Scînteia Tineretului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 4188-4213)

1962-11-08 / nr. 4194

ospodăriile colecti­ve „Viaţa nouă“ din Bărcăneşti şi .,16 Februarie“ din l­ătărani, ambele din regiunea Plo­ieşti, sunt vecine. Au acelaşi soi, aceleaşi condiţii de muncă şi de mecanizare a lucră­rilor. Ambele cultivă cam ace­leaşi plante, printre care şi po­rumb pentru boabe. Anul acesta, gospodăria colec­tivă din Bărcăneşti a avut culti­vate cu porumb pentru boabe 300 de hectare. Condiţiile nefa­vorabile din acest an au stin­je­nit intruciiva buna dezvoltare a porumbului, dar străduința colec­tiviştilor in aplicarea metodelor agrotehnice a făcut ca producţia medie la hectar să fie de 2 012 kg. porumb boabe. Din discuţiile purtate cu tovarăşul Tom­a Dră­­ghici, inginerul colectivei, a re­ieşit că aplicarea regulilor agro­tehnice înaintate i-a ajutat mult pe colectivişti, lată ce ne spu­nea dinsul : — In vară, imediat după strîn­­ger­ea păioaselor, am făcut arături cu scormonitorul la 28—32 cm. adincime. înainte de a răsturna brazdele, am împrăștiat pe cimp cam 15—20 tone de gunoi de grajd la hectar, pe o suprafață de 88 de hectare. Restul de te­ren fiind insămînțat după legumi­noase și plante tehnice nu a avut nevoie de acest „supliment“. Am ajuns in primăvară cu tot terenul bine pregătit, fără fir de buruiană pe el. Am dat o „grapă“ pe toa­tă suprafața, ca să alinăm pămîn­­tul, apoi am însămînțat in timpul optim, in numai 10 zile, întreaga suprafață. Lanurile cultivate cu po­rumb au fost cer­­cetate periodic de către membrii consiliului de conducere al gos­podăriei. Cind porumbul a a­­juns la 2-3 frunze, sapele au... „su­nat" la urechea lui, cu prima pră­şilă mecanică. Pe măsură ce s-au dezvoltat, plante­­le, au crescut şi buruienile. Ploaie nu cădea. Atunci am in­tervenit cu praşilele care — se ştie — fiecare face cu­ o ploaie bună. La fiecare praşilă am avut grijă ca să lăsăm plantele cele mai viguroase, incit să rămînă cam 40 000 de fire la hectar. Am dat la toată suprafaţa trei prăşi­le mecanice şi trei manuale, printre rinduri. A fost şi o... „excepţie". La brigada condusă de comunis­tul Ştefan Nicolae, în care lucrea­ză foarte mulţi tineri, munca a fost mai bine organizată. Aşa că s-au dat îngrăşăminte chimice pe unele tarlale mai slabe şi o pra­şilă manuală in plus. Acest lucru a dus la realizarea unei producţii cu 1 000 kg. de porumb boabe mai mare decit media la hectar realizată pe gospodărie. Aşa s-a lucrat in gospodăria co­lectivă din Bărcăneşti. La cea ve­cină din Tătărani, altfel au stat lu­crurile. Colectiviştii de aici au se­mănat în acest an 164 ha cu po­rumb. Recent, ei au făcut soco­teala şi au constatat că gospodă­ria a obținut­­ 350 de kg po­rumb boabe, în medie, la hec­tar. Deci cu 662 de kg mai pufin la hectar de­cit la vecinii din Băr­căneşti. Intr-o discuţie avută cu tovară­şul Nicolae Dinu, preşedintele gospodăriei colective, am aflat cum s-a lucrat. In toamnă, gospodăria colecti­vă a făcut arături adinei numai pe 20 de hectare. Pe restul suprafe­ţei s-au făcut arături normale. Pe cele 20 de ha s-au făcut şi alte lucrări: s-au în­corporat în sol 10—15 tone de gunoi de grajd la hectar şi s-a însămînțat la vre­me. Apoi s-au dat şi 400 kg de su­­perbostat la hec­­tar. S-au făcut două praşile ma­nuale şi una me­canică. Cind plantele legau, s-a făcut polenizarea artificială pe toate cele 20 de hectare. Pe res­tul terenului cultivat cu porumb pentru boabe nu s-a făcut decit atit , s-au dat două praşile ma­nuale şi... gata. In ceea ce pri­veşte agrotehnica întreţinerii tere­nului pină la însămînțări... nimic. Nici îngrăşăminte naturale nu s-au incorporat in sol. Densitatea plan­telor la hectar a fost cu aproape 5 000 de fire mai mică decit pe tarlaua de 20 de hectare. lată că o lecţie au primit colectiviştii din Tătărani, nu numai de la vecinii lor din Bărcăneşti, ci chiar de la brigada lui Ştefan Trofin care a răspuns de cele 20 de ha. De pe această tarla s-au obţinut 3 500 kg porumb boabe în medie la hectar. Aşadar, reiese limpede că acolo unde agrotehnica a fost a­­plicată ca la carte s-au putut ob­ţine producţii mari, in aceeaşi gospodărie colectivă. Tovarăşul preşedinte al colecti­vei ne mărturisea : — Au experienţă bună vecinii noştri din Bărcăneşti. Au lucrat bine chiar şi unele brigăzi de cimp din gospodăria noastră. Dar această experienţă n-am folosit-o cum se cuvine. Vom face acest lucru de aci înainte. Pentru că pămîntul, dacă-i dai ce-i trebuie, dacă îl lucrezi cum te învaţă şti­inţa, te răsplăteşte cum se cu­vine. NICOLAE BARBU Fabrica de ulei din raionul Nicolae Bălcescu din Capitală. Aspect din cadrul secţiei de îmbuteliere a uleiurilor, intrată recent în funcţiune. Foto: AGERPRES Pregătirea profesională­­în pas cu tehnica nouă O­ neşti, tînărul oraş pe harta patriei, se îmbogăţeşte mereu cu noi construcţii. Numai în anul a­­cesta se vor da în folosinţă circa 1 400 de apartamente. Colectivul Şantierului 3 con­strucţii oraş-Oneşti, care rea­lizează întregul volum de lucrări, este cunoscut pentru hărnicia lui, pentru pasiunea cu care îm­brăţişează şi aplică metodele noi de muncă. Primul pas important în înlocuirea zidăriei tradiţio­nale s-a făcut odată cu trecerea la execuţia locuinţelor din pa­nouri mari prefabricate, sistem folosit la construcţia a 5 blocuri cu parter şi 4 etaje, totalizînd 320 de apartamente. Constructo­rii au înţeles repede avantajele pe care Ie prezintă panourile mari, prefabricate, faptul că ele asigură un ritm de lucru mai rapid, însemnate economii de material lemnos şi că elimină multe din măsurile costisitoare ce trebuiau luate ca să se asi­gure continuitatea lucrărilor pe timp friguros. Tot ca urmare a introducerii tehnicii noi, pe șantier au înce­put să se folosească cofrajele glisante pentru construirea blocurilor turn. Aplicînd acest procedeu, constructorii au reali­zat scheletul de rezistență al unui bloc cu 100 de apartamen­te în numai 10 zile. Datorită faptului că betonul se toarnă monolit în cofrajul glisant, fără rosturi de lucru, s-au realizat mari economii la armătură, asi­­gurîndu-se totodată o calitate superioară a lucrărilor la cele 5 blocuri construite în acest fel. Introducerea tehnicii noi, mări­rea parcului de utilaje grele și mijlocii au contribuit ca pro­ductivitatea muncii să crească faţă de anul trecut cu 7,6 la sută. Deși succesul este evident, în primele trei trimestre indicele planificat de creştere a produc­tivităţii muncii nu a atins sarci­na prevăzută în plan, fiind reali­zat doar în procent de 97,6 la sută. Una din cauzele care au con­tribuit la nerealizarea acestui important indice al planului de producţie o constituie slaba pre­gătire profesională a multor muncitori. Din numărul total al celor ce lucrează pe şantier, doar circa 42 la sută sunt califi­caţi. Este adevărat că, în anul care a trecut, au fost organizate 4 cursuri de calificare pe care le-au absolvit 115 muncitori zi­dari, zugravi, instalatori sanitari şi instalatori de încălzire, că s-au deschis alte două cursuri de ridicare a calificării pentru zi­dari şi instalatori sanitari, cursuri la care au fost încadraţi circa 50 de muncitori. Sarcinile sporite privind creşterea ritmu­lui de construcţie, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost ridică însă în faţa conduce­rii şantierului problema organi­zării unei largi acţiuni de pre­gătire profesională a muncitori­lor constructori. Cît priveşte muncitorii califi­caţi, în faţa lor stă sarcina de a se pregăti în continuare, de a ţine pasul cu tehnica nouă care progresează zi de zi pe şantie­rele noastre de construcţii. Pe zi ce trece intervin noi schimbări în procedeele de construcţie, care necesită cunoaşterea noilor materiale ce le înlocuiesc pe cele tradiţionale. Instalatorii folosesc, de pildă, tuburi din material plastic, zugravii , vinacetul etc. Nu trebuie uitat nici faptul că sistemele înaintate de construc­ţie determină apariţia unor noi meserii. Folosirea blocurilor din panouri mari prefabricate a fă­cut utilă, de pildă, meseria de montor, iar execuţia blocurilor prin folosirea cofrajelor glisante a pus problema organizării bri­găzilor complexe de fierari-be­­tonişti, zidari, dulgheri etc. Iată dlar de ce este necesar ca fie­care muncitor să se pregătească temeinic, să înveţe cu perse­verenţă. Aşa stînd lucrurile, era de aş­teptat ca în acest an numărul celor înscrişi la cursurile de ca­lificare şi la cele de ridicare a calificării, să crească. Numai că situaţia se prezintă cu totul alt­fel. Pe şantier au fost organizate doar 4 cursuri de calificare pen­tru parchetari, zidari, zugravi şi instalatori sanitari. Pentru ri­dicarea calificării nu s-au luat Ing. TEODOR BUDAI C. NANCU, corespondentul „Scînteii tineretului” pentru regiunea Bacău (Continuare in pag. a IIl-a) ffi mm mm mm mm mm . TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului CEMAL GÜRSEL Preşedintele Republicii Turcia Ankara Cu ocazia sărbătorii naţio­nale a Turciei, a 39-a aniver­sare a proclamării Republicii, primiţi, Excelenţă, sincerele mele felicitări şi urări de prosperitate poporului turc. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Excelenţei sale Domnului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române Bucureşti Mulţumesc Excelenţei Voa­stre pentru mesajul pe care aţi binevoit a mi-l trimite cu prilejul aniversării proclamă­rii Republicii şi vă rog să primiţi cele mai bune urări pentru fericirea dv. personală şi prosperitatea poporului ro­mân. CEMAL GÜRSEL Amlndoi sunt Ingineri agronomi. Ea, Elena Curtu, munceşte In gospodăria colectivă din Cireşanu, iar el, Ion Curtu la cea din Va­­du-Săpat, ambele din raionul Mi­­zil. Ii uneşte aceeaşi pasiune, ace­eaşi dorinţă de a-i ajuta pe colec­tivişti să smulgă pămîntului bel­şug de roade. Intr-un timp scurt ei au reuşit să-i înveţe pe oa­meni, să-i ajute să aplice mai bine metodele agrotehnicii înain­tate. Pentru tot ce au realizat în gospodăriile în care muncesc, E­­lena şi Ion Curtu au fost'' primiţi în rîndurile candidaţilor de partid. E cinstea cea mai de preţ. Foto : I. CUCU 11 000 de tineri la cursuri de calificare Din iniţiativa or­ganizaţiilor U.T.M., în întreprinderile industriale din re­giunea Ba­nat au fost organizate­­ în acest an 455 de cursuri de ridicare a calificării profe­sionale, frecventate de aproape 11 000 de tineri muncitori. Mulţi dintre absol­venţii cursurilor, printre care munci­tori de la Combina­tul siderurgic Reşi­ţa, Uzinele de va­goane Arad, Uzine­le mecanice Timi­şoara, Uzinele tex­tile „30 Decembrie“ Arad şi din alte în­treprinderi, au de­venit fruntaşi în întrecerea pentru sporirea producţiei, pentru o calitate superioară a aces­teia. (Agerpres) n urmă cu cîtva timp a apărut in „Scinfeia tineretu­lui“ dezbaterea unei probleme interesan­.................. te, la care, prin participarea unor specialiști s-au formulat cîteva competente păreri in legătură cu dansul modern. O asemenea dezbatere a fost, desigur, binevenită. Mai întilneşti ici, colo, la reuniunile noastre, unii tineri care voindu-se purtă­tori ai „modernismului" în mate­rie de dans (ca de altfel şi în alte aspecte ce ţin de comporta­rea omului în societate : Îmbră­căminte, pieptănătură etc.) fin, cu tot dinadinsul şi cu orice preţ, chiar cu preţul ridicolului, să iasă din comun. Fără să reuşească să discearnă noul de vechi, bunul gust de extravaganţă, frumosul de ridicol, aceşti inşi se consideră a fi „la modă“. Dar ce înseamnă a „fi la modă” ! Este un lucru îndeobşte cunos­cut că fiecare generaţie işi are obiceiurile ei caracteristice in­­fluențate de condiţiile social-eco­­nomice şi politice. Intr­-un fel se îmbrăcau şi dansau tinerii la în­ceputul secolului XX, de exem­plu, şi altfel se comportă ei in zilele noastre. Dar aşa cum există o deosebire de esenţă intre mo­rala muncitorului din societatea capitalistă şi morala celui ce-l exploatează, deosebirea e tot a­­tât de elocventă între ceea ce în­seamnă „a fi la modă“ în socie­tatea noastră şi în societatea ca­pitalistă. Tinăra generaţie din ţara noa­stră are toate posibilităţile de a-şi satisface şi dezvolta gustul pentru frumos, de-a se forma multilateral, de-a duce o viață demnă, rezultat firesc al mun­ci­i sale, alături de întregul popor muncitor, pentru înflo­rirea patriei, pentru desăvirșirea construcției socialismului. Fiecare tînăr se poate îmbrăca cu ce-i stă mai bine, avînd a alege din­tr-o gamă variată de sortimente, costume, încălțăminte etc. a căror calitate și eleganță, rivalizează cu produsele similare din Occident. Dar sunt unii filfizoni, care de îndată ce se află în fața unui produs de proveniență occiden­tală cad un extaz fără să-i dis­cearnă calitafile. In realitate a­­ceștia manifestă din ignoranță o ploconire smerită și oarbă față de Apus. Ei procedează întocmai ca acel curcan din fabulă care pri­mind de la un cocor întors din „fările calde“ o coajă de arbore de chinină exclamă cu servilism : „Vai ce dulce e !“. Același lucru se întîmplă și în privința dansului. Ce este dansul modern ? Cum se dansează modern ! Unii tineri consideră ca fiind dansuri moder­ne, dansul de proveniență occi­dentală. Dar ceea ce numim dans modern constituie o formă, un gen al dansului in general, care a apărut și s-a dezvoltat odată cu dezvoltarea societăţii, ca mijloc de exprimare a sentimentelor omului. Dansurile moderne îşi au originea in dansurile populare ale popoarelor din diferite părţi ale lumii, preluate, transformate şi interpretate in spiritul menta­lităţii epocii şi al condiţiilor sociale din perioada respectivă. Dansurile moresca, giga, pava­­na şi altele din secolul XVI, ga­­vota şi menuetul în secolele XVII şi XVIII au fost dansuri de bal, moderne la vremea lor la curţile nobilimii, caracteristice prin inter­pretare păturilor sociale care le dansau, legate însă prin origină de folclor. Mai tirziu, în secolul XIX, devin dansuri la modă cadri­lul, valsul și polca, iar în prima jumătate a secolului XX tangoul, valsul lent, foxtrotul, boleroul, charlestonul, rumba și altele. Dintre toate aceste dansuri de salon, cum erau numite, cî­­teva au căpătat caracterul de „clasice ale dansului modern“ şi anume : valsul şi bostonul, tangoul, loxtrotul, slow-boxul şi rumba. Aceasta înseamnă că ele au fost at­it de apropiate de dan­surile populare din care s-au năs­cut şi că au fost prelucrate în­tr-un mod atit de corespunzător gustului general incit să le facă să fie jucate cu o deosebită plă­cere. Ele s-au cristalizat intr-o formă artistică, estetică, armo­nioasă şi elegantă care le fac să fie dansate şi să fie privite cu plăcere şi de spectator. Unele dansuri, aşa-zise moder­ne, dezvoltate artificial în occi­dentul de azi (ca şi deşuchiata congă de mai acum 20 de ani) exprimă haosul şi decăderea lu­mii burgheze, lucru care se pe­tece fi în artă (exchibiţionism, TEODOR VASILESCU maestru coregraf (Continuare în pag. a III-a) Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4194­4 PAGINI — 20 BANI Joi, 8 noiembrie 1962 cu prilejul MARII REVOLUŢI­I SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE Miercuri seara ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. Romina, I. K. Jegalin, a ofe­rit o recepţie în saloanele am­basadei cu prilejul zilei de 7 noiembrie — cea de-a 45-a ani­versare a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte to­varăşii : Gheorghe Gheorghiu- Dej, Emil Bodnăraş, Petre Bo­r­id, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Ale­xandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Malayan, ştefan voitec, Ale­xandru Bîrlădeanu, Gh. Ga­ston Marin, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, conducători ai orga­nizaţiilor obşteşti şi instituţii­lor centrale, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat membrii dele­gaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S., în frunte cu G. G. A­­bramov, conducătorul delega­ţiei, care se află în ţara noa­stră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Erau de faţă şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. In timpul recepţiei tovarăşii I. K. Jegalin şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toa­sturi. Recepţia s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, deosebit de prietenească. Dragă tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimate doamne şi stimaţi domni, Astăzi s-au împlinit 45 de ani de la neuita­tul moment istoric, cînd marele Lenin a pro­clamat crearea primului stat din lume în care puterea aparţine oamenilor muncii. Muncitorii şi ţăranii din Rusia, sub condu­cerea partidului leninist, au răsturnat autocra­ţia, putredă pînă în măduva oaselor, şi pe rui­nele ei au început să clădească o societate nouă, socialistă, liberă de orice exploatare. Intr-o perioadă istorică scurtă, poporul no­stru, sub înţeleaptă conducere a partidului comunist, a străbătut un drum uriaş de la a­­saltul Palatului de Iarnă pînă la asaltul Cos­mosului. Munca însufleţită a omului eliberat de cătuşele capitalismului a adus roade minu­nate. Socialismul construit în ţară a transfor­mat patria noastră dintr-o ţară în trecut îna­poiată, agrară, într-o mare putere industrială. In cei 45 de ani de putere sovietică s-a schimbat radical conştiinţa, morala şi modul de trai, întregul aspect spiritual al oamenilor muncii din ţara noastră. S-a format un om nou — constructor conştient şi activ al socie­tăţii comuniste. Nu este departe ziua în care raţiunea şi mîna omului sovietic vor înfăptui visul de veacuri al oamenilor muncii din întreaga lume şi actuala generaţie a oamenilor sovietici va trăi în comunism. Pentru îndeplinirea acestei sarcini nobile, poporul sovietic ca şi întreaga omenire pro­gresistă are nevoie de pace. Promovînd cu consecvenţă politica leninistă a coexistenţei paşnice între statele cu sisteme sociale dife­rite, Uniunea Sovietică cheamă să se înlăture pentru totdeauna pericolul războiului racheto­­nuclear care planează asupra omenirii. Exprimînd interesele vitale ale oamenilor muncii de pe întregul pămînt şi călăuzindu-se de sentimentul înaltei răspunderi pentru desti­nele păcii, guvernul sovietic s-a situat pe o poziţie înţeleaptă şi consecventă în timpul cri­zei acute din regiunea insulei libertăţii, sal­­vînd astfel omenirea de o catastrofă termo­nucleară. Coeziunea ţărilor socialismului se întăreşte în permanenţă, colaborarea multilaterală dintre ele se dezvoltă necontenit, îmbracă forme tot mai perfecte. O nouă şi strălucită mărturie a unităţii frăţeşti a popoarelor sistemului mon­dial socialist a constituit-o vizita în Repu­blica Populară Romînă din iunie a.c. a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale sovietice în frunte cu N. S. Hruşciov. Această vizită, ca şi vizita de anul trecut în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­(Continuare în pag. a III-a) (Agerpres) Cuvântul tovarăşului Cuvîntul tovarăşului I. H Jegalin Gheorghe Gheorghiu-Dej Stimate tovarăşe ambasador, Dragi tovarăşi şi prieteni, Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie, înainte de toate, ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi în numele întregului popor ro­mân să adresez un salut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului Central al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem, Consiliului de Miniştri şi poporului sovietic cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Poporul român nutreşte un sentiment de profundă bucurie pentru uriaşele realizări ob­ţinute­ de poporul sovietic în construirea primei societăţi comuniste din lume, realizări care aduc o contribuţie primordială la întărirea forţelor socialismului şi păcii. Transpunerea în viaţă a Programului construirii comunismului elaborat de Congresul al XXII-lea al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovietice înscrie o nouă pagină glorioasă în istoria progresului social al umanităţii, îmbogăţind inepuizabilul tezaur ideologic şi practic al marxism-leninis­­mului. Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste militează cu fermitate şi consecvenţă pentru destinderea încordării şi normalizarea vieţii in­ternaţionale, pentru triumful principiilor co­existenţei paşnice. Poporul nostru a manifestat o adîncă îngri­jorare faţă de criza acută care s-a ivit în re­giunea Mării Caraibilor, punînd popoarele lu­mii în pragul unor evenimente de excepţională gravitate. Omenirea putea fi împinsă într-un nimicitor război termonuclear şi ne dăm seama cu toţii ce distrugeri incalculabile ar provoca un astfel de război. Ne exprimăm satisfacţia că în aceste grave împrejurări simţul de răspundere şi raţiunea au făcut posibilă evi­tarea acestui dezastru şi­ că drept urmare a schimbului de mesaje între Nikita Sergheevici Hruşciov şi preşedintele Kennedy lucrurile au luat curs spre soluţionarea paşnică a conflic­tului. Nădăjduim că acest curs va fi dus pînă la capăt, că înţelepciunea politică va triumfa, iar focarul din această parte a lumii va fi stins. Acordăm o înaltă preţuire iniţiativelor şi măsurilor concrete luate de Guvernul U.R.S.S. în vederea soluţionării conflictului din Marea Caraibilor. Aşteptăm ca Statele Unite ale Ame­rici să se conformeze angajamentelor luate, privind neinvadarea Cubei, respectarea suve­ranităţii şi independenţei ei. In numele întregului nostru popor ne expri­măm încă odată, cu acest prilej, calda simpatie şi solidaritatea frăţească cu poporul eroic al (Continuare în pag. a IIl-a)

Next