Scînteia Tineretului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5067-5092)
1965-09-16 / nr. 5080
ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU RECOLTĂ Oglinda hărniciei In raionul Olteniţa două lucrări sînt mai importante la ordinea zilei: pregătirile pentru însămîntările de toamnă și culesul porumbului. Consiliul raional agricol a luat o serie de măsuri care asigură: • Terminarea, pînă la 22 septembrie, a arăturilor pe cele 36 000 de hectare care vor fi însăminţate cu grîu. • Recoltarea mai întii a hibrizilor timpuriile pe cele 10 000 de hectare care vor fi însămînţate cu grîu ; viteza zilnică la recoltatul porumbului: 1 500 de hectare. • Selectarea şi tratarea întregii cantităţi de săminţă de grîu pînă la 16 septembrie. Ţinînd seama de toate acestea, comitetul raional al U.T.C. a iniţiat mai multe activităţi din care amintim : • S-au ţinut adunări generale deschise în toate organizaţiile de bază U.T.C. din agricultură, în care conducătorii de unităţi, specialiştii au vorbit despre măsurile stabilite şi cum pot fi acestea înfăptuite, iar tinerii şi-au luat angajamente concrete. • Intr-o recentă plenară a comitetului raional U.T.C. s-a popularizat experienţa organizaţiilor de bază U.T.C. din cooperativele agricole Chirnogi, Ulmeni, Mînăstirea cu privire la antrenarea tinerilor ţărani cooperatori la lucrările din actuala campanie agricolă. „ Cei mai buni activişti ai comitetului raional U.T.C. au fost repartizaţi în organizaţiile de bază U.T.C. cu mai puţină experienţă. Cum se înfăptuiesc aceste măsuri în unităţi, în organizaţiile de bază ale U.T.C. ? La cooperativa agricolă din Mitreni culesul porumbului era în toi. In raport cu cerinţele, toţi tinerii erau prezenţi la posturile de lucru. Peste 200 erau la culesul porumbului şi tăiatul cocenilor. Tinerilor conductori de atelaje le-au venit în ajutor şi cei din sectorul zootehnic. Aceştia s-au angajat să facă cel puţin cite două transporturi de coceni pe zi, direct la gropile de siloz. Astfel transportul ţine pas cu recoltatul. Cu cele trei autocamioane se cară porumbul contractat cu statul direct la bază, iar cu atelajele se duc ştiuleţii la pătule. Un scurt bilanţ arată că pînă acum s-a cules recolta de pe 300 din cele 800 de hectare cu porumb. S-a creat front de lucru tractoarelor, peste 200 de hectare fiind eliberate de coceni. S-au tocat şi însilozat peste 800 de tone de coceni. Asemănător este organizată munca şi în cooperativele agricole Sohatu, Mînăstirea, Chirnogi şi altele. La Ulmeni terenul este pregătit pe 400 de hectare. După porumb urmează să fie semănate cu grîu 300 de hectare. Recoltatul a început mai întii pe aceste suprafeţe. In echipele de culegători, organizaţia U.T.C a antrenat cei mai mulţi tineri. Noaptea se lucrează la tăiatul cocenilor. La căruţele care transportă cocenii s-au ataşat platforme de gratii pentru mărirea capacităţii. Tovarăşul Ion Dinu, preşedintele cooperativei ne spunea: — Măsurile stabilite au făcut ca viteza de recoltat să ajungă de la 25 la 50 de hectare pe zi. In pătțile se află deja recolta strînsă de pe 320 din cele 610 hectare. Mecanizatorii execută arături în două schimburi. In 10 zile tot terenul pentru grîu va fi pregătit. Ne-au sosit toate buletinele NICOLAE BARBU (Urmare din pag. a ll-a) Ogoare de vară pe suprafețe cit mai întinse... Foto : N. SCARLET Agrotehnica nu avizează întirzieri Cooperativele agricole de producţie din raionul Paşcani, regiunea Iaşi, au de schimbat 747 tone de săminţă. Schimbul ar fi simplu, dacă... Acum o lună, Consiliul agricol raional a trimis planul de schimb la Iaşi, de unde s-a intors aprobat pe 4 septembrie. Cooperativele agricole au primit apoi comunicarea in legătură cu bazele de recepţie la care au fost repartizate să efectueze schimbul. Data de 4 septembrie insemnind o oarecare intirziere, unităţile s-au grăbit să trimită la bazele indicate căruţe şi maşini lneăj£3te„ cu girul pentru schimb. — Graba strică treaba. Cu acest proverb au fost intimpinati delegaţii convoaielor de atelaje şi ai coloanelor de maşini, intrucit tovarăşii de la întreprinderea regională pentru valorificarea produselor agricole nu s-au grăbit să avizeze Începerea schimbului de săminţă. Cooperativele agricole din Stroieşti, Les-■pezi, Oţeleni, Cuza, Heleştieni, s-au conformat şi au amintit treaba pentru a doua -zi. . . . — Nu vă grăbiţi, tovarăşi! ţi s-a spus din nou in ziua următoare. Veniţi miine. Şi aşa au făcut aceste cooperative treipatru drumuri cu căruţele şi maşinile Încărcate, consumind benzină, irosind timp... Agrotehnica nr... avizează depăşirile epocii optime la insămintare. C. SLAVIC TINEREŢE EDUCAŢIE RĂSPUNDERI Ce vină are copilul z iua era fierbinte, una din zilele obişnuite ale lui august de anul acesta. Pe strada care, coborînd din centru duce spre portul oraşului, oamenii treceau căutînd umbra copacilor, fapt pentru care, fără îndoială, n-au observat că, acolo chiar, două femei zdravene se apropiau pîndind cele două intrări ale unui mic părcideţ. Semnele pe care şi le făceau arătau că pun la cale ceva foarte serios. O a treia, o femeie cam la treizeci de ani, se afla deja în părculeţ, în faţa unui bătrîn care supraveghea jocul unei fetiţe de cinci ani. „Luminiţa !“ a strigat femeia, apropiindu-se, ca din întîmplare, dar fetiţa, ridicînd ochii, a privit-o fără dragoste. „Las-o în pace!“ şi-a virat bătrînul bastonul între femeie şi fată. „Nu-ţi dau voie să te apropii de ea!“. Femeia l-a fulgerat amar şi, scoţînd o pungă cu bomboane, s-a apropiat şi mai mult de faţă. „Luminiţa, Luminiţa...“ Atrasă de culorile lucioase ale bomboanelor, ca orice copil, Luminiţa a întrebat-o pe femeie dacă „nu o bate“ şi a pornit alături de ea pe al ei. Una ,dintre cele două femei, ascunsă după ziduri, a trecut repede în aceeaşi direcţie şi, în momentul cînd fetiţa a ajuns la gard, toate trei s-au năpustit spre fată, ridicînd-o pe sus. Fetiţa a început să ţipe, strigînd că vrea să meargă la bunic, la tatăl ei, fapt pentru care cele trei femei au lovit-o peste gură. Încercarea bătrinului de a interveni a fost de prisos: pînă să sosească el, cele trei femei, împreună cu fata, dispăruseră... Scenă de scandal, răpire de minori ? Da, cam aşa ceva. De data acesta, însă, nici tribunalul, nici miliţia n-au avut „dreptul“ de a interveni cu nimic. Femeia care a pus la cale „răpirea“ fetiţei, este chiar mama ei. Din nefericire, scena nu se petrecea pentru prima dată. Copilul acesta, aflat la vîrsta conturării primelor sentimente, a formării primelor raţionamente despre oameni, este supus, de la o vreme, unor scena de natură să strice în el pentru totdeauna acul busolei de orientare în viaţă: ca o simplă jucărie, fetiţa de cinci ani este pîndită pe la colţuri, de după uşi, pe sub scări, e smulsă — cînd de tată, cînd de mamă luată din „stăpinirea“ celuilalt şi ascunsă pînă la o nouă răpire... “„Tatăl tău ? O să te părăsească..., n-o să aibă grijă de tine...“, „Mama ta ? O să te bată, n-o să ai de la ea nici o bucurie...“. Intre mamă şi tată, fruntea de copil se înfierbîntă zăpăcită şi ochii se învîrtesc nedumeriţi cînd e la tata, află vorbele cele mai grele la adresa mamei, cind e la mama — invers. De la o vreme, a devenit irascibilă, nu e chip să-i faci nici o observaţie, chiar atunci cînd a greşit, imediat se retrage intr-un colţ şi, privind neprietenos, aruncă vorbe acuzatoare, după cum e cazul : „mi-a spus mie mama!“..., „mi-a spus mie tata !“... Povestea, din păcate, nu este una inventată, ci una foarte reală. Despărţită de un prim soţ şi dorind să-şi facă, chipurile, o ambiţie faţă de fostul soţ, s-a căsătorit cu primul bărbat întîlnit — tatăl Luminiţei. Cine este omul acesta ? Un om onest, statornic în hotărîrea lui de a-şi întemeia o familie, dar destul de EUGEN FLORESCU (Continuare in pag. a II-a) I t oate aceste fotografii — reprezentînd imagini surprinse de fotoreporterul nostru în cîteva şcoli din Capitală — au o explicaţie comună. S-au redeschis şcolile. Au reînceput cursurile. Milioane de elevi, aproape patru milioane, au intrat pe poarta mare, sărbătorească, a unui nou an şcolar. Emoţiile nu au lipsit mai mari pentru cei mici, mai elevate şi mai tainice pentru adolescenţii ultimelor, clase. Învăţători şi profesori au rostit tradiţionala urare : „Succes în noul an !“ , au încercat să desluşească pe feţele elevilor schimbările, gîndurile cu au „crescut" în numai trei luni de vacanţă; şi au încercat, în egală măsură, să-şi ascundă emoţia. Explicînd conţinutul profund, plin de sensuri al noilor denumiri apărute în aceste zile pe frontispiciul miilor de şcoli de pe întinsul ţării, profesorii au subliniat înaltele îndatoriri ale învăţământului chemat să intervină activ — aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. — în „formarea tinerelor generaţii şi educarea omului nou, în ridicarea nivelului cultural şi de conştiinţă al întregului popor, în spiritul înaltelor idei ale umanismului socialist“. Principal izvor de cultură şi civilizaţie, şcoala are menirea să formeze multilateral , constructorii de mîine ai ţării. Elevii noilor şcoli, generale, elevii noilor licee, elevii primului an şcolar al Republicii Socialiste România, sînt cadrele de mîine ale economiei şi culturii noi, înfloritoare, ale poporului nostru. — Sînteţi cei 550 000 viitori absolvenţi pe care învăţămintul noului cincinal — pentru noi cincinalul începe acum, la jumătatea lunii septembrie — se angajează în faţa partidului să-i pregătească temeinic. Sînteţi eşalonul de completare şi schimb al constructorilor şi oţelarilor ţării, al mecanizatorilor şi electroniştilor, al făuritorilor recoltelor bogate şi al viitorilor învăţători! cum ÎN PAGINA Reportajul nostru din prima zi de școală Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXI, Seria II, Nr. 5080 4 PAGINI — 25 BANI Joi 16 septembrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Vizita în R. P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA 15 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit : Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţită de tovarăşul Todor Jivkov şi alţi conducători de partid şi de stat bulgari, a vizitat miercuri regiunea şi oraşul Plevna. In drum spre oraşul Plevna, delegaţia s-a oprit la Botevgrad, unde a vizitat fabrica de semiconductor. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, precum şi de numeroşi muncitori. Un grup de tinere muncitoare, îmbrăcate în costume naţionale, a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc, tradiţionala pîine şi sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul şi importanţa acestei întreprinderi în economia naţională a Bulgariei. însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate a producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat ■ colectivului întreprinderii noi succese în muncă. Ei au semnat în cartea de onoare şi au oferit cadouri colectivului uzinei. In drum , spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ. Membrii cooperativei i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionierii au oferit flori şi cravate roşii. Preşedintele cooperativei a rostit un cuvînt de salut. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd membrilor cooperativei succese în muncă şi în viaţa personală. Manifestări calde şi spontane de prietenie ■ au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre la Iablaniţa şi Lukovit, în toate localităţile prin care au trecut în drumul spre Plevna. In oraşul Lukovit, o mare mulţime de oameni aştepta trecerea delegaţiei. In centrul localităţii s-a desfăşurat un scurt miting. Tovarăşa Ivanka Dakova, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, a salutat pe oaspeţii sosiţi din România. Mulţumind pentru cuvintele adresate poporului român, delegaţiei de partid şi guvernamentale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus că între partidele noastre, între popoarele noastre s-au stabilit relaţii de prietenie frăţeşti. Noi vă dorim din toată inima mult succes în construirea socialismului, în înflorirea Bulgariei socialiste, în încheierea mitingului, tovarăşul Todor Jivkov şi-a exprimat satisfacţia că tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, o delegaţie de partid şi guvernamentală la nivel înalt din România, vizitează R. P. Bulgaria. Convorbirile noastre, a spus el, sunt convorbiri între prieteni şi fraţi, care au sarcini şi scopuri comune — construirea socialismului şi comunismului. Noi suntem hotărîţi să dezvoltăm prietenia şi colaborarea pentru binele celor două popoare ale noastre, pentru pacea în Balcani şi lumea întreagă. Pe tot traseul, mii şi mii de oameni ai muncii, purtînd steguleţe tricolore şi buchete de flori, au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Pretutindeni erau arborate drapelele celor două state, iar balcoanele şi ferestrele caselor erau împodobite cu flori şi covoare multicolore. La hotarul dintre regiunile Sofia şi Plevna, delegaţia română a fost întîmpinată de tov. Penko Gherganov, primsecretar al Comitetului regional de partid Plevna, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea ei principală în producţia industrială o deţine industria uşoară şi alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este cunoscută şi datorită muzeelor şi monumentelor sale istorice. La Bolovgrad, înalţii oaspeţi români au fost intimpinati cu pîine şi sare Noi capacităţi de producţie • Lucările de modernizare şi dezvoltare ale întreprinderii „1 Septembrie“ din oraşul Satu Mare, unitate care în prezent produce circa 80 la sută din totalul maşinilor de gătit cu gaze lichefiate, ce se fabrică în ţară, se desfăşoară intr-un ritm susţinut. Impunătoarea hală a secţiei de emailaj a fost terminată cu aproape o săptămînă mai devreme decit era prevăzut, acum montîndu-se aici ultimele utilaje. Şi la celelalte obiective , secţiile sculărie, prese, galvanizare, matriţerie şi altele, constructorii sunt în avans faţă de grafic. La terminarea acestor lucrări, producţia de maşini de gătit cu gaze lichefiate, energie electrică şi combustibil lichid sau gazos va creşte cu peste 100 000 de bucăţi anual. • Constructorii care execută obiectivele prevăzute în planul de modernizare şi dezvoltare a Fabricii de îmbrăcăminte „Mondiala“, din oraşul Satu Mare, au terminat construcţia unui nou corp de clădire pentru ateliere, cu trei etaje şi o suprafaţă de peste 2 300 m.p. In prezent aici se instalează utilaje pentru cele 10 benzi noi de confecţii care vor asigura în viitorul an circa 40 la sută din producția întregii fabrici. Miting la Plevna Locuitorii oraşului Plevna au făcut o entuziasta primire delegaţiei române. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit oaspeţilor români. In centrul oraşului, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români, care au căzut în luptele din războiul din 1877— 1878, o companie militară prezintăonorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. Răsună imnurile de stat al Republicii Socialiste România și al Republicii Populare Bulgaria. (Continuare in pag. a IV-a)