Scînteia Tineretului, octombrie 1964 (Anul 20, nr. 4782-4808)

1964-10-09 / nr. 4789

«in PRODUCTIA WIIIIII . Trepte spre înălţimi. Pe şantie­rul Fabricii de ciment de la Bîrseşti — Tg. Jiu Foto : prof. V. ORZ­A i­ zina „Electropreci­­zia“-Săcele a intrat în cea de-a X-a lună a anului cu toate sarcinile de plan în­deplinite , atît la producţia globală cît şi pe sortimente. Au fost totodată realizate peste plan mai bine de 2 480 motoare electrice şi peste 350 000 lei economii la pre­ţul de cost. Sunt succese care dau o garan­ţie asupra îndeplinirii sarcinilor din acest an şi care le anticipează pe cele viitoare. Spunem aceasta întrucît — în întreaga uzină — se fac pregătiri amănunţite pen­tru producţia anului viitor. A­­ceasta rezultă şi din răspunsurile primite, în urma unei anchete în­treprinse în uzină cu temă. ..CUM PREGĂTIŢI PRODUC­ŢIA ANULUI VIITOR ?“. Iată răspunsurile primite : Gheorghe Trifu , inginer şef: Uzinei noastre îi revin sarcini complexe pentru a­­nul viitor. Producţia globală creşte, faţă de acest an, cu 5,7 la sută. Creşteri simţitoare avem şi pentru producţia de bază — 9,7 la sută la mo­toare electrice şi 3,4 la sută la echipamentul electric pen­tru tractoare şi autocamioa­ne. Aceste creşteri sunt în­soţite de sarcini pentru defi­nitivarea unor asimilări şi pentru asimilarea unui nu­măr însemnat de produse noi. Iată de ce, pregătind producţia anului viitor, ne-am orientat spre­ adopta­rea unor măsuri şi soluţii care să permită obţinerea — cu aceleaşi maşini şi utilaje — a unei producţii sporite. Specialiştii uzinei efectuează în prezent un studiu pentru centralizarea producţiei în două sectoare distincte — motoare electrice şi echipa­ment electric. Ciclul de fa­bricaţie în aceste condiţii va fi mult mai scurt. Am luat măsuri, de asemenea, pentru reorganizarea producţiei în flux tehnologic în sectorul montaj. Această lucrare, care va contribui la creşterea ca­pacităţii de montare cu circa 10 000 de motoare, este gata în proporţie de 85 la sută. Ea se execută în întregime cu fon­duri de mică mecanizare, după proiecte întocmite în uzină. În organizarea noii linii teh­nologice s-a urmărit convee­­rizarea transporturilor şi am­plasarea liniilor de prelucra­re în sens perpendicular pe linia de montaj — evitîndu-se astfel în întregime punctele de încrucişare ale fluxului tehnologic ; s-a urmărit mări­rea spaţiului în atelierul bobi­­nat care constituia un punct de strangulare al producţiei; s-a urmărit introducerea unui proces tehnologic r­ou, care constă în asamblarea statoru­lui bobinat cu carcasa la cald. Prin acest procedeu se obţine atît o productivitate mai mare, cit şi o calitate superioară a motoarelor. Am impulsionat execuţia noii linii tehnologice pentru ca în cea mai mare parte a trimestrului IV să lucrăm în condiţiile trimestrului I 1965. In acest fel vom obişnui oa­menii cu noul sistem de orga­nizare a muncii, se vor defi-îv măsura luată de conduce­rea întreprinderii pentru re­­amplasarea utilajului şi crea­rea unui flux tehnologic in secţia montaj a determinat şi elaborarea unei tehnologii complet noi. Astfel s-a întoc­mit documentaţia tehnolo­gică pentru executarea tale­lor pentru motoare electrice — la ştanţe cu patru paşi — asigurîndu-se în final, o pro­ductivitate a muncii de două ori mai mare. Principala lucrare în curs de execuţie a serviciului teh­nologic este elaborarea pla­nului de operaţii pentru sec­torul motoare care va contri­bui la respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice. Stelian Comşa — secretaril comitetului U.T.M. , Comitetul U.T.M., şi-a pro­pus ca în lunile octombrie şi noiembrie să analizeze în toate organizaţiile contribu­ţia tinerilor la creşterea productivităţii muncii şi îm­bunătăţirea calităţii produse­lor. Ne vom îngriji ca toţi tinerii să ia parte la demon­strarea tehnologiei, în secţiile unde s-au introdus tehnologii noi. Una din problemele că- C. PRIESCU (Continuare in pag. a IV-a) mi mm SUCCES­EL­OR Ancheta noastrâ la Uzina „Electroprecizia" - Sdcele nitiva si însuşi noile tehnolo­gii de fabricaţie — intr-un cuvînt vom putea lucra la ca­pacitatea sarcinilor din pri­mele zile ale anului 1965. Ing. Gh. Postelnicu — con­structor şef . In cadrul serviciului con­­structor-şef, pregătirea pro­ducţiei anului viitor a înce­put cu realizarea în termene­le planificate a documentaţiei pentru asimilarea noilor pro­duse şi pentru îmbunătăţirea constructivă a celor existen­te in fabricaţie. In momentul de faţă peste 70 la sută din produsele ce urmează a intra în­ fabricaţia de serie în anul viitor sînt asimilate. Noile produse au caracte­ristici tehnico-funcţionale su­perioare şi sîntem siguri că producţia de serie a acestora —­ datorită faptului că au fost bine asimilate — se va desfă­şura în cele mai bune condi­­■ ţii. Ing. Ovidiu Mihai­­ul tehnologului şef, adjunc­ Proletari din toate ţările, uniţi-vai Anul XX, Seria II, nr. 4789­6 PAGINI — 30 BANI Vineri 9 octombrie 1964 Montatorul Constantin Solomon de la producţie, obţine zilnic Fabrica de rulmenţi Bîrlad, evidenţiat in importante depăşiri de plan Foto : FLORIN ŢAGA Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a delegaţiei Camerei reprezentanţilor din Dieta japoneză Preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Române* Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit joi după-amiază, la Palatul Con­siliului, delegaţia Camerei re­prezentanţilor din Dieta japo­neză, condusă de dl. Aiichiro Fujiyama, fost ministru al a­­facerilor externe. La întrevedere, care a de­curs într-o atmosferă amicală, au participat Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Alexandru Bîrlă­­deanu, Gh. Gaston Marin, vi­cepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, C. Praschivescu-Bă­­lăceanu, deputat. Au fost prezenţi membri ai ambasadei Japoniei la Bucu­reşti. (Agerpres) Ancheta „Scînteii tineretului" • Muncă • Dragoste • Idealuri Răsfoiesc scrisorile sosite la o anche­tă destinată tine­retului, subliniez cîteva cuvinte, ră­mîn gînditor dea­supra altora. Sînt scrisori venite de la tineri din mai multe colţuri ale ţării. Năzuinţe, idealuri comune, aceeaşi dragoste de viaţă, aceeaşi dorinţă de a contribui la construirea viitorului fericit al patriei. „La început totul era un vis, visul meu cel mai frumos, scrie Dan Dumi­tru din Serviciul de proiectări al Uzinei „1 Mai“ din Ploieşti. La început totul era un vis, visul meu cel mai iubit: să devin desenator. Apoi, treptat vi­sul a început să devină realitate“. Alte şi alte scri­sori. „Dorinţa mea cea mai fierbinte: să fiu elec­trician“. „Voiam de mic copil să ajung tractorist cu calificare prima“. „Mă gîndeam că o să ajung tre­zor, şi nu-mi venea să cred, dar uite că pînă la urmă am ajuns şi frezor“. Dorinţa, uneori visul din copilărie, „cel mai scump vis al vieţii“ cum spune cineva, visul acesta care nu-i lipseşte nici unui tî­­năr, suna uneori aparte, ca într-o poezie : „Vreau să devin cosmonaut“ sau „Vreau să devin condu­cătorul unui tren electric care să alerge cu 200 de km pe oră“. Nu poţi decit să le urezi celor care nu­tresc asemenea vise să şi le împlinească. Dar sunt şi alte vise, aparent mai simple, aparent cu un ră­sunet mai puţin amplu dar care în realitate conţin o frumuseţe. Mă gîndesc în special la visele celor care au dorit — şi de cele mai multe ori au reuşit — să muncească într-o anumită meserie. Pasiunea meşteşugului, a meseriei, a profesiei tale, pe care de mic ţi-ai dorit-o şi pe care izbuteşti s-o practici din ce în ce mai bine, mi se pare şi mi s-a părut din totdeauna una dintre pasiunile cele mai lumi­noase. „De fapt, cea mai mare parte din timpul meu liber mi-o consacru pregătirii în meseria mea ca­re-mi place foarte mult. După ce vin de la şcoală, seara, în primul rînd studiez cîteva pagini dintr-un manual de specialitate, apoi îmi pregătesc lecţiile pentru a doua zi la seral, apoi am şi eu experien­ţele mele...“ Cel care scrie este Nedelcu Ştefan, electrician la Uzina „24 Ianuarie", din Ploieşti. „Am şi eu expe­rienţele mele“. Zăbovesc peste rindurile lui şi nu-mi pot alunga o amintire. Eram în regiunea Ar­geş la o staţie de gaze compresoare. Făcusem cu­noştinţă cu un tînăr negricios şi mărunt care lucra acolo în aceeaşi profesie ca şi tovarăşul Nedelcu. Seara, tînărul m-a dus să-mi arate camera lui. O cameră încăpătoare, luminoasă. Una dintre cele mai ciudate pe care le-am văzut în viaţa mea. In mijloc se afla un pat simplu şi o noptieră. De-a lungul pereţilor, pînă şi deasupra ferestrei erau atîrnate diferite aparate (cele mai multe semănau a radiouri, dar erau desfăcute) şi firele lor treceau prin aer întîlnindu-se şi întretăindu-se deasupra patului. Cele mai multe aparate erau deschise şi se auzeau zumzete, glasuri încete, note muzicale. „Aşa dorm, printre aparatele astea — mi-a expli­cat stînjenit tînărul. Eu sînt electrician, ştiţi, şi ra­diofonia e pasiunea mea. Toată noaptea bîzn­e apa­ratele, eu le ştiu pe fiecare, şi le aud şi în somn. Dacă se strică vreunul, îmi intră tăcerea aia în vis şi mă scol“. Cele cîteva cuvinte : „îmi intră tăcerea aia în vis“ le am şi acum notate pe carnet. Alături de ele, încercasem şi titlul unui viitor reportaj „Pasiunea meseriei“. Reportajul nu l-am mai scris. FLORIN MUGUR (Continuare in pag. a IV-a) TITLUL DE ONOARE ţie la începutul anului pina acum la cabinetul tehnic al Uzinei „Unio“ din Satu Mare s-au înregistrat 181 pro­puneri de inovaţii, din care s-au apli­cat 61, cu o eficien­ţă economică post calculată de peste 1 500 000 lei. Din cele 10 bri­găzi complexe de inovaţii din uzină, cele mai bune re­zultate le-a obţinut brigada condusă de tînărul maistru Ion Silaghi de la secţia vagonaj. Printre cele mai bune inovaţii apli­cate în producţie a­­mintim: „Modifi­carea sistemului de aşezare a roţii de rezervă de la re­morca basculantă“, inovaţie care adu­ce o economie de 152 000 lei pro­pusă de Iosif Iorban. Tînărul Gheorghe Curteanu a propus confecţio­narea unei ştanţe pentru capace de la transportoarele mobile,­­ inovaţie care aduce econo­mii uzinei de peste 100 000 lei şi spo­reşte productivita­tea muncii cu pes­te 30 la sută. GH. ION tehnician Economii prin inovaţii In regiunea Maramureş 25 universităţi muncitoreşti BAIA MARE (de la cores­­pondentul nostru) In curînd în regiunea Ma­ramureş peste 4 000 de oameni ai muncii vor participa la cursurile organizate în cele 25 de universităţi muncitoreşti care vor funcţiona pe lingă marile întreprinderi mara­mureşene. Dintre acestea a­­mintim Combinatul chimico­­metalurgic şi Exploatarea mi­nieră Săsar, Uzina „Unio“, Fabrica Mondiala din Satu Mare, cluburile muncitoreşti din Sighet, Cărei şi Baia Bor­şa. Pentru o mai mare efi­cienţă a cunoştinţelor ce se vor preda au fost consultate conducerile întreprinderilor, comitetele U.T.M. şi un mare număr de viitori cursanţi. Se preconizează ca la cursurile fiecărei universităţi să fie cu­prinşi între 100—150 de cursanţi. Au fost terminate pregătirile referitoare la se­lecţionarea lectorilor — cadre bine pregătite, buni pedagogi. S-a mai stabilit modalitatea folosirii unor materiale didac­tice intuitive, organizarea u­­nor vizite la muzee şi locuri istorice, vizionarea de filme documentare, precum şi alte acţiuni care, să ajute la o mai bună fixare a cunoştinţelor predate. In oraşele Baia Mare şi Satu Mare, începînd din acest an vor funcţiona uni­versităţi populare la care s-au­­ înscris peste 600 de persoane. I In pag. a 2-a: • început de stagiune­­ — Teatrul Naţional„ L. Caragiale“ — Teatrele clujene — Filarmonica bucu­­reşteană 9 Ion Brad : „Desco­­­­perirea familiei“ (cro­­­­nica literară) 9 POEZII Pagina a 3-a: « CENTENARUL UN­­­I VERSITAŢII BUCUREŞ­­­TENE In pag. a 4-a: • Cum pregătim ier­natul animalelor ? » SPORT In pag. a 5-a : « De la lume adu-1 nate 9 Dispecerii luminii ‘ ! • ,,Biochimiştii“ pe ! Venus si Marte (pe ! I teme ştiinţifice) \ acesti wMM1 Asemenea unor meşteri iscusiţi, mecanizatorii de la G.A.S. Mir­­cea Vodă, regiunea Galaţi, ţes covorul viitoarelor lanuri de gr­âu. De la trimisul nostru special la Jocurile Olimpice OPTIMISM ÎN BLOCUL 10 Prin aceste rînduri din satul olimpic, Yoyogi, principala reşedinţă­­ a celor 8 000 de sportivi în­truniţi la Jocurile Olimpice. De dimi­neaţă, devreme, la ora tind capi­tala niponă e plină de mişcare şi vuiet, tind metroul, trenurile, au­tobuzele, tramvaiele, automobile­le duc spre uzine şi instituţii mi­lioane de oameni, străzile abia mai pot respira. Clasicele kimo­­nouri se amestecă cu veştmîntul european, în timp ce mii, sute de mii de sandale cu tălpi de lemn (aşa-numitele „gheta“ purtate de populaţia muncitoare) fac să ră­sune asurzitor caldarîmul. Dar aici, pe cele 66 de hectare ale ritului olimpic Yoyogi (de două zi m­ai, mare, decit cel de la Roma)­ atmosfera e alta. Sunt in­tr-o insulă cu cedri şi brazi, cu şosele cochete, cu blocuri­ vile vopsite în culori pastelate. O oază de verdeaţă şi linişte în inima o­­raşului agitat şi tentacular. Con­struit în anul 1946 de americani pentru familiile militarilor lor, a­­cest orăşel a fost răscumpărat de guvernul nipon în vederea Jocu­rilor Olimpice, reconstruit după un plan ingenios, împodobit cu noi construcţii şi zone verzi. Ma­rile grădini ale templului Meiji, aflate în imediata apropiere, în­tregesc atmosfera de calm cam­­­pestru. „Calm“ e totuşi un fel de a, spune. Deşi devreme, miile de sportivi s-au trezit. Coboară să­rind treptele scărilor blocurilor. Supraveghetoarele din poliţia me­tropolitană japoneză, specialiste în judo şi karate, care păzesc sa­tul olimpic, îi salută înclinîndu-se graţios. Stadionul Naţional din Tokio, străjuit de drapelele naţiuni­lor participante (se vede şi drapelul ţării noastre) este gata pentru deschiderea Jocu­rilor Olimpice Foto : U.P.I. O parte din sportivi rămîn pen­tru antrenamente aici, în satul olimpic, care dispune de un ba­zin şi o pistă de atletism, li văd cum încalecă bicicletele, înşiruin­­du-se în lanţ indian, risipindu-se pe şoselele radiale. Prin faţa mea defilează figuri cunoscute, cele­brităţi ale sportului mondial, lată-l, încordat ca un arc pe ghi­don — orice secundă e bună pen­tru antrenament! — pe ciclistul japonez Katsuhiko Sato, favoritul olimpic nr. 1 al echipei nipone. Lingă el, pedalînd relaxat, atletul negru Robert Hayes din S.U.A., favorit la cursa de o sută de metri. Atrage atenţia de departe baschetbalistul sovietic Jan Kr­i­­mins supranumit între olimpiei „uriaşul“ rus. La cei doi metri şi optsprezece centimetri ai săi e cel mai înalt dintre membrii echi­pei de baschet a U.R.S.S. a că­rei înălţime medie, după cum au calculat ziariştii, e de 1,95 m. Bi­cicleta pe care se antrenează, mi­cuţă ca toate bicicletele japone­ze, îi stinjeneşte mişcările, îl văd cum coboară şi o ia pe jos. Cîteva minute mai tîrziu asist la antrenamentul Iolandei Balaş. Nu sînt singurul ei spectator. Un grup de operatori cinematografici din echipa regizorului Ki­ron Ichikawa, autorul filmului olim­pic, îi filmează fiecare mişcare. Mai încolo, una dintre concuren­tele ei principale, australiana Mi­cheline Masson, îi studiază miş­cările cu atenţie şi la o săritură spectaculoasă aplaudă. Ioli îi răspunde cu un zîmbet. Cele două atlete au stat de vorbă de cîteva ori, s-au asistat reciproc la antrenamente. Asistă, de aseme­nea, și polonezul Edward Czer­­nik, cel care a sărit recent la an­trenamentele din satul olimpic 2,19 m, abia sculat din pat după 10 zile de boală. Pîndesc o clipă de pauză ca să solicit favoritei noastre un scurt interviu, lini de­clară că se simte bine, că a lucrat mult, că aşteaptă clipa competi­ţiei cu speranţă şi nerăbdare. Cei mai nerăbdători sunt însă, fireşte, sportivii care vor intra primii în competiţie. Este vorba de sportivii noştri care vor concu­ra în cursul zilei de duminică la întrecerile de fotbal, polo, cano­taj, volei (fete), box, lupte libere. O vizită la blocul 10, blocul R.P. Româno, îmi oferă cîteva date in­teresante privind atmosfera, sta­­rea de spirit, pregătirile desfăşu­rate de sportivii care, urcînd pri­mii pe podiumul întrecerii, aspi­ră să urce la fel şi pe cel al în­vingătorilor. La antrenamentele comune cu sp­ortivii din Germa­nia, Australia, Noua Zeelindă, Japonia cei patru concurenţi ro­­mâni la luptele libere care vor evolua duminică : Tapalagă, Tam­pa, Boia, Stîngu, au arătat că sunt în cea mai bună formă. Echi­pa feminină de volei, care va în­­trlni duminică reprezentativa U.R.S.S., a făcut cîteva ,meciuri de verificare cu echipe locale, cea mai mare parte a timpului fiind dedicată pregătirii fizice. Și aici, după toate semnele, forma sportivă e dintre cele mai bune. Acelaşi lucru despre echipa de polo care recent, la un meci de antrenament cu sportivii din S.U.A., desfăşurat în sala Metro­politan din parcul Meiji, a cîştigat cu 8—2, l-am văzut aici în marea sală rezemaţi , de uriaşul perete de sticlă care dă spre aleile parcului pe membrii echipei italiene de polo veniţi să asiste la antrena­mentul romînilor. Echipa italia­nă, gampioană olimpică, va în­­tîlni sportivii noştri duminică. Tot duminică fotbaliştii români îşi vor disputa întîietatea cu me­xicanii sosiți abia astă seară în satul olimpic și care păstrează ILIE PURCARU (Continuare în pag. a IV-a) Construcţii noi în Deltă CONSTANŢA (de la corespondentul nostru).­­ Localita­tea Pardina tinde să devină, după Maliuc, o nouă aşe­zare modernă în inima Deltei. Recent s-a dat aici în folo­sinţă un nou bloc de locuinţe cu 18 apartamente, care face parte din com­plexul de locuinţe, ateliere şi unităţi comerciale care se ridică pentru mun­citorii stuficali. In prezent se lucrează la alte 2 blocuri de locuinţe, unul de 36 de apartamente şi altul de 18 aparta­mente care vor fi date în folosinţă în curînd. La parterul primului bloc va funcţiona un com­plex social. Intr-un stadiu avansat, se află și lucrările de construire a centra­lei termice a uzinei de apă, numeroa­se drumuri, spaţii verzi etc.

Next