Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)
1965-09-11 / nr. 5076
Succese ale minerilor de la Petrila n producţia minei Petrila, ponderea cea mai însemnată o are sectorul III. Din cele 9 abatajecameră ale sale, dispuse în stratul III, blocul II, se extrag zilnic aproape 1 000 tone de cărbune. Faptul că tocmai acest sector ocupă locul de frunte pe exploatare în întrecerea socialistă, devine astfel şi mai semnificativ. Minerii de aici au expediat preparaţiilor în primele 8 luni ale anului mai bine de 5 700 tone de cărbune peste plan la un indice calitativ superior. Pe graficul întrecerii expus în curtea minei, cifrele sunt zilnic împrospătate adăugîndu-li-se noi şi noi valori. ...Sîntem în abatajul-cameră în care lucrează brigada condusă de comunistul László Ştefan. Şutul se apropie de sfîrşit. Oamenii au tras şuturile, au ridicat grinzile pentru susţinerea abatajului, au evacuat ultimele cantităţi de cărbune. Banda rulantă sau crafetul cum îl numesc minerii, s-a oprit. Ultimele minute de muncă sunt însă la fel de intens folosite: într-o aripă şi alta a abatajului se perforează, un miner se ocupă de curăţenie, alţii mai verifică încă o dată calitatea armării, se pregătesc uneltele şi materialele pentru schimbul următor. Printre trunchiurile dese ale armăturilor abatajului apar siluetele minerilor din schimbul II. Nu lipseşte nici uinul dintre ei. Sosesc în grup şi pleacă în grup, sunt prieteni buni, uniţi prin aceeaşi muncă, prin acelaşi interes. — Cum a mers ? — Am puşcat de cîte 2 ori pe aripă. — Uneltele . — Toate bune; rezervele sînt pregătite; puteţi continua perforajul... — „Goalele“ ? — Suficiente. Ţineţi legătura cu maistrul. Fiţi atenţi la presiune... Sînt discuţii lapidare, concise in limbajul minerilor despre ceea ce s-a realizat, despre ceea ce trebuie continuat în noul schimb, se înfiripă cu alte cuvinte o mică consfătuire înainte de predarea şi preluarea ştafetei întrecerii. în producţie se intră direct din „mers“ ciclul operaţiunilor nu reîncepe, ci continuă fără întrerupere, în acelaşi ritm. — In abatajul nostru — spunea tov. László — întrecerea se desfăşoară sub cunoscuta iniţiativă „2 cîmpuri de cărbune pe fiecare aripă de abataj şi schimb“. Prin organizarea judicioasă a muncii în abataj, prin disciplina şi mai ales prin însufleţirea oamenilor în realizarea angajamentelor, reuşim să puşcăm într-adevăr cu regularitate de două ori pe schimb şi aripă. Evident, pe această cale se obţin randamente mari. Ele sunt concretizate în cele 1600 tone de cărbune pe care le-am extras pînă acum peste prevederile planului. Atmosfera de întrecere, ordinea şi buna organizare, sunt specifice în fiecare din cele 9 abataje ale sectorului III. In brigăzile conduse de tinerii Enache Chiriţă, Furda Constantin şi alţii se aplică cu eficienţă iniţiativa utilizării stîlpilor metalici intercalaţi cu stîlpi de lemn, la armarea abatajelor. Construcţia lor a fost concepută de un grup de ingineri şi tehnicieni din secţie ne explică maistrul Moldovan Ştefan. Prezintă mai multe avantaje. In primul rînd sunt recuperabili, economisindu-se pe această cale însemnate cantităţi de lemn (peste 60 m.c.), iar în al doilea rînd au o rezistenţă cu mult mai mare la presiunea tavanului evitîndu-se deci prăbuşirile. La ieşirea din mină, am privit graficul întrecerii, această edificatoare oglindă a entuziasmului oamenilor din adîncuri. Pe coloana sectorului III în dreptul fiecărei brigăzi „mercurul“ succeselor se află în urcare continuă de la începutul anului, iar la finele acestor 8 luni înregistrîndu-se cantităţi mult peste limita planificată: Furda Constantin 2964 tone, Rotar Ion 2404 tone, Cîşlam Ion 2501 tone, Jurca Ion 945 tone etc. Şi „mercurul“ succeselor urcă cu fiecare zi, constant ca o forţă vie impus de temperatura care vine direct din abataj, din încleştarea palmelor cu minerul pickamerelor. LAL ROMULUS îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în şcolile tehnice Pentru a lărgi accesul la şcolile tehnice pentru personal tehnic şi în şcolile tehnice de maiştri în vederea pregătirii de cadre tehnice necesare economiei noastre naţionale, printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri au fost aduse unele îmbunătăţiri privind condiţiile de admitere în aceste şcoli. Potrivit hotărârii, se desfiinţează limita de vîrstă pentru înscrierea la concursul de admitere în ambele categorii de şcoli. La examenul de admitere în şcolile tehnice pentru personal tehnic se primesc absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură generală cu diplomă de maturitate sau cu certificat de absolvire. La admiterea în şcolile tehnice de maiştri vor fi înscrişi — în aceleaşi condiţii cu muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului profesional — şi muncitorii absolvenţi ai învăţămîntului mediu de cultură generală care s-au calificat prin cursurile organizate în întreprinderi. Pentru specialităţile miner şi foraj-extracţie sunt admişi şi anumite categorii de muncitori calificaţi la locul de muncă sau prin cursuri organizate în întreprinderi, dacă sunt absolvenţi ai şcolii generale sau ai altor şcoli echivalente. Pentru aceştia se vor organiza clase aparte cu o durată de şcolarizare adecvată. Primirea elevilor în şcolile tehnice de maiştri se face pe baza recomandării întreprinderii sau instituţiei de unde provin, în ordinea rezultatelor obţinute la examenul de admitere şi în limita planului de şcolarizare. (Agerpres) Un nou obiectiv industrial în Capitală FABRICA DE EMMIE PREFABRICATE DE BETON Pe harta economică a Capitalei a început să se profileze un nou obiectiv industrial — Fabrica de elemente prefabricate din beton pentru locuințe — din cartierul Militari. Pînă în prezent, a fost terminată cea mai mare parte a lucrărilor la structura de rezistenţă a clădirii care va adăposti halele de producţie. Noua fabrică de case, care urmează să intre în funcţiune anul viitor, va ocupa o suprafaţă de 17 000 mp şi va funcţiona pe principiul unui combinat, unde vor fi produse toate elementele necesare unei clădiri. Capacitatea de producție a acesteia va fi de 4 500 apartamente pe an. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Anul XXI, Seria II, Nr. 50766 PAGINI — 25 BANI Sîmbătă 11 septembrie 1965 ÎN PAG. 4 : ■ 75 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri ■ Cel de-al III-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete ■ Cu foarfecele de montaj prin kilometri de peliculă (Naşterea spectacolului cinematografic) ÎN PAG. 5 : ■ Locul activistului: organizaţia U.T.C. ■ Pe ogoare, ritmuri intense de lucru ■ Construiţi-vă singuri IN PAG. 6 . ■ Nelinişti pe ţărmuri atlantice ■ „Războiul din umbră“ ■ Confruntare electorală în Norvegia Meseria de tinichigiu într-o secţie ca cea de capotaj a Uzinelor „Steagul roşu“ Braşov, presupune multă indemînare şi experienţă. Tinărul Iosif Tina se numără printre cei care şi-au insuşit-o cel mai bine. Pentru rezultatele obţinute la locul de muncă e evidenţiat lună de lună Foto : O. PLECAN Vizita in 11. R. S. S. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România In timpul semnării Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută in U.R.S.S. de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România Telefoto : TASS — Agerpres Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică şa delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova, a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C.. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Pemicev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. Mitingul prieteniei româno - sovietice de la Kremlin In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezidiu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. L Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, G. I. Voronov, V. V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului „Gubkin“, T. P. Volkova, învăţătoare la şcoala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şefului delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev, şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită atenţie şi subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. in pag. /////. Cuvîntările rostite de tovarăşii LEONID BREJNEV si NICOLAE CEAUȘESCU Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Rom£iia Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c, în jurul orei 9:30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Cu angajamentele anuale îndeplinite • SUCEAVA. Muncitorii din economia forestieră a regiunii Suceava şi-au realizat în întregime angajamentele anuale luate în întrecerea socialistă. La producţia globală acestea au fost depăşite cu peste 8 milioane lei, iar la producţia marfă cu aproape 10 milioane. Datorită dotării cu noi utilaje, modernizării maşinilor şi bunei organizări a muncii, în fabricile de industrializare a lemnului s-au produs în plus în acest an 13 732 mc cherestea. Un obiectiv principal al întrecerii îl constituie îmbunătăţirea calităţii produselor. In acest scop, la fabricile de mobilă s-a generalizat metoda turnării lacului poliesteric „umed pe umed“, iar la Fabrica de placaje se folosesc pe scară largă benzile de furnir. Prin folosirea la fabricarea plăcilor fibrolemnoase dure şi izolatoare a unor adezivi superiori, s-a reuşit ca angajamentul privind îmbunătăţirea calităţii plăcilor să fie depăşit cu 4 la sută. Mai mult de 85 la sută din producţia de plăci fibrolemnoase este acum de calitatea I. • PLOIEŞTI. — întreprinderile producătoare de materiale de construcţii din regiunea Ploieşti au livrat în primele 8 luni din acest an, peste prevederile de plan, o producţie de ciment, carton asfaltat şi alte materiale, aproape egală cu cea realizată în întregul an 1950. Din producţia respectivă se pot construi circa 1 200 de apartamente. Aceste unităţi au îndeplinit şi angajamentul anual privind realizarea de economii suplimentare la preţul de cost. Pentru producţia anului viitor, care va fi mai mare cu aproximativ 12 la sută, se iau de pe acum măsuri tehnico-organizatorice. La Fieni, Pătîrlagele, Doiceşti, Măgura şi Văleni de Munte se construiesc şi se amenajează noi secţii şi instalaţii menite să valorifice resursele bogate de nisip cuarţos, marnă, piatră de var etc. In cariere au fost luate măsuri de sporire a mecanizării lucrărilor. (Agerpres) Oraşul „Gheorghe Gheorghiu-Dej" astăzi