Scînteia Tineretului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 4886-4909)
1965-02-14 / nr. 4897
Verificarea amănunţită a documentaţiei tehnice înaintea fiecărei operaţii constituie una dintre principalele preocupări ale echipei de cazangii conduse de Nicolae Anghel, de la Uzinele „Vulcan“ din Capitală. Iatâ-l pe şeful echipei discutind cu tinerii Constantin Florea şi Marin Dinu detaliile de asamblare a unei coloane de rafinărie Foto : GH. CUCO In intimpinarea Zilei ceferiştilor la preajma Zilei lor, ceferiştii înscriu noi şi importante succese în activitatea lor. Transportul de mărfuri şi de călători pe căile ferate este în prezent cu peste 57 la sută mai mare decit în 1959. Datorită sporirii parcului de vagoane şi a utilizării lor mai eficiente, anul trecut s-au încărcat în plus circa 2 250 000 tone mărfuri. La obţinerea acestor rezultate a contribuit, pe lingă mai buna organizare a lucrului în unităţile feroviare, şi dotarea ------------- --------lor cu numeroase locomotive Diesel electrice, instalaţii de centralizare şi bloc de linie automat. Astăzi, aproape o treime din totalul traficului feroviar este efectuat de locomotive Diesel electrice. In 1965 tot mai multe trenuri de persoane vor fi formate din noile tipuri de vagoane, caracterizate printr-un înalt grad de confort. ★ IAŞI. — Muncitorii de la Direcţia regională C.F.R. Iaşi au terminat lucrările de înlocuire a şinelor pe o distanţă de 162 km între Tecuci—Vaslui şi Păltinoasa—Mestecăniş. Realizarea acestor lucrări permite sporirea vitezei de circulaţie a trenurilor şi folosirea vagoanelor de mare capacitate. (Agerpres) La ,,Tehnofrig‘ -Cluj Ultima linie tehnologică a intrat in funcţiune La Uzinele „Tehnofrig" din Cluj a intrat recent în funcţiune a 9-a şi ultima linie tehnologică a noilor hale de producţie construite aici. Utilajele care compun noile linii sunt produse în mare parte de întreprinderi constructoare de maşini din Bucureşti, Arad, Oradea şi Cugir. Cu ajutorul lor sunt fabricate maşini şi instalaţii pentru industria alimentară, compresoare pentru industria frigorifică, alimentară şi chimică. Potrivit proiectelor, aici vor putea fi produse anual 8 000 tone de maşini şi instalaţii. (Agerpres) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XXI, Seria II, Nr. 4897 4 PAGINI — 25 BANI Duminică 14 februarie 1965 în strînsa legătura, calificare - calitate! articiparea tuturor tinerilor muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile oraşului nostru la obţinerea unor produse care prin caracteristicile lor tehnico-funcţionale şi economice, prin gradul de finisare şi aspect, să se ridice la nivelul celor mai bune realizări ale tehnicii, a constituit şi constituie preocuparea cea mai de seamă a organizaţiilor U.T.M. din întreprinderi. Pentru a asigura o îndrumare competentă a organizaţiilor de bază U.T.M., comitetul orăşenesc U.T.M. s-a îngrijit, în primul rînd, ca fiecare activist al său să cunoască cit mai bine sarcinile stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie-decembrie 1964. indicaţiile date de Plenara C.C. al U.T.M. cu privire la îmbunătăţirea muncii organizaţiilor U.T.M. de mobilizare a tineretului la îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul în curs. In acest scop am organizat consfătuiri la care au participat toţi activiştii comitetului orăşenesc, membrii comisiilor, cadrele din organizaţiile de bază, propagandiştii. Activul comitetului orăşenesc U.T.M. a ajutat apoi organizaţiile de bază U.T.M. din întreprinderile industriale în pregătirea şi desfăşurarea unor adunări în care au fost dezbătute sarcinile concrete ce revin fiecărui colectiv de tineri în lumina indicaţiilor Plenarei C.C. al U.T.M. Cu acest prilej au fost stabilite măsuri concrete, specifice fiecărei întreprinderi, secţii sau atelier, în vederea mobilizării mai active a tineretului la îndeplinirea planului, la realizarea unor produse de calitate superioară. Zilele secretarilor U.T.M. în oraşul nostru, sunt organizate pe ramuri de producţie. Aceasta ne dă posibilitatea să invităm specialişti care să lămurească cadrelor U.T.M. o seamă de probleme concrete privind calitatea produselor fiecărei ramuri. Metoda este folosită acum cu succes şi în organizaţiile U.T.M. In adunări generale U.T.M. pe secţii, unele dintre ele special organizate, în faţa tinerilor iau cuvîntul ingineri, şefi de secţii care le explică cerinţele specifice secţiilor respective, fiecărei faze de operaţie de care depinde calitatea produselor. La Uzinele de tractoare, comitetul U.T.M, în colaborare cu comitetul sindicatului, a format colective care au analizat în secţii şi sectoare felul cum participă tinerii la cursuri şi cum se reflectă cele învăţate în îmbunătăţirea calităţii produselor. Concluziile acestor colective au fost dezbătute în adunările generale U.T.M. (la sculerie, motor, turnătorie şi altele). La aceste adunări au fost invitaţi atît lectorii cursurilor, cit şi tovarăşi din conducerea tehnico-administrativă a secţiilor. De comun acord s-a stabilit ca lecţiile să fie urmate de demonstraţii practice , să se organizeze expuneri în legătură cu modul de funcţionare a unor maşini de înaltă tehnicitate cu care este înzestrată uzina , cu sprijinul muncitorilor cu o bogată experienţă, al tehnicienilor şi inginerilor, să se organizeze mai multe demonstraţii, pe faze de operaţii etc. De pe acum a intrat în practica unor lectori ca lecţiile predate să fie ilustrate cu scheme privind funcţionarea unor subansamble ale tractorului, cit şi a unor dispozitive folosite pe linia de montaj final, acţiuni care au influenţat in mod pozitiv calitatea montării şi funcţionarea tractorului. Dar, aşa cum a subliniat şi Plenara C.C. al U.T.M, o muncă diferenţiată pentru ridicarea calificării profesionale a tinerilor care să ţină seama de nevoile producţiei şi ale fiecărui om în parte, poate fi făcută cu succes numai folosind acele forme care se potrivesc şi răspund cel mai bine acestor cerinţe. In fiecare an pe porţile uzinelor intră noi contingente de muncitori. A-i ajuta pe aceştia să-şi ridice calificarea înseamnă, înainte de toate, a-i sprijini să-şi însuşească experienţa muncitorilor vîrstnici, cu o îndelungată practică în producţie. La „Tractorul“, „Steagul roşu“, la Uzinele „6 Martie“ şi „Electro-precizia“, la Intreprinderea de unelte şi scule etc, la sugestia organizaţiilor U.T.M, conducerile întreprinderilor au stabilit ca de aceşti tineri să se ocupe un anumit timp muncitori cu o bogată experienţă în producţie. Cit de necesar este acest lucru ni-l dovedeşte şi faptul că la secţia sculerie a Uzinelor „Tractorul", de pildă, proaspeţilor absolvenţi ai şcolii profesionale le-au fost încredinţate maşinile cele mai noi. Cu ajutorul muncitorilor mai vîrstnici ei au reuşit într-un timp scurt să lucreze bine cu aceste maşini, să obţină un randament ridicat şi o calitate bună a produselor. Tot în această secţie, organizaţia U.T.M. analizează periodic, în adunări generale, preocuparea acestor tineri pentru a-şi însuşi experienţa pe care vîrstnicii le-o împărtăşesc cu dragoste. La uzinele „Steagul roşu“, „Rulmentul“, „6 Martie“ şi altele au dat bune rezultate serile de întrebări şi răspunsuri. In majoritatea uzinelor ele sunt organizate pe meserii. Cum se procedează practic? Să luăm, de pildă, modul în care a fost organizată o asemenea seară de întrebări şi răspunsuri la secţia sculerie a Uzinelor „Tractorul“. Corni, „tetul organizaţiei de bază U.T.M. a adunat din vreme întrebările de la tineri. Aproape toate se refereau la problemele concrete ale producţiei. întrebările au fost date unui colectiv de ingineri care le-a grupat pe probleme. Au fost apoi anunţate din timp ziua, locul şi ora în care se MIHAI BRATU prim secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al U.T.M. (Continuare in pag. a Ill-a) EXPERIENŢA VALOROASA — LARG RÂSPÎNDITĂ — Pentru rezultatele obţinute in producţie, tînăra Veronica Achim de la Filatura de mătase Lugoj a fost evidențiată in întrecerea socialistă pe luna ianuarie 1965 Ce oferă tinerilor casa de cultură n urmă cu cinci ani, în şase raioane ale Capitalei şi-au inaugurat activitatea casele de cultură ale tineretului, instituţii culturale care se adaugă numeroaselor mijloace de educare multilaterală de care beneficiază în permanenţă tineretul nostru. Rolul acestora este să contribuie la aprofundarea cunoştinţelor despre politica partidului nostru, să ofere răspunsuri substanţiale, convingătoare, problemelor izvorîte din viaţa şi preocupările tineretului, să intervină cu competenţă în educaţia cultural-ştiinţifică a acestuia, familiarizîndu-l cu marile tradiţii ale culturii romîneşti şi universale. Aceste case de cultură au importante îndatoriri în ceea ce priveşte educaţia estetică a tineretului, ele trebuind să polarizeze interesul, pasiunea celor mai talentaţi creatori populari în activitatea cercurilor (teatru, film, folclor, artă plastică, literatură etc.) şi formaţiilor artistice de amatori. Casa de cultură a tineretului trebuie să fie totodată un centru metodic care să îndrume activitatea în aceste domenii a tuturor tinerilor din raioanele Capitalei. Au îndeplinit casele de cultură ale tineretului din Capitală aceste importante sarcini ? Este de netăgăduit că în aceşti cinci ani ele au dobîndit o anumită experienţă relevabilă, că s-au dovedit nu o dată capabile să organizeze şi să susţină manifestări de prestigiu. In raport cu asemenea realizări apare nejustificată, mai ales in ultima vreme, slaba preocupare pentru a le continua, pentru a valorifica mereu mai bine experienţa acumulată pînă acum. Aceasta fiind concluzia unei recente analize a Comitetului orăşenesc U.T.M., ne propunem ca, alegind două case de cultură ale tineretului — 16 Februarie şi Griviţa Roşie — să urmărim acele fenomene a căror perpetuare neîngăduită împiedică realizarea dezideratelor de mai sus. Ne-am propus această analiză pentru că şi in cazul uneia şi in cazul celeilalte se poate observa, in ultimul timp, o scădere simptomatică a numărului tinerilor care vin să participe la acţiunile organizate. Concepe în birou, dar după ce ai venit din uzină! Să urmărim mai întîi cum se concepe alcătuirea şi, mai ales, înfăptuirea planurilor de activitate. O analiză sumară a planului pe luna ianuarie al casei de cultură Griviţa Roşie, relevă faptul că puţine au fost manifestările care prin tematica şi conţinutul lor au trezit interesul tinerilor. De ce ? In primul rînd, pentru că necunoaşterea preocupărilor tinerilor, duce la conceperea formală a planului. Iată , în luna ianuarie a fost inclusă în plan o manifestare dedicată constructorilor. Orientarea este bună, finind seama de creşterea numerică a lucrărilor din construcţii, de necesitatea firească, in consecinţă, ca forul de cultură raional al tineretului să răspundă preocupărilor lor. Dar, in foc ca tematica acestei manifestări să izvorască dintr-o consultare a tinerilor, ea a fost stabilită de directorul casei de cultură, iară să se știe în ce măsură ar interesa: „Noi mijloace de transport" (?!). Or, se știe că la baza alcătuirii programelor trebuie să stea studiul atent nemijlocit al cerinţelor tinerilor, cunoaşterea preocupărilor lor. Pentru aceasta activiştii casei de cultură ar trebui să-şi petreacă o mare parte a timpului în mijlocul tineretului. Participarea la adunările generale U.T.M., consultările prilejuite de zilele secretarilor, ar duce fără îndoială la punerea de acord a planurilor cu preocupările reale ale tinerilor din întreprinderile raionului. Formulate intr-un fel sau altul, părerile zecilor de tineri cu care am stat de vorbă au confirmat — pentru a cita oară ? — că majoritatea tinerilor a ajuns la acea treaptă a exigenţelor în care aprecierea şi judecarea manifestărilor cultural-educative se face în raport direct cu calitatea. In fiecare întreprindere şi instituţie organizaţiile U.T.M. depun eforturi în conceperea unor activităţi culturale din ce în ce mai bune, mai frumoase, de la care tinerii rămîn cu bogate cunoştinţe. Este regretabil insă şi cu totul de neexplicat de ce casa de cultură se situează de multe ori sub nivelul clubului din întreprinderi. Iată un exemplu : în timp ce la Clubul Uzinelor „Griviţa Roşie" avea loc un concurs „Eminescu, luceafărul poeziei romîneşti" (cu sute de asistenţi şi participanţi) la Casa de cultură programul unei zile întregi l-a ocupat o repetiţie a formaţiei de dansuri. Bucureştiul (şi nu numai ei) oferă zilnic tinerilor sute de manifestări cultural-artistice de prestigiu, a căror calitate e indiscutabilă. Tinerii sunt solicitaţi, seară de seară, de spectacole de teatru, muzicale, cinematografice, de înaltă ţinută. Acţiunile minore de la casa de cultură, făcute numai de dragul de a se spune că există un program, nu pot şi nu au cum să reţină atenţia tinerilor. Conceput şi realizat în acest fel, programul lunii ianuarie, şi din păcate nu numai acesta, nu putea să-i atragă în sala casei de cultură pe tinerii spectatori. Cum se face, că, deşi experienţa acestei case de cultură a scos la iveală numeroase forme interesante, atractive, ele nu sunt folosite ? In anul 1962 un reporter consemna modul interesant în care a fost întocmit programul unei manifestări din ciclul „Să ne cunoaştem patria“. Cităm: „In holul casei de cultură participanţii au fost întîmpinaţi de o expoziţie cuprinzînd fotografii ce reprezentau viaţa nouă a regiunii Maramureş, costume populare specifice portului maramureşan. Expunerea a fost atrăgătoare, s-a folosit şi o ilustraţie muzicală corespunzătoare. Şi iată cum, după trei ani, in programul lunii ianuarie, în cadrul ace I La confluenta bulevardului 1 Mai cu Calea Grivitei LAUDĂ ŢĂRII Te-adun în seara vastă, stejar pămînt al ţării: în cer ţi-aprind lumini, să-ntreacă cerul, din ape smulg luceferi şi din oţel-scîntei, sun în metale sorii şi caratele şi frunţile, nimicînd idei, le-adun, pe firmamentul-nalt, să te-ncunune. Atîtea generaţii trudiră înapoi — şirul lor lung aprinse-n cer Calea Lactee şi pe pămînt aceste drumuri, pe care Ie urmăm, purtînd, în mîini şi-n ochi scînteie din scinteia lor să luminăm ceruri şi veacuri, mai departe. Venim toţi întemeietorii cetăţilor mirifice —■ noi Prometei, smulgînd din ape, focul, secerători cu plini cu roata soarelui pe umeri, constructorii de nave şi visătorii arhitecţi, făcînd din pîine — cîntec, din cîntec iarăşi piine... Sînt zile cu un veac de-ncăpătoare; treceţi în jetouiseţ faptele : pe-acest pămînt s-a dus încă o luptă, învingătorii vin cu arme paşnice pe umăr, şi-n cer şi-aprind, învingătorii, stele, din truda şi din visul lor, pămînt al ţării. FLORENŢA ALBU TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a adresat preşedintelui Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, felicitări cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a proclamării independenţei — ziua naţională a acestei ţări. Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane a transmis preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Române mulțumiri pentru felicitările adresate. „Decada teatrelor dramatice“ In vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii■aiitătii artistice a spectacolelor, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta in lunile mai — iunie „Decada teatrelor dramatice". La această manifestare vor participa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune spectacole prezentate în premieră în stagiunile 1963—1964 şi 1964— 1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese contemporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consiliului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selecţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor teatrelor dramatice din ţară cu cîte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In aceasta perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care si-au anunţat participarea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate In prima etapă, va avea loc in Bucureşti, la sfîrşitul lunii mai — Începutul lunii iunie. (Agerpres) luiaşi ciclu, prezentarea Moldovei s-a făcut fără inspiraţie, totul rezumîndu-se la o conferinţă. Vreau să ştiu pe cine ascult Preocupat de ridicarea nivelului cunoştinţelor sale politice, cultural-ştiinţifice, este firesc ca tineretul Capitalei noastre să participe la acele manifestări şi programe culturale care-i dau un răspuns competent, de înalt nivel calitativ. De aceea cînd este invitat de casa de cultură din raion la o expunere, de exemplu, pe o temă de muncă sau de cultură, de ştiinţă sau de viaţă — tinărul aşteaptă ca aceasta să fie făcută de un specialist din domeniul respectiv, de omul cu maximă competenţă. Activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură răspund întotdeauna cu plăcere şi dragoste invitaţiei tinerilor. Adesea, la Casa de cultură a tineretului din raionul 16 Februarie sunt invitaţi activişti de partid, academicieni, cadre universitare, scriitori, jurişti. Recenta întilnire pe o temă de etică a trezit un larg ecou printre sutele de participanţi, tocmai pentru că expunerea a fost făcută de către un astfel de om de prestigiu , pentru că ea a fost exemplificată printr-un program adecvat şi de ţinută artistică. Tot la această casă de cultură dorinţa tinerilor de a cunoaşte şi a aprofunda mai bine unele probleme VIORICA GRIGORESCU FLORICA POPA (Continuare în pag. a î1-a)