Scînteia Tineretului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4756-4781)

1964-09-11 / nr. 4765

LA RECOLTATUL PORUMBULUI I Cu viteză de lucru sporită I Paralel cu culesul — eliberarea terenului I Toate tractoarele Ia arat ■­­a gospodăria agricolă de stat Tîrgşoru Vechi din regiunea Ploieşti, lanurile de porumb se întind pe mai mult de 1100 de hectare. Pe suprafeţele cu soluri timpurii, ştiuleţii s-au împlinit, boabele s-au copt şi recoltatul a început. Mai întîi muncitorii au deschis drumuri largi de-a lungul lanurilor, apoi au trecut la cules. însoţindu-l în lanuri pe tovarăşul Gheorghe Bă­­descu, inginerul şef al gospodăriei (fotografia nr. 1) am aflat o serie de amănunte legate de organizarea muncii. Ştiuleţii se recolteză de pe tulpină depănu­­şaţi de către echipe formate din cîte 8 oameni pen­tru fiecare hectar. Apoi sînt scoşi la marginea dru­murilor în grămezi mari de cîte 500—600 de kg. (fotografia nr. 2) şi la distanţe mici pentru a reduce cît mai mult timpul de încărcare a autocamioanelor şi remorcilor. Paralel cu încărcatul se face şi sorta­tul porumbului. Doi muncitori aleg de o parte ştiu­leţii neîmpliniţi, cu goluri şi pe cei mai cruzi, care vor fi destinaţi hranei animalelor. Pentru ca viteza de lucru să ajungă la 64 de hectare pe zi, gospodă­ria a contractat cu autobaza I.R.T.A. Filipeşti de Pădure 15 autocamioane cu remorci, care transportă, în schimburi prelungite, recolta la bazele de re­cepţie, în urma celor care recoltează, alte echipe formate din cîte 4 muncitori la hectar, string co­cenii. Trei rutiere, cu remorci, la care s-au ataşat înălţătoare, îi transportă la marginea cîmpului unde­­ sunt clădiţi în stoguri mari (fotografia nr. 3). Pe măsură ce se recoltează şi se eliberează tere-­­ nul, tractoarele intră în brazdă la arat. Se pregă-­ tesc solele în vederea însămînţării griului (din cele­­ 1 250 de hectare planificate, 700 de hectare urmează ■ după porumb). Treaba fiind bine organizată, încă­­ din primele zile viteza de lucru a fost depăşită cu cîte 2—4 hectare pe zi. Este temeiul care-i permite­ tovarăşului Bădescu să afirme că în cel mult 16 zile , toată recolta va ajunge în magazii. Fotoreportaj de : I­N. BARBU GH. CUCU Consfătuire privind cultura plopilor hibrizi Timp de trei zile s-au desfăşu­rat în Lunca Dunării lucrările primei consfătuiri republicane de producţie privind cultura plopi­lor euramericani (negri hibrizi) şi a sălciei. Au luat parte specialişti ai Mi­nisterului Economiei Forestiere, ai unor direcţii regionale, ai in­stitutelor de cercetări, studii şi proiectări forestiere, lucrători ai unor ocoale silvice, precum şi invitaţi din partea Consiliu­lui Superior al Agriculturii, Comitetului de Stat al Ape­lor, Academiei R.P.R., Comi­tetului de Stat al Planificării. A participat tov. Mi­hai Suder, ministrul economiei forestiere. Consfătuirea a făcut o a­ializă a lucrărilor de cercetare şi de producţie executate pînă în pre­zent, şi pe baza rezultatelor şi experienţei obţinute a stabilit o­­rientarea de viitor privind cul­tura acestor specii repede cres­cătoare. (Agerpres) Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4765 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 11 septembrie 1964 Cit­ifi In pag. a 11-a : •Esenţial — să a­­plici ceea ce ai învăţat (Tribuna secretarului U.T.M.) • Concursul şi Fes­tivalul Internaţional „George Enescu" • Ca unul s-au ridicat moţii... (Mărturii des­pre luptele din Valea Arieşului — septembrie 1944) In pag. a III a s • Start în Jocurile Balcanice de atletism. Au îndeplinit planul pe primele trei trimestre • BACĂU. — Direcţia re­gională a economiei forestiere Bacău a îndeplinit planul pe pri­mele 3 trimestre cu 25 de zile mai de­vreme. Succesul obţinut de muncitorii forestieri din a­­ceastă regiune este rezultatul unei activităţi temeinic organi­zate pentru îndeplinirea ritmică a planului la toate sortimentele. In prezent, aproape 70 la sută din totalul masei lemnoase din cadrul D.R.E.F. Bacău se exploa­tează în brigăzi complexe cu plata în acord global. Măsurile tehnico-organizatorice luate au dus la sporirea productivităţii muncii în primele 8 luni ale anului cu 4,9 la sută faţă de plan şi la creşterea procentului de lemn de lucru, din totalul masei lem­noase, la peste 80 la sută. In 7 luni s-a obţinut un volum de e­­conomii peste plan însumînd 7 247 000 lei şi beneficii supli­mentare în valoare de 12 936 000 lei, îndeplinindu-se încă de pe acum angajamentul anual la a­­ceste capitole. In fruntea între­cerii desfăşurate în scopul înde­plinirii înainte de termen a pla­nului de producţie pe 3 trimestre s-au situat colectivele de muncă ale întreprinderilor forestiere din Piatra Neamţ, Tarcău şi Bacău. (Agerpres) Oraşul Timişoara in pragul noului an şcolar turt, şi flori. Şi de fiecare dată bucuria lor este nespus de mare. De anul acesta însă „vor intra în vigoare” obiceiuri noi. In toate şcolile se pregătesc serbări de început de an. Cu sprijinul profesorilor de romina, muzică, tot ei le vor înmîna abecedarele, le vor povesti lucruri interesante despre şcoală, despre tovarăşii profesori. 15 septembrie... In toate şcolile, timişorenii, plini de iniţiativă, se străduiesc Fotoreporterul nostru l-a surprins pe tînărul Siegfried Ion Glass — unul dintre lăcătuşii montori evidenţiaţi în între­cerea socialistă de la Întreprinderea „Tehnometal" Timi­şoara — în timp ce lucra la montajul final al maşinii de tra­tat seminţe Foto : GH. CUCU OAMENII CRESC OE­ATĂ DEI UZINA­ n timp ce con­structorii şi mon­­torii dau contur tot mai precis vii­toarei Uzine de alumină de la Ora­dea şi pun la punct o vastă reţea de instalaţii şi agregate, pregătirea cadrelor care vor conduce complexele procese ale transformării mi­nereului de bauxită în alumină se află într-un stadiu avansat. Această preocupare a deve­nit permanentă încă de la în­ceperea construcţiei uzinei. Măsurile luate la început de organizaţia de partid şi condu­cerea uzi­nei au constituit, cum e şi firesc, punctul de plecare al tuturor acţiunilor şi formelor de pregătire , califi­care şi specializare a cadrelor de muncitori, tehnicieni şi in­gineri în concordanţă cu pro­filul, specificul, necesităţile şi sarcinile viitorului obiectiv in­dustrial. Un criteriu de bază în re­crutarea viitoarelor cadre a fost acela al gradului de cali­ficare. Astfel, pentru a ne pu­tea asigura necesarul de mun­citori, conform specificului uzi­nei noastre, am recrutat din întreprinderile metalurgice ale oraşului Oradea muncitori cu o înaltă calificare în speciali­tăţile mecanici, lăcătuşi şi strungari. Dintre aceştia, un în­semnat număr de muncitori au fost trimişi la şcolile de maiştri metalurgişti în fabricarea alu­minei şi maiştri mecanici în utilaje chimice de la Tîrnă­­veni şi Ocna Mureş. Tot la Tîrnăveni, absolvenţi ai şcoli­lor medii din regiune, şi chiar din alte părţi, urmează cursuri de specializare în meseria de hidrometalurgişti în fabricarea aluminei. In acelaşi timp­­a fost organi­zat un curs de şase luni pen­tru mecanici A.M.C. la care au fost admişi numai muncitori calificaţi — electricieni, lăcă­tuşi, mecanici de precizie — cu înaltă calificare. Pentru asigu­rarea într-un timp relativ scurt a numărului necesar de muncitori hidrometalurgişti, a fost organizat un curs de şase luni la care au fost cuprinşi lucrători necalificaţi de pe şantier şi din­­ satele vecine, avîndu-se în vedere să aibă studiile elementare terminate. Aceste două cursuri, ale căror programe au fost întocmite de conducerea tehnică a uzinei şi la care lecţiile sunt predate de ingineri şi şefi de secţii ce vor lucra direct în sectoarele de producţie, îşi desfăşoară activitatea în două etape. Pri­ma etapă, de trei luni, urmă­reşte iniţierea muncitorilor în problemele teoretice ale mese­riei lor, iar a doua are drept scop efectuarea unei practici în unităţile industriale cu profil asemănător : Combinatul chi­mic Borzeşti, pentru A.M.C.­işti, Uzina de cianurare-Săsar, Flotaţia centrală din Deva, U­­zinele de produse sodice Ocna Mureş, fabricile de ciment din Medgidia şi Bicaz — pentru hidrometalurgişti. Colectivele din unităţile un­de muncitorii noştri îşi desfă­şoară practica au avut şi au un mare merit în îndrumarea şi controlul acestora. Condu­cerile fabricilor şi uzinelor, pe lingă faptul că au asigurat condiţii materiale practicanţi­lor, au manifestat o pre­ocupare continuă faţă de îndrumarea practicii muncito­rilor, iniţiindu-i în înţelegerea şi cunoaşterea mai aprofun­dată a proceselor chimice a instalaţiilor şi agregatelor, pe care muncitorii le deservesc. Aceasta se reflectă în felul în care muncitorii au reuşit să-şi însuşească în timp scurt practica conducerii agregatelor şi proceselor tehnologice,ce au loc în instalaţii, fapt dovedit de îndemînarea şi priceperea eu scarp .Cei de la secţiile de compresoare, descompunere şi calcinare participă la lucră­rile finale şi la efectuarea pro­belor tehnologice începute zi­lele trecute. Aducem pe a­­ceastă cale mulţumiri unităţi­lor respective pentru sprijinul şi ajutorul acordat, pentru ex­perienţa împărtăşită cadrelor noastre trimise la specializare. Efectivul de muncitori nece­sar uzinei noastre este com­pletat de cei 240 de elevi recrutaţi de conducerea u­­zinei noastre care urmează cursurile şcolilor profesio­nale din Tîrnăveni, Ocna Mu­reş, Mediaş, Copşa Mică, Ti­mişoara, Cîmpina, Craiova şi Făgăraş. La 1 august, 110 ab­solvenţi au şi fost angajaţi în producţie, participînd la lu­crările de montaj şi la efectu­area probelor mecanice şi teh­nologice a liniilor tehnologice din uzină. Pentru asigurarea tuturor cadrelor necesare intrării în exploatare a uzinei, atenţia noastră este concentrată în prezent spre completarea numărului de operatori chi­­mişti, tehnicieni şi ingineri. Deoarece majoritatea cadre­lor recrutate de noi sunt ti­nere, un preţios aport în­­mun­ca de pregătire a cadrelor l-a adus organizaţia U.T.M. din uzină. Astfel, la început, cînd nivelul de cunoştinţe era mult scăzut faţă de cerinţele pro­gramei, comitetul U.T.M. — în urma analizei făcute —, a pro­pus înfiinţarea unor grupe de întrajutorare şi a consultaţii­lor suplimentare la chimie, fi­zică şi tehnologia meseriei (măcinare, leşiere, descompu­nere, calcinare). Tot în această perioadă, comitetul U.T.M. a CONSTANTIN ȘTEFANOIU inginer șef -Uzina de alumină — Oradea (Continuare în pag. a lll-a) Delegaţia de partid şi de stat a R. P. Romíné s-a înapoiat de la Sofia Joi seara s-a înapoiat în Capi­tală, venind de la Sofia, delega­ţia de partid şi de stat a R.P. Romíne, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., se­cretar al C. C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, Prezidiului A­­dunării Populare şi Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, a participat la manifestările prile­juite de cea de-a 20-a aniversare a eliberării Bulgariei de sub ju­gul fascist. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Constantin Tuzu, vi­cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, general locotenent Mi­hai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forţelor armate, şi Ioan Beldean, ambasadorul R.P. Române în R.P. Bulgaria. La sosire, pe aeroportul Băn­ea­­sa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Dumitru Coliu, Ştefan Voitec, de membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui R.P. Române. Au fost de faţă ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Confirmarea unor tradiţii ncepe şcoala. Eve­nimentul este aş­teptat cu bucurie şi emoţie de elevi, profesori, părinţi. Peste cîteva zile şi cei mai tineri locuitori ai Timişoarei vor ani­ma din nou cu voioşia lor stră­zile din preajma şcolilor. Apoi, la 1 octombrie, vor sosi stu­denţii, adăugind oraşului încă un plus de tinereţe. Gazde primitoare, şcolile şi facultă­ţile timişorene se pregătesc să-i întîmpine aşa cum se cu­vine. Cînd va suna clopoţelul Toată vara, in şcolile din­­ Ti­mişoara miini harnice, de gospo­dari au zugrăvit clasele, culoa­rele, au amenajat laboratoarele. In toate şcolile au sosit aparate noi, moderne, au renovat sălile de sport. Acum toate pregătirile sunt terminate. Cînd va suna clo­poţelul şi elevii vor reveni la şcoală, ochii lor se vor umple de incîntare , totul va arăta ca nou. Clădirea Grupului şcolar „E­­lectromotor” a căpătat o nouă înfăţişare. Clasele au fost dotate cu bănci, catedre şi table noi. La Şcoala medie nr. 1, sobele de teracotă au fost înlocuite cu calorifere. La Şcoala medie nr. 2, au fost construite încă 5 săli de clasă, iar elevii Şcolii medii nr. 9, vor învăţa, începînd din toam­na aceasta, într-o şcoală nouă. Cei mai minori însă vor fi elevii Şcolii profesionale de con­strucţii. Aceştia şi-au construit singuri — sprijiniţi numai de profesorii şi maiştrii lor — casă nouă , un cămin cu 400 de locuri. Camerele, de 4 persoane, cu în­călzire centrală, cu ferestre mari, luminoase, cu covoare pe jos, le vor oferi un confort binemeritat. Cărţi, flori şi... iniţiative. A devenit de acum o tradiţie : în fiecare toamnă elevii din clasele­­­Vii (din toamna aceasta şi cei dintr-a VIII-a) găsesc pe bănci — în prima zi de şcoală ■— cărţi care le sunt distribuite gra­sport, elevii alcătuiesc acum fru­moase programe artistice pe care să le prezinte în faţa părinţilor şi colegilor în prima zi de şcoală. De asemenea, proaspeţii lor co­legi , elevii din clasa I vor fi primiţi sărbătoreşte. Cei dintr-a VIII-a le vor preda clasele, şi ca prima zi de şcoală să fie un eveniment cu adevărat sărbător La Casa pionierilor Şi aici pregătirile sunt în toi. Odată cu deschiderea şcolilor îşi va începe activitatea şi casa pi­onierilor. Au sosit noi materiale pioniereşti, noi materiale sporti­ve, s-au amenajat noi terenuri de sport şi un minunat parc. Pentru ziua deschiderii — 25 septem­brie — se pregăteşte un sugestiv spectacol în care „artiştii” vor prezenta pe scenă, în cîntece, cuplete, poezii şi dansuri, aspec­te din activitatea casei pionieri­lor. Un lucru important este şi în­scrierea de noi membri în cercu­rile artistice sa­u tehnice care funcţionează aici. De aceea, şco­lile au fost programate — înce­­pînd de la 15 septembrie — să viziteze casa pionierilor. Pionierii vor vizita toate secţiile, li se vor da explicaţii despre activitatea diferitelor cercuri şi la sfîrşit se vor hotărî, se vor înscrie în cer­cul care i-a atras mai mult. Este o iniţiativă frumoasă. Cei din anul I Acum „bobocii” trăiesc emo­ţiile concursului de admitere. Dar în facultăţi au şi început pregătirile pentru primirea lor sărbătorească. Vor avea loc adunări ale stu­denţilor din anul I, în care profe­sorii şi colegii lor mai mari îi vor introduce în atmosfera vieţii stu­denţeşti. iar la sfîrşitul primei ADRIAN VASILESCU (Continuare în pag. a iii-a) Cronica actualităţii Pregătiri pentru recoltarea stufului Peste cîteva zile, în Delta Du­nării va începe o nouă campanie de recoltare a stufului. Se vor strînge 325 000 tone stuf — cu 100 000 tone mai mult decit în campania precedentă. Pregătirile sînt pe sfîrşite. Toate tractoarele, remorcile şi recoltoarele existente au fost revizuite şi reparate. Sunt, de asemenea, gata de lucru şa­­lupele-remorcher, vasele pentru transportarea stufului, drăgile de întreţinere a canalelor, grupurile electrogene, pontoanele-dormitor pentru stuficultori. Pentru noua campanie au fost extinse cu aproape 60 la sută zo­nele de exploatare a stufului prin efectuarea unor noi lucrări de a­­menajare, în special în plaur. Prin dotarea cu noi mijloace de exploatare, parcul de maşini al unităţilor stuficole a crescut cu aproape 10 la sută. Pentru mînu­­irea maşinilor şi agregatelor au fost şcolarizaţi încă 130 de meca­nizatori. Au fost, luate măsuri pentru organizarea recoltării stufului în două schimburi. (Agerpres) Modernizarea drumului naţional Braşov -Tg. Mureş Recent, s-au terminat lucră­rile de modernizare a drumului naţional Braşov-Sighişoara-Tg. Mureş, a cărui lungime este de 172 km. Prin modernizarea acestei magistrale s-au creat legături corespunzătoare traficului ru­tier între principalele centre economice şi culturale din a­­ceastă parte a ţării. Folosirea pe scară largă a materialelor de construcţii pro­venite din resurse locale, me­canizarea lucrărilor şi organi­zarea bună a muncii au contri­buit la reducerea preţului de cost pe kilometru de drum mo­dernizat în medie cu 18 000 lei. In curînd, constructorii de drumuri vor termina moderni­zarea altor şosele, a căror lungime depăşeşte 200 km. (Agerpres) Expediţie ştiinţifică TIMIŞOARA (de la cores­pondentul nostru). — Luna trecută, un număr însemnat de pionieri arădeni, a pornit într-o expediţie ştiinţifică de-a lungul Mureşului. Împărţiţi în mai multe grupe, (folclorişti, geologi-geografi, naturalişti şi fotografi), ei au urmărit, în comunele şi locurile pe unde au trecut folclorul, flora şi solul regiunii, adunînd mate­riale pentru insectare, pietre şi ierbare. Cele mai frumoase peisaje întîlnite pe traseu au fost imprimate pe pelicula a­­paratului de fotografiat. La înapoiere, cu ajutorul mate­rialului adunat au deschis o expoziţie la Casa pionierilor, din Arad. Elevii au prezentat aici şi jurnalul expediţiei. Ii vine bine noua uniformă Foto : O­PLECAN Expoziţie a artiştilor plastici la Oneşti BACĂU (de la corespondentul nostru).­­ Membrii cercului de artă plastică din Oneşti, ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Casei orăşeneşti de cultură, au deschis recent o expoziţie care atrage numeroşi vizitatori. Ta­blourile în ulei sau tempera, desenele în tuş, peisajele, înfăţi­şează imagini ale Oneştiului de azi, reconstituind toate laolaltă monografia plastică a unui oraş al patriei care cunoaşte o mare dezvoltare în anii noştri. Mecani­cul Pavel Vărăreanu, elevul Şte­fan Lazăr, gospodina Luciea Bălţatu sînt numai cîţiva dintre tinerii artişti plastici amatori pe care expoziţia îi face cunoscuţi iubitorilor de artă plastică oneş­­teni.

Next