Scînteia Tineretului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 4188-4213)
1962-11-08 / nr. 4194
ospodăriile colective „Viaţa nouă“ din Bărcăneşti şi .,16 Februarie“ din lătărani, ambele din regiunea Ploieşti, sunt vecine. Au acelaşi soi, aceleaşi condiţii de muncă şi de mecanizare a lucrărilor. Ambele cultivă cam aceleaşi plante, printre care şi porumb pentru boabe. Anul acesta, gospodăria colectivă din Bărcăneşti a avut cultivate cu porumb pentru boabe 300 de hectare. Condiţiile nefavorabile din acest an au stinjenit intruciiva buna dezvoltare a porumbului, dar străduința colectiviştilor in aplicarea metodelor agrotehnice a făcut ca producţia medie la hectar să fie de 2 012 kg. porumb boabe. Din discuţiile purtate cu tovarăşul Toma Drăghici, inginerul colectivei, a reieşit că aplicarea regulilor agrotehnice înaintate i-a ajutat mult pe colectivişti, lată ce ne spunea dinsul : — In vară, imediat după strîngerea păioaselor, am făcut arături cu scormonitorul la 28—32 cm. adincime. înainte de a răsturna brazdele, am împrăștiat pe cimp cam 15—20 tone de gunoi de grajd la hectar, pe o suprafață de 88 de hectare. Restul de teren fiind insămînțat după leguminoase și plante tehnice nu a avut nevoie de acest „supliment“. Am ajuns in primăvară cu tot terenul bine pregătit, fără fir de buruiană pe el. Am dat o „grapă“ pe toată suprafața, ca să alinăm pămîntul, apoi am însămînțat in timpul optim, in numai 10 zile, întreaga suprafață. Lanurile cultivate cu porumb au fost cercetate periodic de către membrii consiliului de conducere al gospodăriei. Cind porumbul a ajuns la 2-3 frunze, sapele au... „sunat" la urechea lui, cu prima prăşilă mecanică. Pe măsură ce s-au dezvoltat, plantele, au crescut şi buruienile. Ploaie nu cădea. Atunci am intervenit cu praşilele care — se ştie — fiecare face cu o ploaie bună. La fiecare praşilă am avut grijă ca să lăsăm plantele cele mai viguroase, incit să rămînă cam 40 000 de fire la hectar. Am dat la toată suprafaţa trei prăşile mecanice şi trei manuale, printre rinduri. A fost şi o... „excepţie". La brigada condusă de comunistul Ştefan Nicolae, în care lucrează foarte mulţi tineri, munca a fost mai bine organizată. Aşa că s-au dat îngrăşăminte chimice pe unele tarlale mai slabe şi o praşilă manuală in plus. Acest lucru a dus la realizarea unei producţii cu 1 000 kg. de porumb boabe mai mare decit media la hectar realizată pe gospodărie. Aşa s-a lucrat in gospodăria colectivă din Bărcăneşti. La cea vecină din Tătărani, altfel au stat lucrurile. Colectiviştii de aici au semănat în acest an 164 ha cu porumb. Recent, ei au făcut socoteala şi au constatat că gospodăria a obținut 350 de kg porumb boabe, în medie, la hectar. Deci cu 662 de kg mai pufin la hectar decit la vecinii din Bărcăneşti. Intr-o discuţie avută cu tovarăşul Nicolae Dinu, preşedintele gospodăriei colective, am aflat cum s-a lucrat. In toamnă, gospodăria colectivă a făcut arături adinei numai pe 20 de hectare. Pe restul suprafeţei s-au făcut arături normale. Pe cele 20 de ha s-au făcut şi alte lucrări: s-au încorporat în sol 10—15 tone de gunoi de grajd la hectar şi s-a însămînțat la vreme. Apoi s-au dat şi 400 kg de superbostat la hectar. S-au făcut două praşile manuale şi una mecanică. Cind plantele legau, s-a făcut polenizarea artificială pe toate cele 20 de hectare. Pe restul terenului cultivat cu porumb pentru boabe nu s-a făcut decit atit , s-au dat două praşile manuale şi... gata. In ceea ce priveşte agrotehnica întreţinerii terenului pină la însămînțări... nimic. Nici îngrăşăminte naturale nu s-au incorporat in sol. Densitatea plantelor la hectar a fost cu aproape 5 000 de fire mai mică decit pe tarlaua de 20 de hectare. lată că o lecţie au primit colectiviştii din Tătărani, nu numai de la vecinii lor din Bărcăneşti, ci chiar de la brigada lui Ştefan Trofin care a răspuns de cele 20 de ha. De pe această tarla s-au obţinut 3 500 kg porumb boabe în medie la hectar. Aşadar, reiese limpede că acolo unde agrotehnica a fost aplicată ca la carte s-au putut obţine producţii mari, in aceeaşi gospodărie colectivă. Tovarăşul preşedinte al colectivei ne mărturisea : — Au experienţă bună vecinii noştri din Bărcăneşti. Au lucrat bine chiar şi unele brigăzi de cimp din gospodăria noastră. Dar această experienţă n-am folosit-o cum se cuvine. Vom face acest lucru de aci înainte. Pentru că pămîntul, dacă-i dai ce-i trebuie, dacă îl lucrezi cum te învaţă ştiinţa, te răsplăteşte cum se cuvine. NICOLAE BARBU Fabrica de ulei din raionul Nicolae Bălcescu din Capitală. Aspect din cadrul secţiei de îmbuteliere a uleiurilor, intrată recent în funcţiune. Foto: AGERPRES Pregătirea profesionalăîn pas cu tehnica nouă O neşti, tînărul oraş pe harta patriei, se îmbogăţeşte mereu cu noi construcţii. Numai în anul acesta se vor da în folosinţă circa 1 400 de apartamente. Colectivul Şantierului 3 construcţii oraş-Oneşti, care realizează întregul volum de lucrări, este cunoscut pentru hărnicia lui, pentru pasiunea cu care îmbrăţişează şi aplică metodele noi de muncă. Primul pas important în înlocuirea zidăriei tradiţionale s-a făcut odată cu trecerea la execuţia locuinţelor din panouri mari prefabricate, sistem folosit la construcţia a 5 blocuri cu parter şi 4 etaje, totalizînd 320 de apartamente. Constructorii au înţeles repede avantajele pe care Ie prezintă panourile mari, prefabricate, faptul că ele asigură un ritm de lucru mai rapid, însemnate economii de material lemnos şi că elimină multe din măsurile costisitoare ce trebuiau luate ca să se asigure continuitatea lucrărilor pe timp friguros. Tot ca urmare a introducerii tehnicii noi, pe șantier au început să se folosească cofrajele glisante pentru construirea blocurilor turn. Aplicînd acest procedeu, constructorii au realizat scheletul de rezistență al unui bloc cu 100 de apartamente în numai 10 zile. Datorită faptului că betonul se toarnă monolit în cofrajul glisant, fără rosturi de lucru, s-au realizat mari economii la armătură, asigurîndu-se totodată o calitate superioară a lucrărilor la cele 5 blocuri construite în acest fel. Introducerea tehnicii noi, mărirea parcului de utilaje grele și mijlocii au contribuit ca productivitatea muncii să crească faţă de anul trecut cu 7,6 la sută. Deși succesul este evident, în primele trei trimestre indicele planificat de creştere a productivităţii muncii nu a atins sarcina prevăzută în plan, fiind realizat doar în procent de 97,6 la sută. Una din cauzele care au contribuit la nerealizarea acestui important indice al planului de producţie o constituie slaba pregătire profesională a multor muncitori. Din numărul total al celor ce lucrează pe şantier, doar circa 42 la sută sunt calificaţi. Este adevărat că, în anul care a trecut, au fost organizate 4 cursuri de calificare pe care le-au absolvit 115 muncitori zidari, zugravi, instalatori sanitari şi instalatori de încălzire, că s-au deschis alte două cursuri de ridicare a calificării pentru zidari şi instalatori sanitari, cursuri la care au fost încadraţi circa 50 de muncitori. Sarcinile sporite privind creşterea ritmului de construcţie, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost ridică însă în faţa conducerii şantierului problema organizării unei largi acţiuni de pregătire profesională a muncitorilor constructori. Cît priveşte muncitorii calificaţi, în faţa lor stă sarcina de a se pregăti în continuare, de a ţine pasul cu tehnica nouă care progresează zi de zi pe şantierele noastre de construcţii. Pe zi ce trece intervin noi schimbări în procedeele de construcţie, care necesită cunoaşterea noilor materiale ce le înlocuiesc pe cele tradiţionale. Instalatorii folosesc, de pildă, tuburi din material plastic, zugravii , vinacetul etc. Nu trebuie uitat nici faptul că sistemele înaintate de construcţie determină apariţia unor noi meserii. Folosirea blocurilor din panouri mari prefabricate a făcut utilă, de pildă, meseria de montor, iar execuţia blocurilor prin folosirea cofrajelor glisante a pus problema organizării brigăzilor complexe de fierari-betonişti, zidari, dulgheri etc. Iată dlar de ce este necesar ca fiecare muncitor să se pregătească temeinic, să înveţe cu perseverenţă. Aşa stînd lucrurile, era de aşteptat ca în acest an numărul celor înscrişi la cursurile de calificare şi la cele de ridicare a calificării, să crească. Numai că situaţia se prezintă cu totul altfel. Pe şantier au fost organizate doar 4 cursuri de calificare pentru parchetari, zidari, zugravi şi instalatori sanitari. Pentru ridicarea calificării nu s-au luat Ing. TEODOR BUDAI C. NANCU, corespondentul „Scînteii tineretului” pentru regiunea Bacău (Continuare in pag. a IIl-a) ffi mm mm mm mm mm . TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului CEMAL GÜRSEL Preşedintele Republicii Turcia Ankara Cu ocazia sărbătorii naţionale a Turciei, a 39-a aniversare a proclamării Republicii, primiţi, Excelenţă, sincerele mele felicitări şi urări de prosperitate poporului turc. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei sale Domnului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru mesajul pe care aţi binevoit a mi-l trimite cu prilejul aniversării proclamării Republicii şi vă rog să primiţi cele mai bune urări pentru fericirea dv. personală şi prosperitatea poporului român. CEMAL GÜRSEL Amlndoi sunt Ingineri agronomi. Ea, Elena Curtu, munceşte In gospodăria colectivă din Cireşanu, iar el, Ion Curtu la cea din Vadu-Săpat, ambele din raionul Mizil. Ii uneşte aceeaşi pasiune, aceeaşi dorinţă de a-i ajuta pe colectivişti să smulgă pămîntului belşug de roade. Intr-un timp scurt ei au reuşit să-i înveţe pe oameni, să-i ajute să aplice mai bine metodele agrotehnicii înaintate. Pentru tot ce au realizat în gospodăriile în care muncesc, Elena şi Ion Curtu au fost'' primiţi în rîndurile candidaţilor de partid. E cinstea cea mai de preţ. Foto : I. CUCU 11 000 de tineri la cursuri de calificare Din iniţiativa organizaţiilor U.T.M., în întreprinderile industriale din regiunea Banat au fost organizate în acest an 455 de cursuri de ridicare a calificării profesionale, frecventate de aproape 11 000 de tineri muncitori. Mulţi dintre absolvenţii cursurilor, printre care muncitori de la Combinatul siderurgic Reşiţa, Uzinele de vagoane Arad, Uzinele mecanice Timişoara, Uzinele textile „30 Decembrie“ Arad şi din alte întreprinderi, au devenit fruntaşi în întrecerea pentru sporirea producţiei, pentru o calitate superioară a acesteia. (Agerpres) n urmă cu cîtva timp a apărut in „Scinfeia tineretului“ dezbaterea unei probleme interesan.................. te, la care, prin participarea unor specialiști s-au formulat cîteva competente păreri in legătură cu dansul modern. O asemenea dezbatere a fost, desigur, binevenită. Mai întilneşti ici, colo, la reuniunile noastre, unii tineri care voindu-se purtători ai „modernismului" în materie de dans (ca de altfel şi în alte aspecte ce ţin de comportarea omului în societate : Îmbrăcăminte, pieptănătură etc.) fin, cu tot dinadinsul şi cu orice preţ, chiar cu preţul ridicolului, să iasă din comun. Fără să reuşească să discearnă noul de vechi, bunul gust de extravaganţă, frumosul de ridicol, aceşti inşi se consideră a fi „la modă“. Dar ce înseamnă a „fi la modă” ! Este un lucru îndeobşte cunoscut că fiecare generaţie işi are obiceiurile ei caracteristice influențate de condiţiile social-economice şi politice. Intr-un fel se îmbrăcau şi dansau tinerii la începutul secolului XX, de exemplu, şi altfel se comportă ei in zilele noastre. Dar aşa cum există o deosebire de esenţă intre morala muncitorului din societatea capitalistă şi morala celui ce-l exploatează, deosebirea e tot atât de elocventă între ceea ce înseamnă „a fi la modă“ în societatea noastră şi în societatea capitalistă. Tinăra generaţie din ţara noastră are toate posibilităţile de a-şi satisface şi dezvolta gustul pentru frumos, de-a se forma multilateral, de-a duce o viață demnă, rezultat firesc al muncii sale, alături de întregul popor muncitor, pentru înflorirea patriei, pentru desăvirșirea construcției socialismului. Fiecare tînăr se poate îmbrăca cu ce-i stă mai bine, avînd a alege dintr-o gamă variată de sortimente, costume, încălțăminte etc. a căror calitate și eleganță, rivalizează cu produsele similare din Occident. Dar sunt unii filfizoni, care de îndată ce se află în fața unui produs de proveniență occidentală cad un extaz fără să-i discearnă calitafile. In realitate aceștia manifestă din ignoranță o ploconire smerită și oarbă față de Apus. Ei procedează întocmai ca acel curcan din fabulă care primind de la un cocor întors din „fările calde“ o coajă de arbore de chinină exclamă cu servilism : „Vai ce dulce e !“. Același lucru se întîmplă și în privința dansului. Ce este dansul modern ? Cum se dansează modern ! Unii tineri consideră ca fiind dansuri moderne, dansul de proveniență occidentală. Dar ceea ce numim dans modern constituie o formă, un gen al dansului in general, care a apărut și s-a dezvoltat odată cu dezvoltarea societăţii, ca mijloc de exprimare a sentimentelor omului. Dansurile moderne îşi au originea in dansurile populare ale popoarelor din diferite părţi ale lumii, preluate, transformate şi interpretate in spiritul mentalităţii epocii şi al condiţiilor sociale din perioada respectivă. Dansurile moresca, giga, pavana şi altele din secolul XVI, gavota şi menuetul în secolele XVII şi XVIII au fost dansuri de bal, moderne la vremea lor la curţile nobilimii, caracteristice prin interpretare păturilor sociale care le dansau, legate însă prin origină de folclor. Mai tirziu, în secolul XIX, devin dansuri la modă cadrilul, valsul și polca, iar în prima jumătate a secolului XX tangoul, valsul lent, foxtrotul, boleroul, charlestonul, rumba și altele. Dintre toate aceste dansuri de salon, cum erau numite, cîteva au căpătat caracterul de „clasice ale dansului modern“ şi anume : valsul şi bostonul, tangoul, loxtrotul, slow-boxul şi rumba. Aceasta înseamnă că ele au fost atit de apropiate de dansurile populare din care s-au născut şi că au fost prelucrate într-un mod atit de corespunzător gustului general incit să le facă să fie jucate cu o deosebită plăcere. Ele s-au cristalizat intr-o formă artistică, estetică, armonioasă şi elegantă care le fac să fie dansate şi să fie privite cu plăcere şi de spectator. Unele dansuri, aşa-zise moderne, dezvoltate artificial în occidentul de azi (ca şi deşuchiata congă de mai acum 20 de ani) exprimă haosul şi decăderea lumii burgheze, lucru care se petece fi în artă (exchibiţionism, TEODOR VASILESCU maestru coregraf (Continuare în pag. a III-a) Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 41944 PAGINI — 20 BANI Joi, 8 noiembrie 1962 cu prilejul MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Miercuri seara ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. Romina, I. K. Jegalin, a oferit o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul zilei de 7 noiembrie — cea de-a 45-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu- Dej, Emil Bodnăraş, Petre Borid, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Malayan, ştefan voitec, Alexandru Bîrlădeanu, Gh. Gaston Marin, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti şi instituţiilor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat membrii delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S., în frunte cu G. G. Abramov, conducătorul delegaţiei, care se află în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei tovarăşii I. K. Jegalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, deosebit de prietenească. Dragă tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimate doamne şi stimaţi domni, Astăzi s-au împlinit 45 de ani de la neuitatul moment istoric, cînd marele Lenin a proclamat crearea primului stat din lume în care puterea aparţine oamenilor muncii. Muncitorii şi ţăranii din Rusia, sub conducerea partidului leninist, au răsturnat autocraţia, putredă pînă în măduva oaselor, şi pe ruinele ei au început să clădească o societate nouă, socialistă, liberă de orice exploatare. Intr-o perioadă istorică scurtă, poporul nostru, sub înţeleaptă conducere a partidului comunist, a străbătut un drum uriaş de la asaltul Palatului de Iarnă pînă la asaltul Cosmosului. Munca însufleţită a omului eliberat de cătuşele capitalismului a adus roade minunate. Socialismul construit în ţară a transformat patria noastră dintr-o ţară în trecut înapoiată, agrară, într-o mare putere industrială. In cei 45 de ani de putere sovietică s-a schimbat radical conştiinţa, morala şi modul de trai, întregul aspect spiritual al oamenilor muncii din ţara noastră. S-a format un om nou — constructor conştient şi activ al societăţii comuniste. Nu este departe ziua în care raţiunea şi mîna omului sovietic vor înfăptui visul de veacuri al oamenilor muncii din întreaga lume şi actuala generaţie a oamenilor sovietici va trăi în comunism. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul sovietic ca şi întreaga omenire progresistă are nevoie de pace. Promovînd cu consecvenţă politica leninistă a coexistenţei paşnice între statele cu sisteme sociale diferite, Uniunea Sovietică cheamă să se înlăture pentru totdeauna pericolul războiului rachetonuclear care planează asupra omenirii. Exprimînd interesele vitale ale oamenilor muncii de pe întregul pămînt şi călăuzindu-se de sentimentul înaltei răspunderi pentru destinele păcii, guvernul sovietic s-a situat pe o poziţie înţeleaptă şi consecventă în timpul crizei acute din regiunea insulei libertăţii, salvînd astfel omenirea de o catastrofă termonucleară. Coeziunea ţărilor socialismului se întăreşte în permanenţă, colaborarea multilaterală dintre ele se dezvoltă necontenit, îmbracă forme tot mai perfecte. O nouă şi strălucită mărturie a unităţii frăţeşti a popoarelor sistemului mondial socialist a constituit-o vizita în Republica Populară Romînă din iunie a.c. a delegaţiei de partid şi guvernamentale sovietice în frunte cu N. S. Hruşciov. Această vizită, ca şi vizita de anul trecut în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale ro(Continuare în pag. a III-a) (Agerpres) Cuvântul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului I. H Jegalin Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarăşe ambasador, Dragi tovarăşi şi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie, înainte de toate, ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi în numele întregului popor român să adresez un salut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem, Consiliului de Miniştri şi poporului sovietic cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul român nutreşte un sentiment de profundă bucurie pentru uriaşele realizări obţinute de poporul sovietic în construirea primei societăţi comuniste din lume, realizări care aduc o contribuţie primordială la întărirea forţelor socialismului şi păcii. Transpunerea în viaţă a Programului construirii comunismului elaborat de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice înscrie o nouă pagină glorioasă în istoria progresului social al umanităţii, îmbogăţind inepuizabilul tezaur ideologic şi practic al marxism-leninismului. Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste militează cu fermitate şi consecvenţă pentru destinderea încordării şi normalizarea vieţii internaţionale, pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice. Poporul nostru a manifestat o adîncă îngrijorare faţă de criza acută care s-a ivit în regiunea Mării Caraibilor, punînd popoarele lumii în pragul unor evenimente de excepţională gravitate. Omenirea putea fi împinsă într-un nimicitor război termonuclear şi ne dăm seama cu toţii ce distrugeri incalculabile ar provoca un astfel de război. Ne exprimăm satisfacţia că în aceste grave împrejurări simţul de răspundere şi raţiunea au făcut posibilă evitarea acestui dezastru şi că drept urmare a schimbului de mesaje între Nikita Sergheevici Hruşciov şi preşedintele Kennedy lucrurile au luat curs spre soluţionarea paşnică a conflictului. Nădăjduim că acest curs va fi dus pînă la capăt, că înţelepciunea politică va triumfa, iar focarul din această parte a lumii va fi stins. Acordăm o înaltă preţuire iniţiativelor şi măsurilor concrete luate de Guvernul U.R.S.S. în vederea soluţionării conflictului din Marea Caraibilor. Aşteptăm ca Statele Unite ale Americi să se conformeze angajamentelor luate, privind neinvadarea Cubei, respectarea suveranităţii şi independenţei ei. In numele întregului nostru popor ne exprimăm încă odată, cu acest prilej, calda simpatie şi solidaritatea frăţească cu poporul eroic al (Continuare în pag. a IIl-a)