Scînteia Tineretului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 4886-4909)

1965-02-14 / nr. 4897

Verificarea amănunţită a documentaţiei tehnice înaintea fie­cărei operaţii constituie una dintre principalele preocupări ale echipei de cazangii conduse de Nicolae Anghel, de la Uzi­nele „Vulcan“ din Capitală. Iatâ-l pe şeful echipei discutind cu tinerii Constantin Florea şi Marin Dinu detaliile de asam­blare a unei coloane de rafinărie Foto : GH. CUCO In intimpinarea Zilei ceferiştilor la preajma Zilei lor, ceferiş­tii înscriu noi şi importante succese în activitatea lor. Transportul de mărfuri şi de călători pe căile ferate este în prezent cu peste 57 la sută mai mare decit în 1959. Datorită sporirii parcului de vagoane şi a utilizării lor mai eficiente, anul trecut s-au încărcat în plus circa 2 250 000 tone măr­furi. La obţinerea acestor rezulta­te a contribuit, pe lingă mai buna organizare a lucrului în unităţile feroviare, şi dotarea ------------- --------­lor cu numeroase locomotive Diesel electrice, instalaţii de centralizare şi bloc de linie automat. Astăzi, aproape o trei­me din totalul traficului fero­viar este efectuat de locomoti­ve Diesel electrice. In 1965 tot mai multe trenuri de persoane vor fi formate din noile tipuri de vagoane, caracterizate prin­­tr-un înalt grad de confort. ★ IAŞI. — Muncitorii de la Di­recţia regională C.F.R. Iaşi au terminat lucrările de înlocuire a şinelor pe o distanţă de 162 km între Tecuci—Vaslui şi Păl­­tinoasa—Mestecăniş. Realiza­rea acestor lucrări permite spo­rirea vitezei de circulaţie a trenurilor şi folosirea vagoane­lor de mare capacitate. (Agerpres) La ,,Teh­nofrig‘ -Cluj Ultima linie tehnologică a intrat in funcţiune La Uzinele „Tehnofrig" din Cluj a intrat recent în func­ţiune a 9-a şi ultima linie teh­nologică a noilor hale de pro­ducţie construite aici. Utilaje­le care compun noile linii sunt produse în mare parte de în­treprinderi constructoare de maşini din Bucureşti, Arad, Oradea şi Cugir. Cu ajutorul lor sunt fabricate maşini şi instalaţii pentru industria ali­mentară, compresoare pentru industria frigorifică, alimen­tară şi chimică. Potrivit pro­iectelor, aici vor putea fi pro­duse anual 8 000 tone de ma­şini şi instalaţii. (Agerpres) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4897 4 PAGINI — 25 BANI Duminică 14 februarie 1965 în strînsa legătura, calificare - calitate! articiparea tuturor tinerilor munci­tori, ingineri şi tehnicieni din în­treprinderile ora­şului nostru la obţinerea unor produse care prin caracteri­sticile lor­­ tehnico-funcţionale şi economice, prin gradul de finisare şi aspect, să se ridice la nivelul celor mai bune rea­lizări ale tehnicii, a constituit şi constituie preocuparea cea mai de seamă a organizaţiilor U.T.M. din întreprinderi. Pentru a asigura o îndru­mare competentă a organiza­ţiilor de bază U.T.M., comite­tul orăşenesc U.T.M. s-a îngri­jit, în primul rînd, ca fiecare activist al său să cunoască cit mai bine sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie-decembrie 1964. indicaţiile date de Plenara C.C. al U.T.M. cu privire la îmbunătăţirea muncii organi­zaţiilor U.T.M. de mobilizare a tineretului la îndeplinirea sar­cinilor de plan pe anul în curs. In acest scop am organizat consfătuiri la care au partici­pat toţi activiştii comitetului orăşenesc, membrii comisiilor, cadrele din organizaţiile de bază, propagandiştii. Acti­vul comitetului orăşenesc U.T.M. a ajutat apoi organiza­ţiile de bază U.T.M. din în­treprinderile industriale în pregătirea şi desfăşurarea unor adunări în care au fost dez­bătute sarcinile concrete ce revin fiecărui colectiv de ti­neri în lumina indicaţiilor Ple­narei C.C. al U.T.M. Cu acest prilej au fost stabilite mă­suri concrete, specifice fie­cărei întreprinderi, secţii sau atelier, în vederea mobilizării mai active a tineretului la îndeplinirea planului, la reali­zarea unor produse de calitate superioară. Zilele secretarilor U.T.M. în oraşul nostru, sunt organi­zate pe ramuri de producţie. Aceasta ne dă posibilitatea să invităm specialişti care să lămurească cadrelor U.T.M. o seamă de probleme con­crete privind calitatea pro­duselor fiecărei ramuri. Me­toda este folosită acum cu succes şi în organizaţiile U.T.M. In adunări generale U.T.M. pe secţii, unele dintre ele special organizate, în faţa tinerilor iau cuvîntul ingineri, şefi de secţii care le explică cerinţele specifice secţiilor res­pective, fiecărei faze de ope­raţie de care depinde calita­tea produselor. La Uzinele de tractoare, co­mitetul U.T.M, în colaborare cu comitetul sindicatului, a format colective care au anali­zat în secţii şi sectoare felul cum participă tinerii la cursuri şi cum se reflectă cele învăţate în îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Concluziile acestor co­lective au fost dezbătute în a­­dunările generale U.T.M. (la sculerie, motor, turnătorie şi altele). La aceste adunări au fost invitaţi atît lectorii cursu­rilor, cit şi tovarăşi din con­ducerea tehnico-administra­­tivă a secţiilor. De comun a­­cord s-a stabilit ca lecţiile să fie urmate de demonstraţii practice , să se organizeze ex­puneri în legătură cu modul de funcţionare a unor maşini de înaltă tehnicitate cu care este înzestrată uzina , cu spri­jinul muncitorilor cu o bogată experienţă, al tehnicienilor şi inginerilor, să se organizeze mai multe demonstraţii, pe faze de operaţii etc. De pe acum a intrat în practica unor lectori ca lecţiile pre­date să fie ilustrate cu scheme privind funcţionarea unor subansamble ale tracto­rului, cit şi a unor dispozitive folosite pe linia de montaj fi­nal, acţiuni care au influenţat in mod pozitiv calitatea mon­tării şi funcţionarea tracto­rului. Dar, aşa cum a subliniat şi Plenara C.C. al U.T.M, o mun­că diferenţiată pentru ridica­rea calificării profesionale a tinerilor care să ţină seama de nevoile producţiei şi ale fiecărui om în parte, poate fi făcută cu succes numai folo­sind acele forme care se potri­vesc şi răspund cel mai bine acestor cerinţe. In fiecare an pe porţile uzinelor intră noi contingente de muncitori. A-i ajuta pe aceştia să-şi ridice calificarea înseamnă, înainte de toate, a-i sprijini să-şi în­suşească experienţa muncito­rilor vîrstnici, cu o îndelun­gată practică în producţie. La „Tractorul“, „Steagul roşu“, la Uzinele „6 Martie“ şi „Electro-precizia“, la Intre­prinderea de unelte şi scule etc, la sugestia organizaţiilor U.T.M, conducerile întreprin­derilor au stabilit ca de aceşti tineri să se ocupe un anumit timp muncitori cu o bogată experienţă în producţie. Cit de necesar este acest lucru ni-l dovedeşte şi faptul că la secţia sculerie a Uzinelor „Tractorul", de pildă, proaspe­ţilor absolvenţi ai şcolii pro­fesionale le-au fost încredin­ţate maşinile cele mai noi. Cu ajutorul muncitorilor mai vîrstnici ei au reuşit într-un timp scurt să lucreze bine cu aceste maşini, să obţină un randament ridicat şi o calitate bună a produselor. Tot în a­­ceastă secţie, organizaţia U.T.M. analizează periodic, în adunări generale, preocuparea acestor tineri pentru a-şi în­suşi experienţa pe care vîrst­­nicii le-o împărtăşesc cu dra­goste. La uzinele „Steagul roşu“, „Rulmentul“, „6 Martie“ şi al­tele au dat bune rezultate se­rile de întrebări şi răspunsuri. In majoritatea uzinelor ele sunt organizate pe meserii. Cum se procedează practic? Să luăm, de pildă, modul în care a fost organizată o ase­menea seară de întrebări şi răspunsuri la secţia sculerie a Uzinelor „Tractorul“. Corni­, „tetul organizaţiei de bază U.T.M. a adunat din vreme întrebările de la tineri. A­­proape toate se refereau la problemele concrete ale pro­ducţiei. întrebările au fost date unui colectiv de ingineri care le-a grupat pe probleme. Au fost apoi anunţate din timp ziua, locul şi ora în care se MIHAI BRATU prim secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al U.T.M. (Continuare in pag. a Ill-a) E­XPERIENŢA VALOROASA­­ — LARG RÂSPÎNDITĂ — Pentru rezultatele obţinute in producţie, tînăra Veronica A­­chim de la Filatura de mătase Lugoj a fost evidențiată in în­trecerea socialistă pe luna ianuarie 1965 C­e oferă tinerilor casa de cultură n urmă cu cinci ani, în şase raioane ale Capitalei şi-au inaugurat activitatea casele de cultură ale tineretului, instituţii culturale care se adaugă numeroaselor mij­loace de educare multilate­rală de care beneficiază în permanenţă tineretul nostru. Rolul acestora este să contribuie la aprofundarea cunoştinţelor despre politica partidului nostru, să ofere răspunsuri substanţiale, convingătoare, problemelor izvorîte din viaţa şi preocu­pările tineretului, să intervină cu com­petenţă în educaţia cultural-ştiinţifică a acestuia, familiarizîndu-l cu marile tra­diţii ale culturii romîneşti şi universale. Aceste case de cultură au importante îndatoriri în ceea ce priveşte educaţia estetică a tineretului, ele trebuind să po­larizeze interesul, pasiunea celor mai ta­lentaţi creatori populari în activitatea cercurilor (teatru, film, folclor, artă plas­tică, literatură etc.) şi formaţiilor artisti­ce de amatori. Casa de cultură a tinere­tului trebuie să fie totodată un centru metodic care să îndrume activitatea în aceste domenii a tuturor tinerilor din ra­ioanele Capitalei. Au îndeplinit casele de cultură ale ti­neretului din Capitală aceste importante sarcini ? Este de netăgăduit că în aceşti cinci ani ele au dobîndit o anumită experienţă relevabilă, că s-au dovedit nu o dată ca­pabile să organizeze şi să susţină mani­festări de prestigiu. In raport cu aseme­nea realizări apare nejustificată, mai ales in ultima vreme, slaba preocupare pentru a le continua, pentru a valorifica mereu mai bine experienţa acumulată pînă a­­cum. Aceasta fiind concluzia unei re­cente analize a Comitetului orăşenesc U.T.M., ne propunem ca, alegind două case de cultură ale tineretului — 16 Fe­bruarie şi Griviţa Roşie — să urmărim acele fenomene a căror perpetuare neîn­găduită împiedică realizarea deziderate­lor de mai sus. Ne-am propus această analiză pentru că şi in cazul uneia şi in cazul celeilalte se poate observa, in ul­timul timp, o scădere simptomatică a nu­mărului tinerilor care vin să participe la acţiunile organizate. Concepe în birou, dar după ce ai venit din uzină! Să urmărim mai întîi cum se concepe alcătuirea şi, mai ales, înfăptuirea planu­rilor de activitate. O analiză sumară a planului pe luna ianuarie al casei de cultură Griviţa Roşie, relevă faptul că puţine au fost manifestările care prin te­matica şi conţinutul lor au trezit intere­sul tinerilor. De ce ? In primul rînd, pentru că necunoaşterea preocupărilor tinerilor, duce la conceperea formală a planului. Iată , în luna ianuarie a fost inclusă în plan o manifestare dedicată constructorilor. Orientarea este bună, fi­nind seama de creşterea numerică a lu­crărilor din construcţii, de necesitatea firească, in consecinţă, ca forul de cul­tură raional al tineretului să răspundă preocupărilor lor. Dar, in foc ca tematica acestei manifestări să izvorască dintr-o consultare a tinerilor, ea a fost stabilită de directorul casei de cultură, iară să se știe în ce măsură ar interesa: „Noi mijloace de transport" (?!). Or, se știe că la baza alcătuirii programelor trebuie să st­ea studiul atent nemijlocit­ al cerinţe­lor tinerilor, cunoaşterea preocupărilor lor. Pentru aceasta activiştii casei de cul­tură ar trebui să-şi petreacă o mare par­te a timpului în mijlocul tineretului. Participarea la adunările generale U.T.M., consultările prilejuite de zilele secretarilor, ar duce fără îndoială la pu­nerea de acord a planurilor cu preocu­pările reale ale tinerilor din întreprinde­rile raionului. Formulate intr-un fel sau altul, păre­rile zecilor de tineri cu care am stat de vorbă au confirmat — pentru a cita oară ? — că majoritatea tinerilor a a­­juns la acea treaptă a exigenţelor în care aprecierea şi judecarea manifestă­rilor cultural-educative se face în raport direct cu calitatea. In fiecare întreprindere şi instituţie organizaţiile U.T.M. depun eforturi în conceperea unor activităţi culturale din ce în ce mai bune, mai frumoase, de la care tinerii rămîn cu bogate cunoştinţe. Este regretabil insă şi cu totul de neex­plicat de ce casa de cultură se situează de multe ori sub nivelul clubului din întreprinderi. Iată un exemplu : în timp ce la Clubul Uzinelor „Griviţa Roşie" avea loc un concurs „Eminescu, luceafă­rul poeziei romîneşti" (cu sute de asis­tenţi şi participanţi) la Casa de cultură programul unei zile întregi l-a ocu­pat o repetiţie a formaţiei de dansuri. Bucureştiul (şi nu numai ei) oferă zil­nic tinerilor sute de manifestări cultu­­ral-artistice de prestigiu, a căror calitate e indiscutabilă. Tinerii sunt solicitaţi, seară de seară, de spectacole de teatru, muzicale, cinematografice, de înaltă ţi­­nută. Acţiunile minore de la casa de cultură, făcute numai de dragul de a se spune că există un program, nu pot şi nu au cum să reţină atenţia tine­rilor. Conceput şi realizat în acest fel, programul lunii ianuarie, şi din păcate nu numai acesta, nu putea să-i atragă în sala casei de cultură pe tinerii specta­tori. Cum se face, că, deşi experienţa a­­cestei case de cultură a scos la iveală numeroase forme interesante, atractive, ele nu sunt folosite ? In anul 1962 un reporter consemna modul interesant în care a fost întoc­mit programul unei manifestări din ciclul „Să ne cunoaştem patria“. Cităm: „In holul casei de cultură participanţii au fost întîmpinaţi de o expoziţie cu­­prinzînd fotografii ce reprezentau viaţa nouă a regiunii Maramureş, costume populare specifice portului maramure­­şan. Expunerea a fost atrăgătoare, s-a folosit şi o ilustraţie muzicală corespun­zătoare­. Şi iată cum, după trei ani, in programul lunii ianuarie, în cadrul ace­ I La confluenta bulevardului 1 Mai cu Calea Gr­ivi­tei LAUDĂ ŢĂRII Te-adun în seara vastă, stejar pămînt al ţării: în cer ţi-aprind lumini, să-ntreacă cerul, din ape smulg luceferi şi din oţel-scîntei, sun în metale sorii şi caratele şi frunţile, nimicînd idei, le-adun, pe firmamentul-nalt, să te-ncunune. Atîtea generaţii trudiră înapoi — şirul lor lung aprinse-n cer Calea Lactee şi pe pămînt aceste drumuri, pe care Ie urmăm, purtînd, în mîini şi-n ochi scînteie din scinteia lor să luminăm ceruri şi veacuri, mai departe. Venim toţi întemeietorii cetăţilor mirifice —■ noi Prometei, smulgînd din ape, focul, secerători cu plini cu­ roata soarelui pe umeri, constructorii de nave şi visătorii arhitecţi, făcînd din pîine — cîntec, din cîntec iarăşi piine... Sînt zile cu­ un veac de-ncăpătoare; treceţi în jetouiseţ­ faptele : pe-acest pămînt s-a dus încă o luptă, învingătorii vin cu arme paşnice pe umăr, şi-n cer şi-aprind, învingătorii, stele, din truda şi din visul lor, pămînt al ţării. FLORENŢA ALBU TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a adresat preşedintelui Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei — ziua naţională a acestei ţări. Preşedintele Consiliului Re­voluţionar al Uniunii Birmane a transmis preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Populare Române mulțumiri pentru felicitările adresate. „Decada teatrelor dramatice“ In vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii­­■aiitătii artistice a spectacolelor, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta in lunile mai — iunie „Decada teatrelor dramatice". La această manifestare vor par­ticipa teatre dramatice din Capi­tală şi din ţară cu cele mai bune spectacole prezentate în premieră în stagiunile 1963—1964 şi 1964— 1965. Se va da prioritate spectaco­lelor cu piese contemporane şi în­deosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consi­liului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea se­lecţionării celor mai bune specta­cole, pot participa colectivele tu­turor teatrelor dramatice din ţară cu cîte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă origi­nală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In a­­ceasta perioadă, comisia de selec­ţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care si-au anunţat participarea la deca­dă. Faza finală, la care vor lua par­te colectivele selecţionate In prima etapă, va avea loc in Bucureşti, la sfîrşitul lunii mai — Începutul lunii iunie. (Agerpres) luiaşi ciclu, prezentarea Moldovei s-a făcut fără inspiraţie, totul rezumîndu-se la o conferinţă. Vreau să ştiu pe cine ascult Preocupat de ridicarea nivelului cu­noştinţelor sale politice, cultural-ştiinţi­­fice, este firesc ca tineretul Capitalei noastre să participe la acele manifestări şi programe culturale care-i dau un răs­puns competent, de înalt nivel calitativ. De aceea cînd este invitat de casa de cultură din raion la o expunere, de e­­xemplu, pe o temă de muncă sau de cultură, de ştiinţă sau de viaţă — ti­nă­rul aşteaptă ca aceasta să fie făcută de un specialist din domeniul respectiv, de omul cu maximă competenţă. Activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură răspund întotdeauna cu plăcere şi dragoste invitaţiei tinerilor. Adesea, la Casa de cultură a tineretului din ra­ionul 16 Februarie sunt invitaţi activişti de partid, academicieni, cadre uni­versitare, scriitori, jurişti. Recenta în­­tilnire pe o temă de etică a tre­zit un larg ecou printre sutele de participanţi, tocmai pentru că expune­rea a fost făcută de către un astfel de om de prestigiu , pentru că ea a fost e­­xemplificată printr-un program adecvat şi de ţinută artistică. Tot la această casă de cultură dorinţa tinerilor de a cunoaşte şi a aprofunda mai bine unele probleme VIORICA GRIGORESCU FLORICA POPA (Continuare în pag. a î1-a)

Next