Scînteia Tineretului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4136-4161)
1962-09-16 / nr. 4149
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4149 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 16 septembrie 1962 SOSIREA ÍN CAPITALA A DELEWIB DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A R. D. GERMANE Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, face o vizită de prietenie în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerţului Exterior şi Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, şi Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este însoţit de tovarăşa Lotte Ulbricht, soţia sa. Aeroportul Băneasa, era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane şi R. P. Romíne. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă şi germană, urările „Bine aţivenit, oaspeţi dragi!“, „Trăiască prietenia frăţească dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană“« (Continuare în pag. a IlI-a) Pe aeroport, la sosirea înalţilor oaspeţi. Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romine, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român în desăvîrşirea construcţiei socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al Ill-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, in opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste, duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană ! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste! Trăiască pacea în lumea întreagă ! Cuvintarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghim Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi în numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noastre. Puteţi fi siguri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv., pe reprezentanţii frumoasei şi glorioasei dv capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasă dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase, din Berlinul occidental, prin transformarea (Continuare în pag. a III -a) începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi I. D. Germane In după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Romíne au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romíne şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă : Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“-Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“-Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Aspect din timpul convorbirilor. Intra delegațiile de partid fi guvernamentala ale R. P. Ro mine fi R. D. Germane Citiţi în pag. a II-a: MINI“ — VALEA IALOMIŢEI Bărăgan (II) — Cu dirijorul Mircea Basarab DESPRE NOUA STAGIUNE MUZICALA — O nouă afirmare a artei noastre „PICTORI RO La Palatul R. P. Romíne Sâmbătă la ora 14,00 membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, au fost primiţi la Palatul R. P. Romíne de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, primsecretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatului R. P. Român, un mare număr de bucureşteni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) S-au redeschis şcolile Sîmbătă s-au redeschis în întreaga ţară cursurile şcolilor de cultură generală, profesionale şi tehnice. După o vacanță plăcută şi reconfortantă, petrecută pe culmi de munfi sau pe formul mării, în drumeţii şi tabere, sutele de mii de elevi s-au reîntîlnit cu profesorii şi învățătorii lor, care îi vor ajuta să dobîndească noi cunoştinţe. În această zi de sărbătoare pentru elevii învăţămîntului de toate gradele, o dată cu noile localuri de şcoli s-au inaugurat numeroase laboratoare, biblioteci, ateliere de practică etc. (Agerpres) ★ Niciodată strada Vasile Roaită din Braşov nu a cunoscut atîta animaţie. Este prima zi a anului şcolar şi grupuri de elevi, foarte mult însoţiţi de părinţii lor, se îndreaptă către Şcoala medie nr. 3 din cartierul Tractorul. Toți sunt îmbrăcați in uniforme, iar în brațe duc buchete de flori. Printre ei îl întilnim pe Ionică Barbu dintr-a opta. Tatăl său, muncitorul Barbu Ion de la Uzinele de tractoare, a plecat de dimineață la uzină. Mama, însă, care lucrează în schimbul de după amiază, a ținut cu orice preț să-și însoțească feciorul la școală. Este emoționată. Acum 20 de ani ar fi dorit din suflet să aibă fericirea de a merge şi ea la şcoală. Dar n-a putut merge. Se bucură însă că astăzi îşi vede împlinit visul prin fiul său. Tovarăşul director Georgescu Valentin este şi el emoţionat. — Nu numai elevii îşi încep astăzi activitatea, ne spune dinsul, el şi şcoala însăşi, nouă, strălucind de lumină şi curăţenie. In, curtea şcolii domneşte o atmosferă sărbătorească. La tot pasul se simte bucuria atît de firească primei zile de curs într-o şcoală nouă. Sunt prezenţi — alături de elevi şi profesori — părinţii, bucuroşi că fiii lor pornesc din nou pe drumul învăţăturii pe care partidul, părintele iubit l-a deschis copiilor. Atmosfera sărbătorească este subliniată şi de cuvintele participanţilor — reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, tovarăşi din conducerea uzinelor de tractoare, profesori, diriginţi şi elevi. După ce festivitatea de deschidere a luat sfirşit, tradiţionala panglică inaugurală a fost tăiată şi primii elevi au trecut pragul şcolii. Clasele albe şi spaţioase mirosind încă a var şi vopsea, băncile noi i-au primit ospitalier pe fiii muncitorilor de la Uzinele de tractoare. Ora 10:00. Pe culoarele şcolii se aude sunetul clopoţelului. Încep primele lecţii, primele notiţe, primele emoţii. In fata clasei a IX-a B s-a oprit o tînără ce nu pare să aibă mai mult de 22 ani. Este Daniela Iliescu, proaspătă absolventă a Facultăţii de matematică din Bucureşti. Va fi oare în stare să rămînă liniştită, să nu-şi trădeze emoţia ? Peste o clipă, pentru prima dată în viaţă în faţa unei clase de priviri atente îndreptate asupra ei va rosti, în calitate de profesoară, cuvîntul : elevi. Emoţiile primei lecţii au trecut. Pe Daniela Iliescu o aşteaptă însă la fiecare pas întîmplări inedite, impresii la fel de puternice. Băieţii şi fetele care i-au devenit atît de dragi vor creşte odată cu şcoala, vor pleca mai departe şi vor da viaţa cunoştinţelor căpătate. In Io- I cui lor vor veni alţi elevi. Apoi alţii. Ea însă va rămîne aci la şcoală unde ieri a trăit o zi atît de fericită, urcînd pentru prima oară la catedră. ADRIAN VASILESCU Intîlnîre cu tovarăşa învăţătoare în prima zi de şcoală. Foto : AGERPRES Au început recoltatul porumbului De câteva zile, gospodăriile colective din raioanele Criş, Oradea, Salonta şi Marghita din regiunea Crişana au început culesul porumbului. Totodată, ele au intensificat recoltarea celorlalte culturi de toamnă. Pînă acum porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost strînse de pe mai mult de 6 000 de ha. Colectiviştii din comunele Simand, Olari, Chişineu Criş, Socodor din raionul Criş au realizat de pe suprafeţe de 200—350 hectare, recolte de 5 500—6 000 kg de porumb boabe la hectar. Pe aceste terenuri, lucrările agricole au fost efectuate în perioade optime şi la un înalt nivel agrotehnic. Paralel cu recoltarea culturilor de toamnă, gospodăriile colective execută arăturile şi livrează produsele contractate pentru acest ani (Agerpres) Respect pentru „marea fabricii“ zina metalurgică Colibaşi. In întrecerea socialistă, muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestei uzine sunt preocupaţi de îndeplinirea uneia din principalele ei cerinţe — continua îmbunătăţire a calităţii produselor. Printre ei sunt mulţi tineri, buni gospodari care se străduiesc să realizeze produse de înalt nivel tehnic. La ce se gîndesc ei în întrecere ? La bunul nume al uzinei, la „marca fabricii“ care trebuie să constituie un certificat dat muncii depuse de colectiv în ansamblul său de fiecare muncitor în parte. Să poposim mai întîi în secţia prelucrări mecanice. Nu e greu de observat că tinerii de aici dau o mare atenţie respectării procesului tehnologic — condiţie esenţială în realizarea unor produse de bună calitate. Ei sînt conştienţi de faptul că o cît de mică neglijenţă poate strica munca a zeci de alţi oameni, poate crea mari greutăţi în realizarea sarcinilor de plan. Seriile noi de piese, ridică în faţa muncitorilor destul de multe probleme. Zeci şi sute de piese trebuie să se încadreze în toleranţele prescrise, toleranţe care sunt de cele mai multe ori de ordinul zecimilor de milimetru. Tinerii cunosc acest lucru şi nu este de mirare că se străduiesc să realizeze cît mai corect prinderea piesei pe dispozitiv şi centrarea frezelor. O freză necentrată corect, sau descentrată pe parcurs, face ca piesa să aibă diferenţă de pas (duşmanul nr. 1 al roţilor dinţate) trecînd-o în grupul rebuturilor sau, în cel mai fericit caz, al pieselor remaniate. Remanierea, făcută printr-o nouă frezare a danturii, pe lîngă pierdere de timp, înseamnă şi un produs de calitate slabă, mediocră. Cunoscînd tocmai aceste cerinţe, organizaţia U.T.M. din secţie s-a ocupat mult de felul în care respectă tinerii procesul tehnologic, a iniţiat numeroase acţiuni menite să sporească răspunderea pentru munca lor. Astfel, în adunările generale U.T.M. au fost invitaţi maiştri cu experienţă îndelungată care le-au vorbit tinerilor despre importanţa fiecărei operaţii. Maistrul Stan Preda le-a explicat tinerilor ce înseamnă o piesă remaniată, ce pagube poate pricinui, dîndu-le exemple concrete. Tinerii frezori Ilie Vasile, Vasile Vîlcu şi rectificatorul Dumitru Florea au demonstrat practic felul în care, respectîndu-se întocmai prescripţiile tehnologice, folosindu-se sculele pregătite bine, se pot realiza produse de calitate superioară. Grija pentru cele mai mici lucruri, respectarea disciplinei tehnologice, au avut rezultatul aşteptat. Piesele lucrate în secţia prelucrări mecanice, sunt finisate cu grijă, iar pro- ION ANDREIŢĂ (Continuare în pag. a III-a) Locuinţe noi In ultimul timp la Turda au fost date în folosinţă peste 100 denoi apartamente. Alte 70 de apartamente au fost depuse la dispoziţia siderurgiştilor din oraşul Cîmpia Turzii. în oraşul Turda se află intr-un stadiu avansat construcţia a încă 3 blocuri cu cîte 40 de apartamente fiecare, iar la Cîmpia Turzii alte 5 blocuri însumînd 108 apartamente. • Pe strada George Coşbuc din Vulcan au început recent lucrările de construcţie a încă 29 de blocuri cu peste 80 de apartamente. La aceste blocuri se foloseşte cu succes procedeul de turnare a betoanelor în elevație. Se utilizează de asemenea panouri de placaj pentru turnare, ceea ce permite obţinerea unor însemnate economii de material lemnos. Panourile pot fi refolosite de aproape 20 de ori.