Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)
1964-12-03 / nr. 4836
• In numeroase uzine constructoare de maşini se fac importante lucrări pentru mărirea capacităţilor de producţie. La Uzinele de tractoare din Braşov, de exemplu, se amenajează o hală pentru axe şi pinioane, se construieşte un depozit la turnătoria de fontă şi o centrală nouă la compresoare. Tot la Braşov, la Uzinele „Steagul Roşu“ se amenajează spaţii de producţie pentru şasiul auto- Pregătiri pentru producţia anului viitor— Al doilea cargou de 3600 Tdw camioanelor şi se construiesc noi depozite. Uzina „Autobuzul“ din Capitală se completează cu o nouă hală pentru construcţia şasiurilor şi caroseriilor autovehiculelor, iar Uzina „Rulmentul“ din Braşov cu o hală nouă de forjă. De asemenea, la Uzina mecanică din Sinaia se construieşte o secţie de fabricaţie. Pregătirile în vederea asigurării condiţiilor pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie încă din primele zile ale anului viitor sunt în plină desfăşurare şi în unităţile industriei locale din regiunea Dobrogea. în acest scop, la întreprinderea economică raională „8 Mai“ din Tulcea a fost electrificată cariera nr. 2 de la Bididia, unde a fost pusă recent în funcţiune o staţie de concasare şi granulare. La Fabrica de mobilă din Tulcea a fost extinsă sala de maşini, a fost reorganizată munca în atelierul mecanic şi atelierul de tîmplărie şi au fost asigurate stocuri de cherestea, fag, pentru o perioadă mai îndelungată. (Agerpres) Record de viteză de avansare in abataje In cel mai nou bazin carbonifer din ţara noastră — Motru —, care a început să livreze primele cantităţi de cărbune anul acesta, s-a obţinut cea mai mare viteză de avansare în abataje cu frontul lung de 100 metri cunoscută în ţara noastră : 50 metri pe lună. Cei care au realizat acest record sunt minerii din brigada condusă de comunistul Ion Nasta. înregistrarea acestui record se datoreşte în primul rînd înzestrării tehnice a unităţilor de lucru. Minele sunt dotate cu instalaţii şi maşini de mare productivitate : combine, transportoare etc. De asemenea, la obţinerea unei mari productivităţi a contribuit aplicarea de metode avansate de susţinere a abatajelor. Urmarea obţinerii unor viteze mari la avansare este aceea că planul anual de producţie la mina Horăşti a fost îndeplinit cu aproape 40 de zile mai devreme. Pe întregul bazin carbonifer Motru s-au dat pînă acum peste prevederile planului circa 30 000 tone cărbune. (Agerpres) ---------- Sortimente noi de laminate Laminoriştii de la Combinatul siderurgic Reşiţa şi Uzinele „Oţelul roşu“ au pus la dispoziţia întreprinderilor constructoare de maşini din ţară noi sortimente de laminate de calitate superioară. Printre acestea se numără acelea pentru confecţionat plăcuţe de prindere la căile de macara, corniere cu flanşe pentru industria de utilaj chimic, profile trapezoidale, benzi zincate utilizate la confecţionarea de tuburi flexibile pentru maşini agricole, benzi şi table de diferite dimensiuni destinate construcţiei de recipienţi de mare capacitate etc. în prezent cele două mari întreprinderi siderurgice din Banat care livrează laminate tuturor întreprinderilor constructoare de maşini din ţară realizează aproape 30 de sortimente în mai mult de 3 000 tipuri. Elaborarea de noi produse a fost însoţită de o sporire a producţiei. Laminoriştii bănăţeni au dat de la începutul anului şi pînă acum peste sarcinile de plan 27 300 tone laminate finite. (Agerpres) Combinatul siderurgic Hunedoara. Printre colectivele care au contribuit efectiv la realizarea planului pe 11 luni cu 10 zile înainte de termen se numără şi cele de la oţelăriile Martin şi electrică. Pînă la 1 decembrie, harnicii oţelari hunedoreni au dat peste plan aproape 90 000 tone oţel Martin şi electric Pentru amatorul de geografie, Motru este deocamdată numele unui rîu. Dar geografia patriei are o dinamică ce depăşeşte ambiţiile oricărui cartograf hotărît să fie la zi cu permanentele prefaceri economice, urbanistice sau chiar de relief. Deocamdată rîul Motru desparte în două viitoarele cartiere ale oraşului, mai evident pe planşele proiectanţilor. Inginerul Iacob Miliţescu, şeful şantierului de construcţii, ne invită să parcurgem o originală lecţie de istorie. Materialul intuitiv de care ne folosim ne stă la îndemînă. Mai întîi cîteva date topografice. Motru este un afluent al Jiului. Leagănul oraşului care a împrumutat numele firavului rîu îl constituie depresiunea dintre dealurile Merişul, Cuca şi Prigoroiu, aflate în nordul regiunii Oltenia. Cu cîţiva ani în urmă geologii au descoperit la întîlnirea celor trei dealuri un bogat zăcămînt de lignit. Legat de bogăţiile ascunse în pîntecele pămîntului a apărut aici o exploatare minieră şi, concomitent, s-a pus piatra fundamentală a viitorului oraş. Investigaţia geologilor răspundea cerinţei acute a industriei. In apropierea Craiovei, în inima Olteniei, se află termocentrala Işalniţa. Zi şi noapte zeci de vagoane se îndreaptă spre lumină. Un munte întreg de lignit format din păduri seculare strivite de imemorialele cataclisme iau drumul industriei. In adîncul minei asocierea între cărbunele de un negru intens şi lumină se naşte cu uşurinţă. Coordonata verticală a noului oraş începe din măruntaiele pămîntului şi se continuă pînă la ultimul etaj al noului oraş. — Aici, cu doi ani în urmă, s-a turnat betonul la primul bloc. Mi-amintesc că întîi am cosit griul şi apoi pe miriştea haşurată de şanţurile fundaţiei, s-au ridicat blocurile. Infor cele de la şosea: E 1, E 2, E 3, apoi C 3 şi C 6. De atunci numărul blocurilor a crescut cu mult. Vor fi în total 12 000 de apartamente. In primăvară vor fi terminate şcoala şi blocul cu garsoniere pentru necăsătoriţi. Este desfăşurat apoi un nou sul de cale şi schiţa pe care o vedem reclamă imaginaţia. Chiar şi pentru un neavizat sunt evidente atributele de confort şi eleganţă. E primul grup social aflat în construcţie. Magazinele, restaurantul, barul, holul elegant al cinematografului populat de oameni în ţinută de seară ne apar aevea în faţa ochilor. — La ce scară se află proiectul ? — Deocamdată la 1/200. „Deocamdată“... Mina cu bogăţiile ei au impus un ritm de construcţie accelerat. Ritmul transformă liniile de tuş în orizontale şi verticale spaţiale. Parcurgînd palierele cîtorva dintre blocurile oraşului, un nume de familie îţi revine cu insistenţă de pe cărţile de vizită aflate la uşile apartamentelor. Rimescu... Petre, Grigore, Ion, Nicolae şi Alexandru fac parte dintr-o familie numeroasă de ţărani din Ploştina. Primii trei sunt combineri de mină cu experienţă. Ultimii au ascultat de îndemnul fraţilor mai mari şi s-au calificat ca mineri. Cu toţii cîştigă foarte bine. Doi dintre ei au deja maşini proprii. Numele lor pot fi întîlnite şi pe tablourile de evidenţiaţi ale minei. In palierul II al unui bloc, una din cărţile de vizită ne informează că aici locuieşte inginerul Mataca Emil. Un tînăr de statură potrivită, cu tenul deschis, cu trăsături încă nefixate ne invită cu ospitalitate să-l vizităm. Dialogul se leagă cu uşurinţă. Oltean, fiu de ţărani din partea locului, a terminat nu de mult timp institutul minier. Acum conduce sectorul Horăști. Are un limbaj vioi, presărat cu metafore. — S-a împămîntenit la noi cuvîntul magistrală. Magistrala noastră e traseul mișcător al benzilor pe care cărbunele dislocat din strînsoarea muntelui e adus la lumină. Descoperit și scos din beznă, negru el însuşi, cărbunele poartă germenul luminii. Ne vorbeşte apoi despre o întîmplare semnificativă pentru eroismul zilnic al minerilor. Brigada lui Marin Tudose de la abatajul 3 a stat timp de 36 ore la punctul de lucru ca să degajeze abatajul blocat în urma unei surpări. Deabia cînd „magistrala“ a început să funcţioneze au hotărît că pot ieşi la suprafaţă. Ne continuăm vizita prin blocuri. Parcurgem palier cu palier şi la fiecare uşă aflăm un nume însoţit de profesia titularului de apartament: brigadier, combiner, maistru, inginer... Aşa ajungem să-l cunoaştem pe Dragostin Forlatu. Are 27 de ani şi e, probabil, cel mai tînăr maistru din oraş. Deşi atît de tînăr e un constructor cu experienţă. A lucrat deja pe patru şantiere de construcţii. In oraşul Motru lucrează şi tatăl său. E tot constructor. Fiul lui Dragostin Forlafu, Leontin, are de-abia 11 luni. S-a născut cînd se punea temelia blocului B 3. Creşte o dată cu oraşul şi, peste ani, în arhivele acestuia va fi descoperit printre numele „debutanţilor“ şi numele celui, deocamdată, mai tînăr Forlafu. Iată cum se nasc arhivele unui nou oraş : ORASUL FARA ARHIVE Proletari din toate ţările, uniţi-văl Anul XX, Seria II, Nr. 4836 Joi 3 decembrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI La şantierul naval din Galaţi a fost lansat miercuri la apă cel de-al 2-lea cargou din noua serie de nave cu capacitatea de 3600 Tdw ce se construiesc aici. Îmbunătăţirile aduse permanent tehnologiei de fabricaţie şi ridicarea nivelului tehnic al utilajelor şi metodelor de construcţie au făcut ca actualul cargou să fie lansat cu 15 zile înainte de termenul planificat. Ritmul susţinut de construcţie realizat anul acesta a permis colectivului şantierului să obţină economii la preţul de cost la întreaga producţie marfă de aproape 1 200 000 lei faţă de plan şi beneficii în valoare de peste 2 700 000 lei. In acelaşi timp consumul de metal a scăzut faţă de primul cargou cu peste 18 la sută. (Agerpres) La „masa rotundă“ — calitatea — Organizaţia U.T.M. din întreprinderea noastră acordă o deosebită atenţie mobilizării tinerilor pentru a realiza produse de bună calitate. Exemple sunt multe. Activitatea tinerilor de la banda nr. 5 tras-tălpuit, de pildă, constituie unul din acestea. Ei reprezintă peste 75 la sută din efectivul muncitorilor de aici şi nu-şi aminteşte nimeni să fi fost vreodată refuzat un produs executat de aceşti tineri. ...Mihai Cocora, locţiitorul secretarului comitetului U.T.M. de la întreprinderea „Banatul“ din Timişoara, relata cele de mai sus în faţa unui numeros auditoriu: secretari ai organizaţiilor U.T.M. din întreprinderile industriei uşoare din oraş, responsabili cu producţia şi calificarea în comitetele U.T.M., membri ai birourilor U.T.M., reprezentanţi ai întreprinderii comerţului cu ridicata — textile şi încălţăminte, care recepţionează produsele acestor întreprinderi şi alţii. Cu toţii participau la consfătuirea organizată de Comitetul orăşenesc U.T.M. — Timişoara, cu care prilej s-a analizat contribuţia tinerilor din întreprinderile industriei uşoare din oraş la îmbunătăţirea calităţii produselor. Să relatăm în continuare cele spuse de reprezentantul tinerilor de la „Banatul“. — Au fost şi cazuri — spunea el — cînd n-a existat suficientă preocupare pentru calitate. Procesul tehnologic al produselor noastre implică 70- 80 faze de fabricaţie. O greşeală la una din ultimele operaţii prejudicia calitatea întregului produs. Iată de ce a trebuit să desfăşurăm în această direcţie o activitate susţinută împotriva neatenţiei, a slabului nivel profesional, să luptăm cu lucrul de mîntuială, făcut fără spirit de răspundere. Şi locţiitorul secretarului comitetului U.T.M. povesteşte cum au luat naştere „vitrinele calităţii“. La una din ele s-a expus, de pildă, un pantof bine executat şi unul de calitate slabă. Comparaţia s-a făcut acolo, pe loc, cu mai mulţi tineri, ea transformîndu-se într-o veritabilă demonstraţie practică. Acţiunea s-a extins în toate secţiile întreprinderii. La iniţiativa organizaţiei U.T.M. s-au ales anumite faze-cheie în execuţia produselor (cusut şi tras , tălpuit, spre exemplu) şi după orele de muncă, timp de 20 de minute, se fă- A, însemnări de la consfătuirea organizată de Comitetul orășenesc U.T.M. — Timișoara ceau demonstraţii practice. A fost un prilej foarte nimerit pentru ca tinerii cu o mai slabă pregătire profesională să înveţe de la cei mai buni, în consfătuire s-au povestit şi numeroase alte fapte. Referatul prezentat a constituit o bună bază pentru discuţii în sensul că a arătat, folosind multe exemple concrete, întreprinderile care obţin rezultate bune în îmbunătăţirea calităţii produselor, solicitînd în acelaşi timp reprezentanţii organizaţiilor U.T.M. prezenţi la consfătuire să împărtăşească din experienţa cîştigată. Referatul a scos în evidenţă activitatea depusă de organizaţia U.T.M. de la Fabrica de tricotaje „1 Iunie“. Aici se discută cu regularitate în adunările generale U.T.M. asemenea probleme: „Ce fac utemiştii pentru calitatea producţiei ?“, „De ce a fost refuzat de controlul de calitate acest produs ?“ etc. Cu acest prilej sunt discutate cazurile de abateri, de la normele procesului tehnologic din partea tinerilor. La organizaţia U.T.M. nr. 5, de exemplu, era o tînără —■ Maria Berbeca— care dădea produse de o calitate necorespunzătoare. , Fata motiva că maşina n-o ajută să dea produse de calitate superioară. Cîteva muncitoare cu mai multă experienţă au lucrat însă în locul ei şi i s-a demonstrat că nu maşina e de vină, ci faptul că IOAN NOVACESCU societar cu probleme economice al Comitetului orăşenesc U.T.M. Timişoara ILIE BRINDESCU corespondentul „Scinteii tineretului“ pentru regiunea Banat (Continuare în pag. a II-a) Foto: AGERPRES Termocentrala Luduş-Iernut. Barajul şi staţia de pompare IN PAG. A II-A . • DIALOG LA SCENĂ DESCHISĂ . — Confruntare cu catalogul studenţiei. — Sensul căutărilor. ® Poşta redacţiei. ® SPORT. IN PAG. A III-A ® Lucrările Congresului Uniunii Internaţionale a Studenţilor. — Intervenţia delegaţiei U.A.S.R. prezentată de tov. Ştefan Bîrlea, secretar al C.C. al U.T.M. şi preşedintele U.A.S.R. A 50 000 - a motoretă De pe banda de montaj a Uzinelor „6 Martie“ din Zărneşti a ieşit cea de-a 50 000-a motoretă. în decursul ultimilor doi ani, ţinîndu-se seama de cerinţele crescînde ale cumpărătorilor, mai ales din mediul sătesc, producţia de motorete romîneşti s-a dublat, ajungînd la 20 000 bucăţi anual. Concomitent, a crescut şi producţia de biciclete. De pe benzile de montaj ale uzinei din Zărneşti ies la 86 secunde o bicicletă şi la 8 minute o motoretă. Gama de biciclete s-a lărgit an de an. Azi se fac 6 tipuri de biciclete, subdivizate în numeroase sortimente pentru copii, tineret, bărbaţi şi femei. Ca urmare a perfecţionării tehnologiei, introducerii celor mai noi procedee tehnice şi ridicării calificării muncitorilor, calitatea produselor s-a îmbunătăţit continuu. Marca uzinelor este cunoscută în ţară şi peste hotare. Bicicletele românești „Elegant" „Turist“, „Diana”, „Super“ „Felicia" se exportă în numeroase țări. La recoltatul stufului Muncitorii stuficoli din Delta Dunării au recoltat pînă în prezent 100 000 tone de stuf din actuala campanie, reprezentînd aproape o treime din planul pe 1964 — 1965. Acest succes se datoreşte numeroaselor amenajări făcute în zonele stuficole, dotării unităţilor de exploatare cu utilaje moderne de recoltare, încărcare şi transport, ridicării calificării muncitorilor stuficoli şi organizării eficiente a muncii pe coloane mecanizate. In fruntea întrecerii se află în prezent coloanele unităţii stuficole Şontea, care recoltează zilnic cu 25 — 30 la sută mai mult stuf decit prevede planul. (Agerpres) Florica Toma, muncitoare la Fabrica de tricotaje „Tinara gardă“ este apreciată de întregul colectiv pentru calitatea bună a confecţiilor pe care le execută Instituirea Comitetului național pentru organizarea comemorării lui Ion Creangă In vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui scriitor Ion Creangă, clasic al literaturii române, Consiliul de Miniștri al R. P. Romíne a aprobat, printr-o hotărîre, instituirea unui comitet național şi un plan de măsuri privind organizarea acestei comemorări. Din comitet fac parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţământului, acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii scriitorilor din R. P. Romina, acad. George Călinescu, directorul Institutului de istorie literară şi folclor al Academiei R. P. Romíné, scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R. P. Romíné, scriitorii Otilia Cazimir şi Dumitru Corbea, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, prof. univ. Constantin Ciopraga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei R. P. Romíne, conf. univ. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, istoric literar, acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Romíne, scriitorul Dumitru Ignea, secretarul filialei Uniunii scriitorilor din Iași, acad. Athanase Joja, preşedintele Comisiei Naţionale a R. P. Române pentru U.N.E.S.C.O., Octav Livezeanu, vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, Toma Mosor, membru în Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Tg. Neamţ, director al Şcolii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humuleşti, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, directorul Muzeului de istorie a literaturii române, şi Ion Pas, preşedintele Comitetului de radiodifuziune şi televiziune. Planul de măsuri prevede ca intre 13—20 decembrie 1964 Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Academia R. P. Romina şi Uniunea scriitorilor să organizeze în colaborare cu alte instituţii culturale „Zilele Ion Creangă“, în cadrul cărora se vor desfăşura acţiuni menite să contribuie la adîncirea cunoaşterii şi studiului operei lui Ion Creangă, la răspindiea în cele mai largi mase populare a valoroasei opere a marelui povestitor, ca directă emanaţie a geniului artistic al poporului român. Cu acest prilej, la Bucureşti va avea loc o manifestare centrală şi la Iaşi o şedinţă festivă, iar în întreprinderi, instituţii, şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale, se vor organiza conferinţe şi simpozioane cu tema : „Ion Creangă marele povestitor al poporului român“. Conferinţele vor fi susţinute de către personalităţi, ale vieţii noastre culturale, scriitori şi profesori de literatură romina. In universităţile muncitoreşti şi populare vor avea loc lecţii speciale consacrate vieţii şi operei lui Ion Creangă. La Bucureşti se va deschide o expoziţie centrală „Ion Creangă“, iar la Iaşi o expoziţie documentară. In această perioadă va fi organizat un pelerinaj la bojdeuca din Iaşi, iar altul la Humuleşti, locul de naştere al lui Ion Creangă. Radiodifuziunea şi televiziunea romina vor prezenta emisiuni speciale, spectacole, scenarizări, ecranizări consacrate acestei comemorări, iar Studioul cinematografic „Bucureşti“ va realiza un film artistic de lung metraj „Amintiri din copilărie“ şi un film după povestirea „Harap Alb“. Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum şi studii de critică şi istorie literară privind creaţia lui Ion Creangă. Comitetul de stat pentru cultură şi artă va emite o medalie comemorativă reprezentând pe cei doi buni prieteni, poetul Mihail Eminescu şi scriitorul Ion Creangă. înapoierea din R. P. Albania a delegaţiei de partid şi de stat a R.P. Romíné Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi de stat a R. P. Romíné, condusă de tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al Partidului Muncii şi a guvernului R. P. Albania, a parV. ARACHELIAN aticipat la sărbătorirea celei de-a 20-a aniversări a eliberării Albaniei. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Constantin Tuzu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pele, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Gheorghe Velcescu, ambasadorul R. P., Romíno la Tirana. (Agerpres)