Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)

1965-09-11 / nr. 5076

Succese ale minerilor de la Petrila n producţia mi­nei Petrila, pon­derea cea mai însemnată o are sectorul III. Din cele 9 abataje­­cameră ale sale, dispuse în stra­tul III, blocul II, se extrag zilnic aproape 1 000 tone de cărbune. Faptul că toc­mai acest sector ocupă locul de frunte pe exploatare în întrecerea socialistă, devine astfel şi mai semnificativ. Minerii de aici au expediat preparaţiilor în primele 8 luni ale anului mai bine de 5 700 tone de cărbune peste plan la un indice calitativ supe­rior. Pe graficul întrecerii expus în curtea minei, cifrele sunt zil­nic împrospătate adăugîndu-li-se noi şi noi valori. ...Sîntem în abatajul-cameră în care lucrează brigada condusă de comunistul László Ştefan. Şutul se apropie de sfîrşit. Oa­menii au tras şuturile, au ridicat grinzile pentru susţinerea abata­jului, au evacuat ultimele canti­tăţi de cărbune. Banda rulantă sau crafetul cum îl numesc mi­nerii, s-a oprit. Ultimele minute de muncă sunt însă la fel de intens folosite: într-o aripă şi alta a abatajului se perforează, un miner se ocupă de curăţenie, alţii mai verifică încă o dată cali­tatea armării, se pregătesc unel­tele şi materialele pentru schim­bul următor. Printre trunchiurile dese ale armăturilor abatajului apar siluetele minerilor din schimbul II. Nu lipseşte nici ui­nul dintre ei. Sosesc în grup şi pleacă în grup, sunt prieteni buni, uniţi prin aceeaşi muncă, prin a­­celaşi interes. — Cum a mers ? — Am puşcat de cîte 2 ori pe aripă. — Uneltele . — Toate bune; rezervele sînt pregătite; puteţi continua perfo­­rajul... — „Goalele“ ? — Suficiente. Ţineţi legătura cu maistrul. Fiţi atenţi la pre­siune... Sînt discuţii lapidare, concise in limbajul minerilor despre ceea ce s-a realizat, despre ceea ce trebuie continuat în noul schimb, se înfiripă cu alte cuvinte o mică consfătuire înainte de predarea şi preluarea ştafetei întrecerii. în producţie se intră direct din „mers“ ciclul operaţiunilor nu reîncepe, ci continuă fără între­rupere, în acelaşi ritm. — In abatajul nostru — spu­nea tov. László — întrecerea se desfăşoară sub cunoscuta iniţia­tivă „2 cîmpuri de cărbune pe fiecare aripă de abataj şi schimb“. Prin organizarea judicioasă a muncii în abataj, prin disciplina şi mai ales prin însufleţirea oa­menilor în realizarea angajamen­telor, reuşim să puşcăm într-a­­devăr cu regularitate de două ori pe schimb şi aripă. Evident, pe această cale se obţin randa­mente mari. Ele sunt concretizate în cele 1600 tone de cărbune pe care le-am extras pînă acum peste prevederile planului. Atmosfera de întrecere, ordi­nea şi buna organizare, sunt spe­cifice în fiecare din cele 9 aba­taje ale sectorului III. In brigă­zile conduse de tinerii Enache Chiriţă, Furda Constantin şi alţii se aplică cu eficienţă iniţiativa utilizării stîlpilor metalici inter­calaţi cu stîlpi de lemn, la arma­rea abatajelor.­­ Construcţia lor a fost con­cepută de un grup de ingineri şi tehnicieni din secţie ne expli­că maistrul Moldovan Ştefan. Prezintă mai multe avantaje. In primul rînd sunt recuperabili, economisindu-se pe această cale însemnate cantităţi de lemn (pes­te 60 m.c.), iar în al doilea rînd au o rezistenţă cu mult mai mare la presiunea tavanului evitîndu-se deci prăbuşirile. La ieşirea din mină, am pri­vit graficul întrecerii, această edificatoare oglindă a entuzias­mului oamenilor din adîncuri. Pe coloana sectorului III în dreptul fiecărei brigăzi „mercurul“ suc­ceselor se află în urcare continuă de la începutul anului, iar la fi­nele acestor 8 luni înregistrîn­­du-se cantităţi mult peste limita planificată: Furda Constantin 2964 tone, Rotar Ion 2404 tone, Cîşlam Ion 2501 tone, Jurca Ion 945 tone etc. Şi „mercurul“ suc­ceselor urcă cu fiecare zi, con­stant ca o forţă vie impus de temperatura care vine direct din abataj, din încleştarea palmelor cu minerul pickamerelor. LAL ROMULUS îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în şcolile tehnice Pentru a lărgi accesul la şco­lile tehnice pentru personal teh­nic şi în şcolile tehnice de maiştri în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noas­tre naţionale, printr-o recentă ho­­tărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în aceste şcoli. Potrivit hotărârii, se desfiinţea­ză limita de vîrstă pentru în­scrierea la concursul de admitere în ambele categorii de şcoli. La examenul de admitere în şcolile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţă­­mîntului mediu de cultură gene­rală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admiterea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi — în ace­leaşi condiţii cu muncitorii ab­solvenţi ai învăţămîntului profe­sional — şi muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cul­tură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în între­prinderi. Pentru specialităţile mi­ner şi foraj-extracţie sunt admişi şi anumite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă sau prin cursuri organizate în între­prinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o durată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile teh­nice de maiştri se face pe baza recomandării întreprinderii sau instituţiei de unde provin, în or­dinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere şi în limi­ta planului de şcolarizare. (Agerpres) Un nou obiectiv industrial în Capitală FABRICA DE EMMIE PREFABRICATE DE BETON Pe harta economi­că a Capitalei a în­ceput să se profileze un nou obiectiv in­dustrial — Fabrica de elemente prefa­bricate din beton pentru locuințe — din cartierul Militari. Pînă în prezent, a fost terminată cea mai mare parte a lu­crărilor la structura de rezistenţă a clădi­rii care va adăposti halele de producţie. Noua fabrică de case, care urmează să intre în funcţiune anul viitor, va ocupa o suprafaţă de 17 000 mp şi va funcţiona pe principiul unui com­binat, unde vor fi produse toate elemen­tele necesare unei clădiri. Capacitatea de producție a aces­teia va fi de 4 500 a­­partamente pe an. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXI, Seria II, Nr. 5076­6 PAGINI — 25 BANI Sîmbătă 11 septembrie 1965 ÎN PAG. 4 : ■ 75 de ani de la moar­tea lui Vasile Alecsan­­dri ■ Cel de-al III-lea Fes­tival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete ■ Cu foarfecele de mon­taj prin kilometri de peliculă (Naşterea spec­tacolului cinematografic) ÎN PAG. 5 : ■ Locul activistului: or­ganizaţia U.T.C. ■ Pe ogoare, ritmuri intense de lucru ■ Construiţi-vă singuri IN PAG. 6 . ■ Nelinişti pe ţărmuri atlantice ■ „Războiul din um­bră“ ■ Confruntare electora­lă în Norvegia Meseria de tinichigiu într-o secţie ca cea de capotaj a Uzinelor „Steagul roşu“ Braşov, presupune multă indemînare şi expe­rienţă. Tinărul Iosif Tina se numără printre cei care şi-au insuşit-o cel mai bine. Pentru rezultatele obţinute la locul de muncă e evidenţiat lună de lună Foto : O. PLEC­AN Vizita in 11. R. S. S. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România In timpul semnării Comu­nicatului cu privire la vizi­ta oficială făcută in U.R.S.S. de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România Telefoto : TASS — Ager­pres Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Krem­lin, au avut loc convorbiri în­tre delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România şi condu­cătorii partidului şi guvernu­lui sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie fră­ţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privi­re la dezvoltarea pe mai de­parte a relaţiilor româno-so­­vietice, cu­ privire la proble­mele actuale ale situaţiei in­ternaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea So­vietică şa delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republi­cii Socialiste România. Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova, a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniş­tri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Ma­zurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C.. al P.C.U.S., preşedin­tele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Pemicev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secre­tari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socia­listă România. Mitingul prieteniei româno - sovietice de la Kremlin In marea Sală a Congrese­lor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei ro­­mâ­no-sovietice. In sala de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, munci­tori, ingineri, funcţionari, oa­meni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai for­ţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republi­cii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezidiu a tovarăşilor Ni­colae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, A­­lexandru Bîrlădeanu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Manea Mănes­cu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. L Brej­­nev, A. N. Kosîghin, A. I. Mi­koian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, G. I. Voronov, V. V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor lo­cuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Mos­cova al P.C.U.S., care în nu­mele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Vik­­­torov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Mosco­va, prof. D. I. Diakonov, de­canul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învăţătoare la şcoala nr. 101 „Kosmodemian­­ski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună a­plauze prelungite cînd se dă cuvîntul şefului delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tova­răşii Leonid Brejnev, şi Ni­colae Ceauşescu au fost urmă­rite cu deosebită atenţie şi subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manife­stare a sentimentelor de prie­tenie româno-sovietică. in pag. //­///. Cuvîntările rostite de tovarăşii LEONID BREJNEV si NICOLAE CEAUȘESCU Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Rom£iia Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Mos­cova, sîmbătă 11 sep­tembrie a.c, în jurul orei 9:30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Ni­colae Ceaușescu, se­cretar general al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu angajamentele anuale îndeplinite • SUCEAVA.­­ Muncitorii din economia forestieră a regiunii Suceava şi-au realizat în întregime angajamentele anuale luate în întrecerea socialistă. La producţia globală acestea au fost de­păşite cu peste 8 milioane lei, iar la producţia marfă cu aproape 10 milioane. Datorită dotării cu noi utilaje, modernizării maşinilor şi bunei organizări a muncii, în fabricile de industrializare a lemnului s-au produs în plus în acest an 13 732 mc cherestea. Un obiectiv principal al întrecerii îl constituie îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. In acest scop, la fabricile de mobilă s-a genera­lizat metoda turnării lacului poliesteric „umed pe umed“, iar la Fabrica de placaje se folosesc pe scară largă benzile de furnir. Prin folosirea la fabricarea plăcilor fibrolemnoase dure şi izolatoa­re a unor adezivi superiori, s-a reuşit ca angajamentul privind îmbunătăţirea calităţii plăcilor să fie depăşit cu 4 la sută. Mai mult de 85 la sută din producţia de plăci fibrolemnoase este acum de calitatea I. • PLOIEŞTI. — întreprinderile producătoare de materiale de construcţii din regiunea Ploieşti au livrat în primele 8 luni din acest an, peste prevederile de plan, o producţie de ciment, carton asfaltat şi alte materiale, aproape egală cu cea realizată în întregul an 1950. Din producţia respectivă se pot construi circa 1 200 de apartamente. Aceste unităţi au îndeplinit şi anga­jamentul anual privind realizarea de economii suplimentare la preţul de cost. Pentru producţia anului viitor, care va fi mai mare cu apro­ximativ 12 la sută, se iau de pe acum măsuri tehnico-organizato­­rice. La Fieni, Pătîrlagele, Doiceşti, Măgura şi Văleni de Munte se construiesc şi se amenajează noi secţii şi instalaţii menite să valorifice resursele bogate de nisip cuarţos, marnă, piatră de var etc. In cariere au fost luate măsuri de sporire a mecanizării lucrărilor. (Agerpres) Oraşul „Gheorghe Gh­eorghiu-Dej" astăzi

Next