, în Piscani, la gospodăria agricolă din satul său. La hotărîrea lui s-au alăturat mulţi colegi. Iată cum a fost. Nu de mult, în şcoală a fost invitat un inginer agronom. A vorbit elevilor despre perspectivele dezvoltării agriculturii în regiunea Argeş. Au aflat atunci ce sarcini stau în faţa agriculturii din regiunea lor. Terenuri nefolosite acum vor trebui redate agriculturii. Recolte şi mai mari de cereale vor trebui obţinute în viitor. Zootehnia va deveni o ramură importantă. Pentru toate acestea trebuie specialişti. Oameni cu carte. Elevii se simţeau mîndri gîndindu-se cum se va schimba regiunea lor. Nicolae Ciolan, Mihai Apostol, Dumitru Pîrcălăboiu, Gheorghe Burduş şi mulţi alţii au hotărît atunci să se pregătească pentru a deveni ingineri agronomi. ...Pe baza experienţei dobîndită în anul şcolar trecut, şi organizaţia U.T.M. din Şcoala medie nr. 2 s-a preocupat de orientarea profesională a elevilor, încă din primele luni ale anului de învăţămînt a întreprins în acest sens o serie de acţiuni. Printre altele elevii Şcolii medii nr. 2 au vizitat Fabrica de tananţi „Argeşul“, minele de la Schitu Goleşti, Ţesătoria „11 Iunie“ din oraş, Uzina electrică. Fiecare acţiune de acest fel a avut un scop bine definit. Toate vizitele au fost însoţite de explicaţii pe înţelesul elevilor. Mulţi elevi s-au hotărît atunci să devină muncitori cu o înaltă calificare, să lucreze în noile întreprinderi sau pe şantierele din cuprinsul regiunii. Secretara organizaţiei U.T.M., profesoara Viorica Rotărescu, folosind prilejul unei vizite la Dîmbovicioara, a vorbit elevilor despre „tainele şi bogăţiile pămîntului“. S-a referit în special la bogăţiile regiunii lor. Acest lucru a trezit un interes deosebit pentru unii elevi. Multe eleve din clasa a XI-a B de la Şcoala medie nr. 2 îţi vor vorbi despre profesiunea de pedagog. Ele vor să devină profesoare şi de aceea se pregătesc pentru Institutul pedagogic. ...Recent, în cele două şcoli, părinţii elevilor din clasele a XI-a au fost invitaţi la şcoală. In adunare s-a vorbit elevilor şi părinţilor despre multiplele perspective care stau în faţa elevilor după terminarea şcolii medii. După această adunare au urmat apoi întilmiri intre părinţi, diriginţi şi elevi. Au discutat despre viitorul elevilor* despre planurile lor. Părinţii elevilor Tatiana Dinescu* Elena Vasile şi Nicolae Morman au fost ajutaţi de tovarăşa dirigintă Livia Dulea să cunoască mai bine aptitudinile copiilor lor şi să-i îndrume pe aceştia spre profesiunile cele mai potrivite lor. Mulţi părinţi au cerut cu această ocazie ajutorul şcolii, al organizaţiei U.T.M., în îndrumarea fiilor lor spre diferite profesiuni. I. MIRCESCU Prolesare din toarte ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor 4 PAGINI — 20 BANI Anul XVIII, seria II nr. 3965 Miercuri 14 februarie 1962 Cei mai buni Faza pe ţară a întrecerii pentru titlul de cel mai bun croitor în piele şi stanţator de talpă s-a încheiat marţi. Juriul a apreciat ca cel mai bun croitor în piele pe Constantin Răducanu de la Fabrica de piele şi încălţăminte din Rm. Vîlcea. Titlul de cel mai bun stanţator de talpă a fost atribuit lui Iie Marin de la întreprinderea „Kirov“ din Capitală. Pe loculile II şi III s-au situat croitorii Constantin Bratu de la „Flacăra Roşie“Bucureşti şi Vasile Micu de la „Partizanul“-Bacău, precum şi ştanţatorii Andrei Graeszer de la întreprinderea „8 Mai“-Mediaş şi Dobai Francisc de la „János Herbak“ din Cluj. (Agerpres) M -am hotărît să scriu «luxului intrucît cititorii așteaptă un răspuns de la mine. Vreau să vă mărturisesc, in primul xind, că am rămas profund impresionat de grija cu care sute de tineri din Întreaga țară s-au ridicat în apărarea familiei mei«, care — se știe — era gata să •• destram«. In afara scrisorilor care au sosit la redacţie, mi-au scris şi mie mulţi tovarăşi cunoscuţi şi necunoscuţi, incepînd fesori şi colegi cultate şi terminînc pe care nu i-am văzut niciodată. In zilele după publicarea articolului, colegii cu care lucrez in schelă mi s-au adresat cu sfatul de a renunţa la atitudinea greşită faţă de familia mea, cu prode făcu tineri m-au sfătuit sinori, omeneşte, cu dragoste tovărăşească să revin la soţie şi copil. Discuţia din „Scinteia tineretului“, părerile cititorilor m-au ajutat să Înţeleg ca am greşit profund faţă de soţie luind o hotărire pripită. Am Înţeles cu această ocasie că hotărito d intr-o căsnicie este dragostea sinceră dintre soţi, că --------=9 la baza familiei trebuie să stea respectul, înţelegerea reciprocă, voinţa de a realiza visurile personale in comun. Se întîmplă In viaţă ca un om să greşească. Fireşte, bine ar fi să nu se întîmple. Atunci cînd greşeşti însă, după cum îmi scriau cititorii, important este cum reacţionezi cînd ţi s-a semnalat greşeala, ce atitudine lei. Eu, dragi cititori, am înţeles că am greşit. Mi-am însuşit sfaturile voastre sincere şi amintesc că zilele trecute am trimis Tribunalului Popular Tîrgovişte o declaraţie prin care cer să fie scos din acţiune procesul de divorţ. Mă întorc la soţia şi copilul meu, pe care In curînd Ii voi aduce In localitatea unde muncesc. Cititorilor, tuturor celor care mi-au comunicat personal sau prin intermediul flaxului părerile şi sfaturile, le mulţumesc pe această cale, din toată inima. Ing. I. STUPARU Profesorul explică o noua lecţie. Elevii ascultă cu atenţie, notează. Noţiunile de bază ale lecţiei se însuşesc astfel încă în ora de clasă. (Oră de clasă la Şcoala medie nr. 3 din Bacău) Foto : S. NICULESCU Aveţi dreptate, am greşit ! In numărul din 24 ianuarie al ziarului nostru a fost publicat articolul „POVESTEA UNEI CĂSNICII". Sute de tineri din întreaga ţară au trimis redacţiei scrisori prin care îl sfătuiau pe inginerul Stuparu să-şi repare greşeala. „Cu ce învăţăminte va rămîne, după această discuţie, tinărul inginer 7“ , se întrebau, pe bună dreptate, cititorii. Zilele trecute am primit la redacţie o scrisoare din partea lui Ionel Stuparu. O publicăm mai jos. Succesele ceferiştilor • Tot mai mulţi mecanici de locomotivă se străduiesc să întîmpine „Ziua ceferiştilor" cu rezultate cit mai importante în producţie, transportînd numeroase trenuri cu tonaj sporit. Numai în ziua de 3 februarie, la Cluj, cantitatea transportată în plus de trenuri cu tonaj sporit s-a ridicat la 2718 tone. In mod deosebit s-au evidenţiat în această acţiune mecanicii Nicolae Marian şi Simion Cremene de la depoul Dej-Triaj. împreună, cei doi comunişti au transportat in plus 834 tone. • Mecanicii de locomotivă, lăcătuşii şi maiştrii din atelierul de reparaţii din depoul Satu Mare obţin succese de seamă în Întrecerea socialistă. Planul producţiei globale pe luna ianuarie a fost realizat în proporţie de 111,45 la sută. Printre cei evidenţiaţi se numără atemistul Cornel Simonen, mecanic de locomotivă, care a reuşit să realizeze economii de combustibil convenţional în cantitate de 12,8 tone, mecanicul Ştefan Lanţ care a remorcat in plus faţă de sarcinile planificate un tren cu peste 1030 de tone. • Datorită unei rit mai bune organizări a activităţii de zi cu zi, ca de exemplu : folosirea locomotivelor in turnusuri strînse, remorcarea de cit mai multe trenuri cu tonaj sporit, folosirea întregii capacităţi a vagoanelor de marfă etc., harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri din unităţile Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara au realizat şi depăşit sarcinile de plan pe luna ianuarie. Astfel, planul global de transport a fost îndeplinit în proporţie de 105,1 la sută. • In timpul scurs din acest an, pe calea ferată s-au transportat zilnic, peste plan, cu acelaşi parc de vagoane, rite 140.000 de tone de mărfuri. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de colectivele din Direcţia regională C.F.R. Braşov. Acest succes se datoreşte in mare măsură aplicării pe scară mai largă a unor metode de lucru, ca, de exemplu : marşratizarea trenurilor, colaborarea între unităţile C.F.R. şi Întreprinderile beneficiare în vederea reducerii timpului de staționare la incărcare-descărcare, accelerarea formării trenurilor și altele.