Scînteia Tineretului, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 4136-4161)

1962-09-16 / nr. 4149

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4149 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 16 septembrie 1962 SOSIREA ÍN CAPITALA A DELEWIB DE PARTID SI GUVERNAMENTALE A R. D. GERMANE Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consi­liului de Stat al R. D. Germa­ne, care la invitaţia Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Romín, a Consi­liului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, face o vizită de prietenie în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Bruno Leusch­ner, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţio­nal Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agri­culturii, Colectărilor şi Silvi­culturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministru­lui Comerţului Exterior şi In­­tergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afaceri­lor Externe, prof. dr. Wolf­gang Schirmer, membru su­pleant al C.C. al P.S.U.G., di­rectorul uzinelor „Walter Ul­bricht“ — Leuna, Frieda Stern­berg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, ra­ionul Wurzen, Annerose Sei­fert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, şi Wilhelm Bick, am­basador extraordinar şi pleni­potenţiar al R.D.G. în R.P.R. Tovarăşul Walter Ulbricht este însoţit de tovarăşa Lotte Ulbricht, soţia sa. Aeroportul Băneasa, era pa­voazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane şi R. P. Romíne. Pe clădirea ae­rogării se aflau portretele to­varăşilor Walter Ulbricht şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă şi germană, urările „Bine aţi­­venit, oa­speţi dragi!“, „Trăiască prie­tenia frăţească dintre Repu­blica Populară Romînă şi Re­publica Democrată Germană­“« (Continuare în pag. a IlI-a) Pe aeroport, la sosirea înalţilor oaspeţi. Cuvintarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Demo­crate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Co­mitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al gu­vernului Republicii Populare Romine, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră în Re­publica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noa­stre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie po­porul român în desăvîrşirea construcţiei socialismului, în­făptuind neabătut Directivele Congresului al Ill-lea al Parti­dului Muncitoresc Român pen­tru continua dezvoltare şi în­florire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Parti­dului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Demo­crată Germană, in opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste, duc cu consecvenţă o politică ex­ternă îndreptată spre salvgar­darea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea trata­tivelor a problemelor interna­ţionale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină în­­trutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii De­mocrate Germane pentru lichi­darea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin în­cheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului oc­cidental în oraş liber, demili­tarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romî­nă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prie­tenie şi colaborare dintre ţă­rile şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdrun­cinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcă­rii comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a ho­­tărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvol­te neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germa­nă ! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste! Trăiască pacea în lumea în­treagă ! Cuvintarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghim Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dum­neavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Parti­dului Socialist Unit din Ger­mania, precum şi în numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al popu­laţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe to­varăşe Gheorghe Gheorghiu- Dej, pentru cordialele dum­neavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comuni­tatea ţelurilor şi luptei noa­stre. Puteţi fi siguri că acea­stă prietenie, această comuni­tate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noa­stre. Vă mulţumim dv., dragi lo­cuitori ai Bucureştiului, pen­tru primirea atît de însufle­ţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv., pe reprezen­tanţii frumoasei şi glorioasei dv capitale. Delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii De­mocrate Germane a sosit în frumoasă dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guver­nului Republicii Populare Ro­mâne. Vă exprimăm mulţumi­rile noastre pentru această in­vitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şe­derii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colecti­vişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vi­zita noastră în ţara dv. şi con­vorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţă­rile noastre. Aceasta va con­tribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întă­rirea sistemului mondial so­cialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful princi­piilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale di­ferite, pentru dezarmarea ge­nerală şi totală, pentru asigu­rarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă. In această luptă, are o însem­nătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase, din Berlinul oc­cidental, prin transformarea (Continuare în pag. a III -a) începerea convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi I­. D. Germane In după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Pala­tul R. P. Romíne au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romíne şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Mi­niştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Flo­­rescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul indus­triei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri parti­cipă : Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, preşedintele Partidu­lui Naţional Democrat din Germania, Hans Rei­chelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silvi­culturii, Günther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi in­­tergerman, Johannes König, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schir­mer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., direc­torul Uzinelor „Walter Ulbricht“-Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raio­nul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chi­mistă la Uzinele „Walter Ulbricht“-Leuna, Wil­helm Bick, ambasador extraordinar şi plenipoten­ţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Aspect din timpul convorbirilor. Intra delegațiile de partid fi guvernamentala ale R. P. Ro mine fi R. D. Germane Citiţi în pag. a II-a: MINI“ — VALEA IALOMIŢEI Bărăgan (II) — Cu dirijorul Mircea Basarab DESPRE NOUA STAGIUNE MUZICALA — O nouă afirmare a ar­tei noastre „PICTORI RO­­ La Palatul R. P. Romíne Sâmbătă la ora 14,00 mem­brii delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a R. D. Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consi­liului de Stat al R. D. Germa­ne, au fost primiţi la Palatul R. P. Romíne de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, membri ai Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de ma­­şinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatului R. P. Român, un mare număr de bucureş­­teni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de caldă prie­tenie. (Agerpres) S-au redeschis şcolile Sîmbătă s-au redes­chis în întreaga ţară cursurile şcolilor de cultură generală, profe­sionale şi tehnice. După o vacanță plăcută şi re­confortantă, petrecută pe culmi de munfi sau pe formul mării, în dru­­meţii şi tabere, sutele de mii de elevi s-au re­­întîlnit cu profesorii şi învățătorii lor, care îi vor ajuta să dobîn­­dească noi cunoştinţe. În această zi de săr­bătoare pentru elevii învăţămîntului de toate gradele, o dată cu noi­le localuri de şcoli s-au inaugurat numeroase la­boratoare, biblioteci, a­­teliere de practică etc. (Agerpres) ★ Niciodată strada Va­sile Roaită din Braşov nu a cunoscut atîta ani­maţie. Este prima zi a anului şcolar şi grupuri de elevi, foarte mult­ însoţiţi de părinţii lor, se îndreaptă către Şcoa­la medie nr. 3 din car­tierul Tractorul. Toți sunt îmbrăcați in uniforme, iar în brațe duc buche­te de flori. Printre ei îl întilnim pe Ionică Bar­bu dintr-a opta. Tatăl său, muncitorul Barbu Ion de la Uzinele de tractoare, a plecat de dimineață la uzină. Ma­ma, însă, care lucrează în schimbul de după a­­miază, a ținut cu orice preț să-și însoțească fe­ciorul la școală. Este e­­moționată. Acum 20 de ani ar fi dorit din suflet să aibă fericirea de a merge şi ea la şcoală. Dar n-a putut merge. Se bucură însă că as­tăzi îşi vede împlinit visul prin fiul său. Tovarăşul director Georg­escu Valentin este şi el emoţionat. — Nu numai elevii îşi încep astăzi activi­tatea, ne spune dinsul, el şi şcoala însăşi, nouă, strălucind de lumină şi curăţenie. In, curtea şcolii domneşte o at­mosferă sărbătorească. La tot pasul se simte bucuria atît de firească primei zile de curs în­tr-o şcoală nouă. Sunt prezenţi — alături de elevi şi profesori — pă­rinţii, bucuroşi că fiii lor pornesc din nou pe drumul învăţăturii pe care partidul, părintele iubit l-a deschis copii­lor. Atmosfera sărbăto­rească este subliniată şi de cuvintele partici­panţilor — reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, tova­răşi din conducerea uzi­nelor de tractoare, pro­­fesori, diriginţi şi elevi. După ce festivitatea de deschidere a luat sfirşit, tradiţionala panglică inaugurală a fost tăiată şi primii elevi au tre­cut pragul şcolii. Clase­le albe şi spaţioase mi­rosind încă a var şi vop­sea, băncile noi i-au primit ospitalier pe fiii muncitorilor de la Uzi­nele de tractoare. Ora 10:00. Pe culoa­rele şcolii se aude su­netul clopoţelului. În­cep primele lecţii, pri­mele notiţe, primele e­­moţii. In fata clasei a IX-a B s-a oprit o tînă­­ră ce nu pare să aibă mai mult de 22 ani. Este Daniela Iliescu, proaspătă absolventă a Facultăţii de matematică din Bucureşti. Va fi oare în stare să rămînă liniştită, să nu-şi tră­deze emoţia ? Peste o clipă, pentru prima dată în viaţă în faţa unei cla­se de priviri atente în­dreptate asupra ei va rosti, în calitate de pro­fesoară, cuvîntul : elevi. Emoţiile primei lecţii au trecut. Pe Daniela Iliescu o aşteaptă însă la fiecare pas întîmplări inedite, impresii la fel de puternice. Băieţii şi fetele care i-au deve­nit atît de dragi vor creşte odată cu şcoala, vor pleca mai departe şi vor da viaţa cunoş­tinţelor căpătate. In Io- I cui lor vor veni alţi elevi. Apoi alţii. Ea însă va rămîne aci la şcoală unde ieri a trăit o zi atît de fericită, ur­­cînd pentru prima oară la catedră. ADRIAN VASILESCU Intîlnîre cu tovarăşa învăţătoare în prima zi de şcoală. Foto : AGERPRES Au început recoltatul porumbului De câteva zile, gospodăriile colective din raioanele Criş, Oradea, Salonta şi Marghita din regiunea Crişana au început culesul porumbului. Totodată, ele au intensificat recoltarea celorlalte culturi de toamnă. Pînă acum porumbul, floarea-soarelui şi sfecla de zahăr au fost strînse de pe mai mult de 6 000 de ha. Colectiviştii din comunele Simand, Olari, Chişineu Criş, Socodor din raionul Criş au realizat de pe suprafeţe de 200—350 hectare, recolte de 5 500—6 000 kg de porumb boa­be la hectar. Pe aceste tere­nuri, lucrările agricole au fost efectuate în perioade optime şi la un înalt nivel agrotehnic. Paralel cu recoltarea cultu­rilor de toamnă, gospodăriile colective execută arăturile şi livrează produsele contractate pentru acest ani (Agerpres) Respect pentru „marea fabricii“ zina metalurgică Colibaşi. In între­cerea socialistă, muncitorii, ingine­rii şi tehnicienii a­­cestei uzine sunt preocupaţi de în­deplinirea uneia din principa­lele ei cerinţe — continua îm­bunătăţire a calităţii produse­lor. Printre ei sunt mulţi ti­neri, buni gospodari care se străduiesc să realizeze produse de înalt nivel tehnic. La ce se gîndesc ei în între­cere ? La bunul nume al uzi­nei, la „marca fabricii“ care trebuie să constituie un certi­ficat dat muncii depuse de co­lectiv în ansamblul său de fie­care muncitor în parte. Să poposim mai întîi în sec­ţia prelucrări mecanice. Nu e greu de observat că tinerii de aici dau o mare atenţie res­pectării procesului tehnologic — condiţie esenţială în reali­zarea unor produse de bună calitate. Ei sînt conştienţi de faptul că o cît de mică negli­jenţă poate strica munca a zeci de alţi oameni, poate crea mari greutăţi în realizarea sarcinilor de plan. Seriile noi de piese, ridică în faţa mun­citorilor destul de multe pro­bleme. Zeci şi sute de piese trebuie să se încadreze în to­leranţele prescrise, toleranţe care sunt de cele mai multe ori de ordinul zecimilor de mi­limetru. Tinerii cunosc acest lucru şi nu este de mirare că se străduiesc să realizeze cît mai corect prinderea piesei pe dispozitiv şi centrarea freze­lor. O freză necentrată corect, sau descentrată pe parcurs, face ca piesa să aibă diferen­ţă de pas (duşmanul nr. 1 al roţilor dinţate) trecînd-o în grupul rebuturilor sau, în cel mai fericit caz, al pieselor re­maniate. Remanierea, făcută printr-o nouă frezare a dantu­rii, pe lîngă pierdere de timp, înseamnă şi un produs de ca­litate slabă, mediocră. Cunoscînd tocmai aceste ce­rinţe, organizaţia U.T.M. din secţie s-a ocupat mult de fe­lul în care respectă tinerii procesul tehnologic, a iniţiat numeroase acţiuni menite să sporească răspunderea pentru munca lor. Astfel, în adunări­le generale U.T.M. au fost in­vitaţi maiştri cu experienţă îndelungată care le-au vorbit tinerilor despre importanţa fiecărei operaţii. Maistrul Stan Preda le-a explicat tinerilor ce înseamnă o piesă remania­tă, ce pagube poate pricinui, dîndu-le exemple concrete. Ti­nerii frezori Ilie Vasile, Vasi­le Vîlcu şi rectificatorul Du­mitru Florea au demonstrat practic felul în care, respectîn­­du-se întocmai prescripţiile tehnologice, folosindu-se scu­lele pregătite bine, se pot rea­liza produse de calitate supe­rioară. Grija pentru cele mai mici lucruri, respectarea disciplinei tehnologice, au avut rezulta­tul aşteptat. Piesele lucrate în secţia prelucrări mecanice, sunt finisate cu grijă, iar pro- ION ANDREIŢĂ (Continuare în pag. a III-a) Locuinţe noi In ultimul timp la Turda au fost date în folosinţă peste 100 de­­noi a­­partamente. Alte 70 de apartamente au fost depuse la dis­poziţia siderurgişti­­lor din oraşul Cîm­­pia Turzii. în oraşul Turda se află intr-un sta­diu avansat con­strucţia a încă 3 blocuri cu cîte 40 de apartamente fie­care, iar la Cîmpia Turzii alte 5 blocuri însumînd 108 apar­tamente. •­ Pe strada George Coşbuc din Vulcan au început recent lucrările de con­strucţie a încă 29 de blocuri cu peste 80 de apartamente. La aceste blocuri se foloseşte cu succes procedeul de turnare a betoane­­lor în elevație. Se utilizează de ase­menea panouri de placaj pentru tur­nare, ceea ce per­mite obţinerea unor însemnate econo­mii de material lemnos. Panourile pot fi refolosite de aproape 20 de ori.

Next