Scînteia Tineretului, decembrie 1964 (Anul 20, nr. 4834-4860)

1964-12-03 / nr. 4836

• In numeroase uzine constructoare de maşini se fac importante lucrări pen­tru mărirea capacităţilor de producţie. La Uzinele de tractoare din Braşov, de exemplu, se amenajează o hală pentru axe şi pinioane, se con­struieşte un depozit la turnătoria de fontă şi o centrală nouă la compre­­soare. Tot la Braşov, la Uzinele „Steagul Roşu“ se amenajează spaţii de pro­ducţie pentru şasiul auto- Pregătiri pentru producţia anului viitor—­ Al doilea cargou de 3600 Tdw camioanelor şi se constru­iesc noi depozite. Uzina „Autobuzul“ din Capitală se completează cu o nouă hală pentru construcţia şa­­siurilor şi caroseriilor au­tovehiculelor, iar Uzina „Rulmentul“ din Braşov cu o hală nouă de forjă. De asemenea, la Uzina meca­nică din Sinaia se constru­ieşte o secţie de fabricaţie.­­ Pregătirile în vederea asigurării condiţiilor pen­tru îndeplinirea ritmică a planului de producţie încă din primele zile ale anului viitor sunt în plină desfă­şurare şi în unităţile in­dustriei locale din regiunea Dobrogea. în acest scop, la întreprinderea economi­că raională „8 Mai“ din Tulcea a fost electrificată cariera nr. 2 de la Bididia, unde a fost pusă recent în funcţiune o staţie de concasare şi granulare. La Fabrica de mobilă din Tul­cea a fost extinsă sala de maşini, a fost reorganizată munca în atelierul mecanic şi atelierul de tîmplărie şi au fost asigurate stocuri de cherestea, fag, pentru o perioadă mai îndelungată. (Agerpres) Record de viteză de avansare in abataje In cel mai nou bazin carbo­nifer din ţara noastră — Mo­­tru —, care a început să li­vreze primele cantităţi de căr­bune anul acesta, s-a obţinut cea mai mare viteză de avan­sare în abataje cu frontul lung de 100 metri cunoscută în ţara noastră : 50 metri pe lună. Cei care au realizat acest record sunt minerii din brigada con­dusă de comunistul Ion Nasta. înregistrarea acestui record se datoreşte în primul rînd în­­zestrării tehnice a unităţilor de lucru. Minele sunt dotate cu instalaţii şi maşini de mare productivitate : combine, trans­portoare etc. De asemenea, la obţinerea unei mari productivi­tăţi a contribuit aplicarea de metode avansate de susţinere a abatajelor. Urmarea obţinerii unor vi­teze mari la avansare este a­­ceea că planul anual de pro­ducţie la mina Horăşti a fost îndeplinit cu aproape 40 de zile mai devreme. Pe întregul bazin carbonifer Motru s-au dat pînă acum peste prevede­rile planului­ circa 30 000 tone cărbune. (Agerpres) ----------­ Sortimente noi de laminate Laminoriştii de la Combi­natul siderurgic Reşiţa şi Uzi­nele „Oţelul roşu“ au pus la dispoziţia întreprinderilor con­structoare de maşini din ţară noi sortimente de laminate de calitate superioară. Printre acestea se numără acelea pen­tru confecţionat plăcuţe de prindere la căile de macara, corniere cu flanşe pentru in­dustria de utilaj chimic, pro­file trapezoidale, benzi zinca­­te utilizate la confecţionarea de tuburi flexibile pentru ma­şini agricole, benzi şi table de diferite dimensiuni destinate construcţiei de recipienţi de mare capacitate etc. în prezent cele două mari întreprinderi siderurgice din Banat care livrează laminate tuturor întreprinderilor con­structoare de maşini din ţară realizează aproape 30 de sor­timente în mai mult de 3 000 tipuri. Elaborarea de noi pro­duse a fost însoţită de o spo­rire a producţiei. Laminoriş­tii bănăţeni au dat de la în­ceputul anului şi pînă acum peste sarcinile de plan 27 300 tone laminate finite. (Agerpres) Combinatul siderurgic Hu­nedoara. Printre colectivele care au contribuit efectiv la realizarea planului pe 11 luni cu 10 zile înainte de termen se numără şi cele de la oţelăriile Martin şi electri­că. Pînă la 1 decembrie, harnicii oţelari hunedoreni au dat peste plan aproape 90 000 tone oţel Martin şi electric Pentru amatorul de geo­grafie, Motru este deocamdată numele unui rîu. Dar geogra­fia patriei are o dinamică ce depăşeşte ambiţiile oricărui cartograf hotărît să fie la zi cu permanentele prefaceri e­­conomice, urbanistice sau chiar de relief. Deocamdată rîul Motru desparte în două viitoarele cartiere ale ora­şului, mai evident pe planşele proiectanţilor. Inginerul Iacob Miliţescu, şeful şantierului de construc­ţii, ne invită să parcurgem o originală lecţie de istorie. Ma­terialul intuitiv de care ne folosim ne stă la îndemînă. Mai întîi cîteva date topogra­fice. Motru este un afluent al Jiului. Leagănul oraşului care a împrumutat numele firavu­lui rîu îl constituie depresiu­nea dintre dealurile Merişul, Cuca şi Prigoroiu, aflate în nordul regiunii Oltenia. Cu cîţiva ani în urmă geologii au descoperit la întîlnirea celor trei dealuri un bogat zăcămînt de lignit. Legat de bogăţiile ascunse în pîntecele pămîntu­­lui a apărut aici o exploatare minieră şi, concomitent, s-a pus piatra fundamentală a viitorului oraş. Investigaţia geologilor răs­pundea cerinţei acute a in­dustriei. In apropierea Craio­­vei, în inima Olteniei, se află termocentrala Işalniţa. Zi şi noapte zeci de vagoane se în­dreaptă spre lumină. Un mun­te întreg de lignit format din păduri seculare strivite de imemorialele cataclisme iau drumul industriei. In adîncul minei asocierea între cărbu­nele de un negru intens şi lu­mină se naşte cu uşurinţă. Coordonata verticală a noului oraş începe din măruntaiele pămîntului şi se continuă pînă la ultimul etaj al noului oraş. — Aici, cu doi ani în urmă, s-a turnat betonul la primul bloc. Mi-amintesc că întîi am cosit griul şi apoi pe miriştea haşurată de şanţurile funda­ţiei, s-au ridicat blocurile. In­fo­r cele de la şosea: E 1, E 2, E 3, apoi C 3 şi C 6. De atunci numărul blocurilor a crescut cu mult. Vor fi în total 12 000 de apartamente. In primăvară vor fi terminate şcoala şi blo­cul cu garsoniere pentru necă­sătoriţi. Este desfăşurat apoi un nou sul de cale şi schiţa pe care o vedem reclamă imaginaţia. Chiar şi pentru un neavizat sunt evidente atributele de confort şi eleganţă. E primul grup social aflat în construc­ţie. Magazinele, restaurantul, barul, holul elegant al cine­matografului populat de oa­meni în ţinută de seară ne apar aevea în faţa ochilor. — La ce scară se află pro­iectul ? — Deocamdată la 1/200. „Deocamdată“... Mina cu bogă­ţiile ei au impus un ritm de construcţie accelerat. Ritmul transformă liniile de tuş în orizontale şi verticale spaţiale. Parcurgînd palierele cîtor­­va dintre blocurile oraşului, un nume de familie îţi revine cu insistenţă de pe cărţile de vizită aflate la uşile aparta­mentelor. Rimescu... Petre, Grigore, Ion, Nicolae şi Ale­xandru fac parte dintr-o fa­milie numeroasă de ţărani din Ploştina. Primii trei sunt combineri de mină cu expe­rienţă. Ultimii au ascultat de îndemnul fraţilor mai mari şi s-au calificat ca mineri. Cu toţii cîştigă foarte bine. Doi dintre ei au deja maşini pro­prii. Numele lor pot fi întîl­­nite şi pe tablourile de evi­denţiaţi ale minei. In palierul II al unui bloc, una din cărţile de vizită ne informează că aici locuieşte inginerul Mataca Emil. Un tînăr de statură potrivită, cu tenul deschis, cu trăsături încă nefixate ne invită cu ospitalitate să-l vizităm. Dia­logul se leagă cu uşurinţă.­­ Oltean, fiu de ţărani din par­tea locului, a terminat nu de mult timp institutul minier. Acum conduce sectorul Ho­răști. Are un limbaj vioi, pre­sărat cu metafore. — S-a împămîntenit la noi cuvîntul magistrală. Magistra­la noastră e traseul mișcător al benzilor pe care cărbunele dislocat din strînsoarea mun­telui e adus la lumină. Des­coperit și scos din beznă, ne­gru el însuşi, cărbunele poar­tă germenul luminii. Ne vorbeşte apoi despre o întîmplare semnificativă pen­tru eroismul zilnic al mineri­lor. Brigada lui Marin Tudo­se de la abatajul 3 a stat timp de 36 ore la punctul de lucru ca să degajeze abatajul blo­cat în urma unei surpări. De­­abia cînd „magistrala“ a în­ceput să funcţioneze au hotă­rît că pot ieşi la suprafaţă. Ne continuăm vizita prin blocuri. Parcurgem palier cu palier şi la fiecare uşă aflăm un nume însoţit de profesia titularului de apartament: brigadier, combiner, maistru, inginer... Aşa ajungem să-l cunoaştem pe Dragostin For­latu. Are 27 de ani şi e, pro­babil, cel mai tînăr maistru din oraş. Deşi atît de tînăr e un constructor cu experienţă. A lucrat deja pe patru şan­tiere de construcţii. In oraşul Motru lucrează şi tatăl său. E tot constructor. Fiul lui Dra­gostin Forlafu, Leontin, are de-abia 11 luni. S-a născut cînd se punea temelia blocu­lui B 3. Creşte o dată cu ora­şul­­ şi, peste ani, în arhivele acestuia va fi descoperit prin­tre numele „debutanţilor“ şi numele celui, deocamdată, mai tînăr Forlafu. Iată cum se nasc arhivele unui nou oraş : ORASUL FARA ARHIVE Proletari din toate ţările, uniţi-văl Anul XX, Seria II, Nr. 4836 Joi 3 decembrie 1964 4 PAGINI — 20 BANI La şantierul na­val din Galaţi a fost lansat miercuri la apă cel de-al 2-lea cargou din noua se­rie de nave cu ca­pacitatea de 3600 Tdw ce se constru­iesc aici. Îmbunătă­ţirile aduse perma­nent tehnologiei de fabricaţie şi ridica­rea nivelului tehnic al utilajelor şi me­todelor de construc­ţie au făcut ca ac­tualul cargou să fie lansat cu 15 zile înainte de termenul planificat. Ritmul susţinut de construcţie reali­zat anul acesta a permis colectivului şantierului să obţi­nă economii la pre­ţul de cost la în­treaga producţie marfă de aproape 1 200 000 lei faţă de plan şi beneficii în valoare de peste 2 700 000 lei. In acelaşi timp consumul de metal a scăzut faţă de primul cargou cu peste 18 la sută. (Agerpres) La „masa rotundă“ — calitatea — Organizaţia U.T.M. din întreprinderea noastră acordă o deosebită atenţie mobiliză­rii tinerilor pentru a realiza produse de bună calitate. E­­xemple sunt multe. Activitatea tinerilor de la banda nr. 5 tras-tălpuit, de pildă, consti­tuie unul din acestea. Ei re­prezintă peste 75 la sută din efectivul muncitorilor de aici şi nu-şi aminteşte nimeni să fi fost vreodată refuzat un produs executat de aceşti ti­neri. ...Mihai Cocora, locţiito­rul secretarului comitetului U.T.M. de­­ la întreprinderea „Banatul“ din Timişoara, re­lata cele de mai sus în faţa unui numeros auditoriu: se­cretari ai organizaţiilor U.T.M. din întreprinderile industriei uşoare din oraş, responsabili cu producţia şi calificarea în comitetele U.T.M., membri ai birourilor U.T.M., reprezen­tanţi ai întreprinderii comer­ţului cu ridicata — textile şi încălţăminte, care recepţio­nează produsele acestor între­prinderi şi alţii. Cu toţii par­ticipau la consfătuirea organi­zată de Comitetul orăşenesc U.T.M. — Timişoara, cu care prilej s-a analizat contribuţia tinerilor din întreprinderile industriei uşoare din oraş la îmbunătăţirea calităţii produ­selor. Să relatăm în continuare cele spuse de reprezentantul tinerilor de la „Banatul“. — Au fost şi cazuri — spu­nea el — cînd n-a existat su­ficientă preocupare pentru calitate. Procesul tehnologic al produselor noastre implică 70- 80 faze de fabricaţie. O gre­şeală la una din ultimele ope­raţii prejudicia calitatea în­tregului produs. Iată de ce a trebuit să desfăşurăm în a­­ceastă direcţie o activitate susţinută împotriva neatenţiei, a slabului nivel profesional, să luptăm cu lucrul de mîn­tuială, făcut fără spirit de răspundere. Şi locţiitorul secretarului comitetului U.T.M. povesteşte cum au luat naştere „vitrinele calităţii“. La una din ele s-a expus, de pildă, un pantof bine exe­cutat şi unul de calitate slabă. Comparaţia s-a făcut acolo, pe loc, cu mai mulţi tineri, ea transformîndu-se într-o veri­tabilă demonstraţie practică. Acţiunea s-a extins în toate secţiile întreprinderii. La ini­ţiativa organizaţiei U.T.M. s-au ales anumite faze-cheie în execuţia produselor (cusut şi tras , tălpuit, spre exem­plu) şi după orele de muncă, timp de 20 de minute, se fă- A, însemnări de la consfătuirea organizată de Comitetul orășenesc U.T.M. — Timișoara ceau demonstraţii practice. A fost un prilej foarte nimerit pentru ca tinerii cu o mai sla­bă pregătire profesională să înveţe de la cei mai buni, în consfătuire s-au povestit şi numeroase alte fapte. Refe­ratul prezentat a constituit o bună bază pentru discuţii în sensul că a arătat, folosind multe exemple concrete, în­treprinderile care obţin rezul­tate bune în îmbunătăţirea calităţii produselor, solicitînd în acelaşi timp reprezentanţii organizaţiilor U.T.M. prezenţi la consfătuire să împărtăşea­scă din experienţa cîştigată. Referatul a scos în evidenţă activitatea depusă de organi­zaţia U.T.M. de la Fabrica de tricotaje „1 Iunie“. Aici se discută cu regularitate în adunările generale U.T.M. asemenea probleme: „Ce fac utemiştii pentru calitatea producţiei ?“, „De ce a fost refuzat de controlul de cali­tate acest produs ?“ etc. Cu acest prilej sunt discutate ca­zurile de abateri, de la nor­mele procesului tehnologic din partea tinerilor. La organiza­ţia U.T.M. nr. 5, de exemplu, era o tînără —■ Maria Berbe­­ca­— care dădea produse de o calitate necorespunzătoare. , Fata motiva că maşina n-o a­­jută să dea produse de cali­tate superioară. Cîteva mun­citoare cu mai multă expe­rienţă au lucrat însă în locul ei şi i s-a demonstrat că nu maşina e de vină, ci faptul că IOAN NOVACESCU societar cu­ probleme economice al Comitetului orăşenesc U.T.M. Timişoara ILIE BRINDESCU corespondentul „Scinteii tine­retului“ pentru regiunea Banat (Continuare în pag. a II-a) Foto: AGERPRES Termocentrala Luduş-Iernut. Barajul şi staţia de pom­pare IN PAG. A II-A . • DIALOG LA SCENĂ DESCHISĂ . — Confruntare cu catalo­gul studenţiei. — Sensul căutărilor. ® Poşta redacţiei. ® SPORT. IN PAG. A III-A ® Lucrările Congresului U­­niunii Internaţionale a Stu­denţilor. — Intervenţia delegaţiei U.A.S.R. prezentată de tov. Ştefan Bîrlea, secretar al C.C. al U.T.M. şi preşedintele U.A.S.R. A 50 000 - a motoretă De pe banda de montaj a Uzinelor „6 Martie“ din Zăr­­neşti a ieşit cea de-a 50 000-a motoretă. în decursul ultimi­lor doi ani, ţinîndu-se seama de cerinţele crescînde ale cum­părătorilor, mai ales din me­diul sătesc, producţia de mo­torete romîneşti s-a dublat, ajungînd la 20 000 bucăţi anu­al. Concomitent, a crescut şi producţia de biciclete. De pe benzile de montaj ale uzinei din Zărneşti ies la 86 secunde o bicicletă şi la 8 minute o motoretă. Gama de biciclete s-a lărgit an de an. Azi se fac 6 tipuri de biciclete, subdivizate în numeroase sortimente pentru copii, tineret, bărbaţi şi femei. Ca urmare a perfecţionării tehnologiei, introducerii celor mai noi procedee tehnice şi ridicării calificării muncitori­lor, calitatea produselor s-a îmbunătăţit continuu. Marca uzinelor este cunoscută în ţară şi peste hotare. Bicicle­tele românești „Elegant" „Tu­rist“, „Diana”, „Super“ „Feli­cia" se exportă în numeroase țări. La recoltatul stufului Muncitorii stufi­­coli din Delta Du­nării au recoltat pî­nă în prezent 100 000 tone de stuf din actuala campanie, reprezen­­tînd aproape o tre­ime din planul pe 1964 — 1965. Acest succes se datoreşte numeroaselor ame­najări făcute în zo­nele stuficole, do­tării unităţilor de exploatare cu utila­je moderne de re­coltare, încărcare şi transport, ridicării calificării muncito­rilor stuficoli şi or­ganizării eficiente a muncii pe coloane mecanizate. In frun­tea întrecerii se a­­flă în prezent co­loanele unităţii stu­ficole Şontea, care recoltează zilnic cu 25 — 30 la sută mai mult stuf decit prevede planul. (Agerpres) Florica Toma, muncitoare la Fabrica de tricotaje „Tinara gardă“ este apreciată de întregul colectiv pentru calitatea bună a confecţiilor pe care le execută Instituirea Comitetului național pentru organizarea comemorării lui Ion Creangă In vederea comemorării a 75 de ani de la moartea marelui scri­itor Ion Creangă, clasic al lite­raturii române, Consiliul de Mi­niștri al R. P. Romíne a aprobat, printr-o hotărîre, instituirea unui comitet național şi un plan de măsuri privind organizarea a­­cestei comemorări. Din comitet fac parte acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţă­mântului, acad. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii scriitorilor din R. P. Romina, acad. George Călinescu, directorul Institutului de istorie literară şi folclor al Academiei R. P. Romíné, scrii­torul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei R. P. Romíné, scriitorii Otilia Cazimir şi Dumitru Corbea, Constanţa Crăciun, preşedintele Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă, prof. univ. Constantin Cio­­praga, prof. univ. Alexandru Dima, membru corespondent al Academiei R. P. Romíne, conf. univ. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, istoric literar, acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Romíne, scriitorul Dumitru Ig­­nea, secretarul filialei Uniunii scriitorilor din Iași, acad. Atha­­nase Joja, preşedintele Comisiei Naţionale a R. P. Române pen­tru U.N.E.S.C.O., Octav Live­­zeanu, vicepreşedinte al Institu­tului român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea, Toma Mo­sor, membru în Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al ora­şului Tg. Neamţ, director al Şco­lii de cultură generală de 8 ani din cartierul Humuleşti, acad. D. Panaitescu-Perpessicius, direc­torul Muzeului de istorie a lite­raturii române, şi Ion Pas, pre­şedintele Comitetului de radio­difuziune şi televiziune. Planul de măsuri prevede ca intre 13—20 decembrie 1964 Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Academia R. P. Romina şi Uniunea scriitorilor să organi­zeze în colaborare cu alte insti­tuţii culturale „Zilele Ion Crean­gă“, în cadrul cărora se vor des­făşura acţiuni menite să contri­buie la adîncirea cunoaşterii şi studiului operei lui Ion Creangă, la răspindiea în cele mai largi mase populare a valoroasei opere a marelui povestitor, ca directă emanaţie a geniului artistic al poporului român. Cu acest prilej, la Bucureşti va avea loc o manifestare cen­trală şi la Iaşi o şedinţă festivă, iar în întreprinderi, instituţii, şcoli, case de cultură, cluburi, cămine culturale, se vor organiza conferinţe şi simpozioane cu tema : „Ion Creangă marele po­vestitor al poporului român“. Conferinţele vor fi susţinute de către personalităţi, ale vieţii noa­stre culturale, scriitori şi profe­sori de literatură romina. In uni­versităţile muncitoreşti şi popu­lare vor avea loc lecţii speciale consacrate vieţii şi operei lui Ion Creangă. La Bucureşti se va deschide o expoziţie centrală „Ion Creangă“, iar la Iaşi o ex­poziţie documentară. In această perioadă va fi organizat un pe­lerinaj la bojdeuca din Iaşi, iar altul la Humuleşti, locul de naş­tere al lui Ion Creangă. Radiodifuziunea şi televizi­unea romina vor prezenta emi­siuni speciale, spectacole, scena­­rizări, ecranizări consacrate ace­stei comemorări, iar Studioul cinematografic „Bucureşti“ va realiza un film artistic de lung metraj „Amintiri din copilărie“ şi un film după povestirea „Ha­rap Alb“. Vor fi editate totodată volume cuprinzînd opere de bază ale scriitorului, precum şi studii de critică şi istorie literară privind creaţia lui Ion Creangă. Comite­tul de stat pentru cultură şi artă va emite o medalie come­morativă reprezentând pe cei doi buni prieteni, poetul Mihail Emi­­nescu şi scriitorul Ion Creangă. înapoierea din R. P. Albania a delegaţiei de partid şi de stat a R.P. Romíné Miercuri seara s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi de stat a R. P. Romíné, condusă de tovarăşul Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., care, la invitaţia C.C. al Partidului Muncii şi a gu­vernului R. P. Albania, a par­V. ARACHELIAN a­ticipat la sărbătorirea celei de-a 20-a aniversări a elibe­rării Albaniei. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Con­stantin Tuzu,­ vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheor­­ghe Pele, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Gheorghe Velcescu, ambasa­dorul R. P., Romíno la Tirana. (Agerpres)

Next