Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)

1965-09-16 / nr. 5080

ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU RECOLTĂ Oglinda hărniciei In raionul Olteniţa două lucrări sînt mai im­portante la ordinea zilei: pregătirile pentru în­­sămîntările de toamnă și culesul porumbului. Consiliul raional agricol a luat o serie de mă­suri care asigură: • Terminarea, pînă la 22 septembrie, a ară­turilor pe cele 36 000 de hectare care vor fi în­­săminţate cu grîu. • Recoltarea mai întii a hibrizilor timpurii­­le pe cele 10 000 de hectare care vor fi însămînţate cu grîu ; viteza zilnică la recoltatul porumbului: 1 500 de hectare. • Selectarea şi tratarea întregii cantităţi de să­minţă de grîu pînă la 16 septembrie. Ţinînd seama de toate acestea, comitetul ra­ional al U.T.C. a iniţiat mai multe activităţi din care amintim : • S-au ţinut adunări generale deschise în toate organizaţiile de bază U.T.C. din agricultură, în care conducător­ii de unităţi, spe­cialiştii au vorbit despre măsurile stabilite şi cum pot fi acestea în­făptuite, iar tinerii şi-au luat an­gajamente concrete. • Intr-o recentă plenară a co­mitetului raional U.T.C. s-a popularizat experienţa organiza­ţiilor de bază U.T.C. din coope­rativele agricole Chirnogi, Ul­­meni, Mînăstirea cu privire la antrenarea tinerilor ţărani coope­ratori la lucrările din actuala campanie agricolă. „ Cei mai buni activişti ai co­mitetului raional U.T.C. au fost repartizaţi în organizaţiile de bază U.T.C. cu mai puţină expe­rienţă. Cum se înfăptuiesc aceste măsuri în unităţi, în organiza­ţiile de bază ale U.T.C. ? La cooperativa agricolă din Mitreni culesul porumbului era în toi. In raport cu cerin­ţele, toţi tinerii erau prezenţi la posturile de lucru. Peste 200 erau la culesul porumbului şi tăiatul cocenilor. Tinerilor conductori de atelaje le-au venit în ajutor şi cei din sec­torul zootehnic. Aceştia s-au angajat să facă cel puţin cite două transporturi de coceni pe zi, direct la gropile de siloz. Astfel transportul ţine pas cu recoltatul. Cu cele trei autocamioane se cară po­rumbul contractat cu statul direct la bază, iar cu atelaje­le se duc ştiuleţii la pătule. Un scurt bilanţ arată că pînă a­­cum s-a cules recolta de pe 300 din cele 800 de hectare cu porumb. S-a creat front de lucru tractoarelor, peste 200 de hectare fiind eliberate de co­ceni. S-au tocat şi însilozat peste 800 de tone de coceni. Asemănător este organizată munca şi în cooperativele a­­gricole Sohatu, Mînăstirea, Chirnogi şi altele.­ La Ulmeni terenul este pre­gătit pe 400 de hectare. După porumb urmează să fie semă­nate cu grîu 300 de hectare. Recoltatul a început mai întii pe aceste suprafeţe. In echipele de culegători, organizaţia U.T.C a antrenat cei mai mulţi tineri. Noaptea se lucrează la tăiatul cocenilor. La căruţele care transportă cocenii s-au ataşat platforme de gratii pen­tru mărirea capacităţii. Tova­răşul Ion Dinu, preşedintele cooperativei ne spunea: — Măsurile stabilite au fă­cut ca viteza de recoltat să ajungă de la 25 la 50 de hec­tare pe zi. In pătțile se află deja recolta strînsă de pe 320 din cele 610 hectare. Mecani­zatorii execută arături în două schimburi. In 10 zile tot tere­nul pentru grîu va fi pregătit. Ne-au sosit toate buletinele NICOLAE BARBU (Urmare din pag. a ll-a) Ogoare de vară pe suprafețe cit mai întinse... Foto : N. SCARLET Agrotehnica nu avizează întirzieri Cooperativele agri­cole de producţie din raionul Paşcani, re­giunea Iaşi, au de schimbat 747 tone de săminţă. Schimbul ar fi sim­plu, dacă... Acum o lună, Consi­liul agricol raional a trimis planul de schimb la Iaşi, de un­de s-a intors aprobat pe 4 septembrie. Coo­perativele agricole au primit apoi comuni­carea in legătură cu bazele de recepţie la care au fost reparti­zate să efectueze schimbul. Data de 4 septembrie insemnind o oarecare in­tirziere, unităţile s-au grăbit să trimită la bazele indicate căruţe şi ma­şini lneăj£3te„ cu­ gir­­ul pentru schimb. — Graba strică trea­ba. Cu acest proverb au fost intimpinati delegaţii convoaielor de atelaje şi ai coloa­nelor de maşini, in­­trucit tovarăşii de la întreprinderea regio­nală pentru valorifi­­carea produselor a­­gricole nu s-au gră­bit să avizeze Înce­perea schimbului­ de săminţă. Cooperativele agri­cole din Stroieşti, Les-■pezi, Oţeleni, Cuza, Heleştieni, s-au con­­format şi au amintit treaba pentru a doua -zi. . . . — Nu vă grăbiţi, tovarăşi! ţi s-a spus din nou in ziua ur­mătoare. Veniţi mii­­ne. Şi aşa au făcut a­­ceste cooperative trei­­patru drumuri cu că­ruţele şi maşinile În­cărcate, consumind benzină, irosind timp... Agrotehnica nr... avizează depăşirile e­­pocii optime la insă­­mintare. C. SLAVIC TINEREŢE EDUCAŢIE RĂSPUNDERI Ce vină are copilul z­ iua era fierbinte, una din zilele obiş­nuite ale lui august de anul acesta. Pe strada care, cobo­­rînd din centru du­ce spre portul o­­raşului, oamenii­ tre­­ceau căutînd um­bra copacilor, fapt pentru care, fără îndoială, n-au observat că, acolo chiar, două femei zdravene se apropiau pîndind cele două intrări ale unui mic părcideţ. Semnele pe care şi le făceau a­­rătau că pun la cale ceva foarte serios. O a treia, o femeie cam la treizeci de ani, se afla deja în părculeţ, în faţa unui bătrîn care supraveghea jocul unei fetiţe de cinci ani. „Luminiţa !“ a strigat femeia, apropiindu-se, ca din întîmplare, dar fetiţa, ridicînd ochii, a pri­vit-o fără dragoste. „Las-o în pace!“ şi-a virat bătrînul bastonul între femeie şi fată. „Nu-ţi dau voie să te apro­pii de ea!“. Femeia l-a fulgerat amar şi, scoţînd o pungă cu bomboane, s-a apropiat şi mai mult de faţă. „Luminiţa, Luminiţa...“ Atrasă de culorile lucioase ale bomboanelor, ca orice copil, Lu­miniţa a întrebat-o pe femeie da­că „nu o bate“ şi a pornit alături de ea pe al ei. Una ,dintre cele două femei, ascunsă după ziduri, a trecut repede în aceeaşi direc­ţie şi, în momentul cînd fetiţa a ajuns la gard, toate trei s-au năpustit spre fată, ridicînd-o pe sus. Fetiţa a început să ţipe, stri­­gînd că vrea să meargă la bunic, la tatăl ei, fapt pentru care cele trei femei au lovit-o peste gură. Încercarea bătrinului de a in­terveni a fost de prisos: pînă să sosească el, cele trei femei, îm­preună cu­ fata, dispăruseră... Scenă de scandal, răpire de minori ? Da, cam aşa ceva. De data acesta, însă, nici tribunalul, nici miliţia n-au avut „dreptul“ de a interveni cu nimic. Femeia care a pus la cale „răpirea“ fe­tiţei, este chiar mama ei. Din ne­fericire, scena nu se petrecea pentru prima dată. Copilul aces­ta, aflat la vîrsta conturării pri­melor sentimente, a formării pri­melor raţionamente despre oa­meni, este supus, de la o vreme, unor scena de natură să strice în el pentru totdeauna acul busolei de orientare în viaţă: ca o sim­plă jucărie, fetiţa de cinci ani este pîndită pe la colţuri, de după uşi, pe sub scări, e smulsă — cînd de tată, cînd de mamă luată din „stăpinirea“ celui­lalt şi ascunsă pînă la o nouă ră­pire... “­­­„Tatăl tău ? O să te părăseas­că..., n-o să aibă grijă de tine...“, „Mama ta ? O să te bată, n-o să ai de la ea nici o bucurie...“. Intre mamă şi tată, fruntea de copil se înfierbîntă zăpăcită şi ochii se învîrtesc nedumeriţi cînd e la tata, află vorbele cele mai grele la adresa mamei, cind e la mama — invers. De la o vreme, a devenit irascibilă, nu e chip să-i faci nici o observaţie, chiar atunci cînd a greşit, ime­diat se retrage intr-un colţ şi, privind neprietenos, aruncă vor­be acuzatoare, după cu­m e ca­zul : „mi-a spus mie mama!“..., „mi-a spus mie tata !“... Povestea, din păcate, nu este una inventată, ci una foarte re­ală. Despărţită de un prim soţ şi dorind să-şi facă, chipurile, o ambiţie faţă de fostul soţ, s-a căsătorit cu primul bărbat în­­tîlnit — tatăl Luminiţei. Cine este omul acesta ? Un om onest, statornic în hotărîrea lui de a-şi întemeia o familie, dar destul de EUGEN FLORESCU (Continuare in pag. a II-a) I t­ oate aceste fotografii — reprezentînd imagini surprinse de fotoreporterul nostru în cîteva şcoli din Capitală — au o explicaţie comună. S-au redeschis şcolile. Au reînceput cursurile. Milioane de elevi, aproape patru milioane, au intrat pe poarta mare, sărbătorească, a unui nou an şcolar. Emoţiile nu au lipsit­ mai mari pentru cei mici, mai elevate şi mai tainice pentru adolescenţii ultimelor, clase. Învăţători şi profesori au rostit tradiţionala urare : „Succes în noul an !“ , au încercat să desluşească pe feţele elevilor schim­bările, gîndurile­­ cu­ au „crescut" în numai trei luni de vacanţă­; şi au încercat, în egală măsură, să-şi ascundă emoţia. Explicînd conţinutul profund, plin de sensuri al noilor denumiri apărute în aceste zile pe frontis­piciul miilor de şcoli de pe întinsul ţării,­ profe­sorii au subliniat înaltele îndatoriri ale învăţămân­­tului chemat să intervină activ — aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. — în „forma­rea tinerelor generaţii şi educarea omului nou, în ridicarea nivelului cultural şi de conştiinţă al în­tregului popor, în spiritul înaltelor idei ale umanis­mului socialist“. Principal izvor de cultură şi civilizaţie, şcoala are menirea să formeze multilateral , constructorii de mîine ai ţării. Elevii noilor şcoli, generale, elevii­ noilor licee, elevii primului an şcolar al Republicii Socialiste România, sînt cadrele de mîine ale economiei şi culturii noi, înfloritoare, ale­ poporului nostru. — Sînteţi cei 550 000 viitori absolvenţi pe care învăţămintul noului cincinal — pentru noi cincina­lul începe acum, la jumătatea lunii septembrie — se angajează­ în faţa partidului să-i pregătească te­meinic. Sînteţi eşalonul de completare şi schimb al constructorilor şi oţelarilor ţării, al mecanizatorilor şi electroniştilor, al făuritorilor recoltelor bogate şi al viitorilor învăţători! cum ÎN PAGINA Reportajul nostru din prima zi de școală Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXI, Seria II, Nr. 5080 4 PAGINI — 25 BANI Joi 16 septembrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Vizita în R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali trans­mit : Delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovară­şul Todor Jivkov şi alţi con­ducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plev­na, delegaţia s-a oprit la Bo­­tevgrad, unde a vizitat fabri­ca de semiconductor. La intrarea în uzină, oas­peţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-se­­cretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţiona­le, a oferit membrilor delega­ţiei şi persoanelor care o înso­ţesc, tradiţionala pîine şi sa­re, vin şi flori. Directorul uzinelor a infor­mat pe oaspeţi despre istori­cul şi importanţa acestei în­treprinderi în economia naţio­nală a Bulgariei.­ însoţiţi de cadre tehnice, membrii dele­gaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, intere­­sîndu-se de procesul de fabri­caţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a pro­ducţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai­­ delegaţiei, au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat ■ colecti­vului întreprinderii noi suc­cese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au ofe­rit cadouri colectivului uzinei. In drum , spre Plevna, dele­gaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din co­muna Praveţ. Membrii coope­rativei i-au întîmpinat pe oas­peţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia ro­­mâno-bulgară. Pionierii au o­­ferit flori şi cravate roşii. Pre­şedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor coope­rativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi sponta­ne­­ de prietenie ■ au fost făcute delegaţiei de partid­ şi guver­namentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim-secretar al co­mitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, de­legaţiei de partid şi guverna­mentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între par­tidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă do­rim din toată inima mult suc­ces în construirea socialismu­lui, în înflorirea Bulgariei so­cialiste, în încheierea mitingului, to­varăşul Todor Jivkov şi-a ex­primat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizi­tează R. P. Bulgaria. Convor­birile noastre, a spus el, sunt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialis­mului şi comunismului. Noi suntem­ hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru­ pacea în Bal­cani şi lumea întreagă. Pe tot traseul, mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşi­­te urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împo­dobite cu flori şi covoare mul­ticolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna, delegaţia ro­mână a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, prim­­secretar al Comitetului regio­nal de partid Plevna, Gheor­ghe Petrov, preşedinte al sfa­tului popular regional, Mar­ko Markov, preşedintele orga­nizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei princi­pală în producţia industria­lă o deţine industria u­­şoară şi alimentară. In ul­timii ani, aici a fost desco­perită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită mu­zeelor şi monumentelor sale istorice. La Bolovgrad, înalţii oaspeţi români au fost intimpinati cu pîine şi sare Noi capacităţi de producţie • Lucările de mo­dernizare şi dezvol­tare ale întreprinde­rii „1 Septembrie“ din oraşul Satu Mare, unitate care în pre­zent produce circa 80 la sută din totalul maşinilor de gătit cu gaze lichefiate, ce se fabrică în ţară, se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Impu­nătoarea hală a sec­ţiei de emailaj a fost terminată cu aproa­pe o săptămînă mai devreme decit era prevăzut, acum mon­­tîndu-se aici ultimele utilaje. Şi la celelal­te obiective , secţiile sculărie, prese, gal­vanizare, matriţerie şi altele, constructo­rii sunt în avans faţă de grafic. La terminarea a­­cestor lucrări, pro­ducţia de maşini de gătit cu gaze liche­fiate, energie electri­că şi combustibil li­chid sau gazos va creşte cu peste 100 000 de bucăţi a­­nual. • Constructorii ca­re execută obiecti­vele prevăzute în planul de moderni­zare şi dezvoltare a Fabricii de îmbrăcă­minte „Mondiala“, din oraşul Satu Ma­re, au terminat con­strucţia unui nou corp de clădire pen­tru ateliere, cu trei etaje şi o suprafaţă de peste 2 300 m.p. In prezent aici se instalează utilaje pentru cele 10 benzi noi de confecţii care vor asigura în viito­rul an circa 40 la su­tă din producția în­tregii fabrici. Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziasta primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni acla­mau pentru prietenia româ­­no-bulgară, fluturînd stegule­­ţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari pur­tau inscripţii de salut în cin­stea Partidului Comunist Ro­mân, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, în ime­diata vecinătate a Mausoleu­lui închinat ostaşilor ruşi şi români, care au căzut în lup­tele din războiul din 1877—­ 1878, o companie militară prezintă­­onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în re­vistă compania de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste România și al Republicii Populare Bulgaria. (Continuare in pag. a IV-a)

Next