Scînteia Tineretului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5093-5119)
1965-10-09 / nr. 5100
Din Documentele Congresului al XX-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în viitorul cincinal izvorăsc o seamă de sarcini importante şi pentru industria siderurgică. în 1970 producţia de oţel trebuie să fie de aproape două ori mai mare decât în 1965. Siderurgia se află în permanentă modernizare, se introduc procese tehnologice şi utilaje moderne, care asigură creşterea continuă a productivităţii muncii şi a calităţii produselor. Sarcinile de plan pe anul viitor prevăd asimilarea a noi mărci de oţeluri, lărgirea gamei sortimentelor de laminate — profile, ţevi, table, sîrmă. Pregătirea profesională a cadrelor din siderurgie la nivelul noilor sarcini apare astfel ca o necesitate firească de care trebuie să ţină seama conducerile întreprinderilor, organizaţiile U.T.C. şi sindicatele în organizarea şi stabilirea conţinutului procesului de ridicare a calificării. Ce măsuri au fost luate în acest sens in combinatele şi uzinele siderurgice ? Pregătirea profesională la nivelul tehnicii moderne CUM ÎNVAŢĂ SIDERURGIŞTII Trepte spre înălţimi Foto : ION CUCU ff • «BLINDAM... VULNERABILII La minister, tovarăşul ing. Victor Pandia, director adjunct al Direcţiei personal şi învăţămînt, ne-a informat că „Spre deosebire de anii trecuţi, cînd se dădeau numai indicaţii orientative, în acest an a fost emisă o instrucţiune cu sarcini precise privind ridicarea calificării muncitorilor şi cadrelor tehnico-inginereşti, prin care s-a stabilit ca formă principală CURSUL pentru muncitori şi CONFERINŢA pentru maiştri şi ingineri, timpul de pregătire din octombrie 1965 pina în aprilie 1968 şi chiar obiectele de studiu : desen tehnic, tehnologia meseriei, tehnologia materialelor şi, eventual, protecţia muncii“. „ Ştim că în luna aprilie a avut loc o consfătuire cu şefii serviciilor de personal şi învăţămînt din întreprinderile ministerului. Mulţi dintre ei au arătat că procesul de ridicare a calificării suferă încă de multe imperfecţiuni ca : organizarea centralizată la nivelul întreprinderii, amplificarea de la an la an a mijloacelor de evidenţă a cursurilor , cataloage, condici de prezenţă, pontaje etc. Alţii au arătat că au folosit o multitudine de forme care s-au dovedit atractive, au stimulat interesul oamenilor pentru studiu, s-au dovedit eficiente prin rezultatele obţinute în producţie. De ce nu s-au dat instrucţiuni şi în acest sens, adică pen- tru simplificarea sistemului birocratic de evidenţă şi control şi pentru generalizarea experienţei valoroase acumulate de unele întreprinderi ? — Am considerat că formele indicate de noi sunt cele mai complete. Dar se pot organiza şi alte forme, nu avem nimic împotrivă. Am indicat chiar şi schimburi de experienţă. Aceasta a fost discuţia de la minister, iar la combinatele siderurgice din Reşiţa şi Hunedoara, la uzinele „Oţelul roşu“ şi „Industria sîrmei“ Cîmpia Turzii am reîntîlnit instrucţiunea nr. 64 382 din 2 iulie a.c. Am recitit-o cu atenţie. Nicăieri nu se spune că întreprinderile şi secţiile sunt libere să stabilească formele pe care le consideră cele mai eficiente. Urmarea , în toate aceste întreprinderi se fac pregătiri intense pentru organizarea cursurilor de ridicare a calificării muncitorilor. Instrucţiunea a creat o stare de fapt, a limitat pregătirea oamenilor doar prin aceste cursuri. Iată un exemplu. Ne aflăm la Combinatul siderurgic din Reşiţa. îl rugăm pe tovarăşul Martin Giurasa, şeful biroului învăţămînt, să ne explice ce măsuri au fost stabilite pentru ridicarea calificării profesionale a cadrelor la toate nivelurile. — In baza instrucţiunii, ne răspunde dînsul, a fost dată o decizie... Deci, s-a început cu o decizie. Iar aceasta reia şi dezvoltă punct cu punct indicaţiile din instrucţiunea ministerului, devenită un fel de „blindaj“ care îi apără de toate relele pe cei care răspund de organizarea procesului de pregătire a cadrelor. Şi dacă, să zicem, instrucţiunea ministerului mai poate permite o interpretare în spiritul celor spuse de tovarăşul director Pandia, decizia e... decizie. Peste ea nu se poate trece. Deci se organizează cursuri ! Şi la Reşiţa, şi la Hunedoara şi în celelalte uzine. Peste tot au fost date decizii în acest sens. Nu avem împotriva cursurilor absolut nimic. Dar, firesc, se naşte întrebarea : peste tot este absolut necesar şi posibil să se organizeze cursuri cu o durată de 7 luni ? Iată ce ne-a spus inginerul Ioan Drăgan, şeful secţiei trăgătoria de oţel tare de la „Industria sîrmei“ , — în secţia noastră au sosit maşini noi. Pentru cunoaşterea lor am organizat un curs teoretic şi demonstraţii practice care nu pot dura mai mult de 3 săptămîni. Am considerat că nu este normal ca , după ce în anul trecut, la cursul de împrospătare a cunoştinţelor, am revăzut în amănunţime procesul tehnologiei să-l reluăm acum de la capăt şi abia prin martie anul viitor să ajungem la cunoaşterea maşinilor... aflate în funcţiune de 4—5 luni. Am explicat aceasta şi conducerii uzinei, care a fost de acord cu propunerea noastră. ING. ARTUR IOAN (Continuare in pag. II al Există sau nu există I. L? Foileton TEODOR MAZILU definii acum cîtăva vreme nimeni nu punea la îndoială existenta tinerei M. L. din Oltenița. Existența ei sub soare era un fenomen cu care, în general, rase de acord... Ţintică M. L. exista, respira, se plimba pe stradă, muncea, dansa, rîdea, se mai căita din cînd în cînd, suficiente motive deci ca prezenta ei în lume să nu fie pusă la îndoială. Mai mult decit atîta, tânăra M .L. s-a şi măritat — cine mai poate nega existenţa unei fiinţe care s-a căsătorit — şi-a hiat un bărbat şi vrea să devină mamă. ■ De la o vreme însă tînăra M. L. nu mai există. Şi mai precis după ce s-a căsătorit. Zadarnic se mai plimba pe stradă M. L. Zadarnic îşi căuta bărbatul, zadarnic respira — toate acestea păreau în ochii unora simple trucuri birocratice. — Zadarnic stai dumneata în faţa noastră, zadarnic te agiţi şi ne fluturi în faţă actul de naştere şi actul de căsătorie, zadarnic, şi vrei să ne tragi pe sfoară, dumneata nu exişti... Povestea — ca orice poveste birocratică — din cale-afară de simplă. In buletinul de identitate al tinerei M. L. se strecurase o greşeală comisă din pricina unei neglijenţe: un alt nume — în loc de M. L., P. L., adică numele mamei. Cînd după căsătorie, a vrut să-și schimbe buletinul, un ochi ager a observat catastrofa. — Nu vă putem schimba buletinul... Dumneata ești P. L. nu M. L.... Cînd unui om i se spune că nu există, cînd i se spune de la obraz că nu-i decit abur și plăsmuire — se înfricoşează, înfricoşata a venit cu documente , actul de naștere și actul de căsătorie. — Nu-i suficient... Astea nu sunt dovezi... S-ar putea să nu exişti. S-ar putea să fii așa numai un abur, o pă*WW. — Dacă nu eram decit un abur, nu mă măritam. Care bărbat în toată firea ar fi luat de nevastă un abur sau o plăsmuire ? — Asta nu e treaba noastră. Bărbații au gusturi foarte ciudate. Cum persoana cu pricina tot susținea că ea există, că dacă nu exista nu se mărita, ochiul ager s-a mai îmblînzit. — Dacă insiști ait de mult că exiști, o să încercăm să facem ceva în privinţa asta. Numai o hotărîre judecătorească poate stabili în mod știinţific prezenta dumitale sub soare... — Deci, pînă nu se dă o hotărâre judecătorească eu sint aşa, un fel de fantomă... — N-am spus asta — se apără cu demnitate ochiul ager... Dacă eşti ceea ce susţii că eşti, vino cu martori, aşa fiecare poate susţine ce vrea. Adu martori care să garanteze că exişti, martori care te cunosc de cînd erai mică... Bărbatul dădea şi el semne de nerăbdare. — Nu vreau să stau în casă cu o fiinţă din altă linie. E foarte neplăcut să mingii o fantomă. Te rog rezolvă odată problema, vreau să am o nevastă reală... Disperată, M. L. s-a prezentat în fața tribunalului împreună cu martorii. Martorii, oameni de treabă, au depus mărturie că da, M. L. există, au văzut-o ei mergând pe stradă cu bărbatul, au văzut-o dind de mâncare găinilor. Da M. L. există și e tot una cu P. L. (Continuare în pag. a IV-a) Raportează petroliştii din Oltenia CRAIOVA (de la corespondentul nostru). In cele nouă luni din acest an, petroliştii din Oltenia au dat peste plan 11 883 tone ţiţei, 107 508 000 m.c. gaze utilizabile numai prin valorificarea gazelor existente în amestec cu ţiţeiul, .şi 3 456 tone gazolină peste plan. Aplicînd permanent noi măsuri tehnico-organizatorice pentru valorificarea rezervelor interne, petroliştii au reuşit să reducă sarcina de plan la preţul de cost pe primele 8 luni ale., anului cu 7 936 000 lei , valoarea totală a economiilor realizate pe seama depăşirii sarcinilor de producţie şi prin recalcularea preţului de cost pe tona de ţiţei se ridică la 300 000 lei. Rezultate bune în întrecerea socialistă în cinstea „Zilei petrolistului“ au obţinut şi sondorii de la foraj , cei care deschid celor de la extracţie drumul spre ţiţei. Iată pe scurt bilanţul muncii lor în cele 3 trimestre ale anului : 15 300 metri foraţi peste prevederile planului : sporirea vitezei de foraj cu 17,5 la sută; circa 5 milioane lei economii la preţul de cost. De la Ticleni ne-a sosit ştirea că la sonda nr. 901 de mare adîncime (circa 6 000 metri) s-au forat piuă în ziua de 7 octombrie 4 950 metri. Aceasta constituie un record de foraj al sondorilor din Oltenia pentru sondele de mare adîncime. Elicopterul a făcut salturi enorme, peste prăpăstii enorme Foto: 1. POPA Un nou lot de tractoare la drumul ogoarelor Echipajul elicopterului YR—EMB palatul zbura la mică înălţime deasupra ghio-Zâl lurilor presărate cu nuferi galbeni, ca nişte potire. Prin parbriz se vedeau desfăşurîndu-se nesfârşitele lanuri de stuf, tăiate din liniile nesigure ale canalelor mărginite de sălcii. Drăgile, scormonind albia acestor drumuri de apă, se văd de sus ca nişte cîrtiţe. Şalupele trăgând după ele gabarele încărcate cu tractoare roşii — fluturi ce se căznesc să iasă din pupă — anunţă începutul secerişului în Delta Dunării. Pilotul din dreapta, întoreîndu-se spre mine, mi-a prins la git laringofonul și mi-a dat casca de piele. — Trecem deasupra ghiolului Obretinul Mare, am auzit glasul comandantului de aeronavă, Iancu Simu. Ghiolul se deschidea larg la câteva zeci de metri sub noi. Strânse ca într-o horă, bărcile negre ale pescarilor roiau în jurul talienelor. Dintr-un ungher, s-a ridicat , deodată un stol de raţe sălbatice, scrijelind cu aripile şi picioarele suprafaţa netedă a apei. Două din ele, suindu-se vertical, au ajuns în dreptul elicopterului. O ciocnire cu păsările în văzduh nu este deloc de dorit şi, dacă pentru raţa sălbatică ea se sfârşeşte cu moartea, nici elicopterul nu rămîne teafăr şi uneori se alege cu avarii la elicea portantă. Privind spre pilotul Iancu Simit, am observat că mîinile is-au încordat. O apăsare pe manetă, o mişcare mai vie a palonierului şi raţa sălbatică, prinsă în curentul puternic al elicii, care se roteşte pe un diametru de 21 de metri, s-a scufundat brusc, bătînd ameţită din aripi şi rostogolindu-se. — Fugi! Fugi! striga pilotul, de parcă pasărea sălbatică ar fi fost în stare, să-l audă şi să-l înţeleagă. Iancu Simu iubeşte vieţuitoarele şi una din rarele lui plăceri este aceea de a privi Reportaj de TRAIAN FILIP muşuroaiele de furnici pe aeroport, de a studia cu atenţie mişcarea fină a unei libelule. Piloţii şi-au pus la umeri aripi de pasăre şi se simt înrudiţi cu toate vieţuitoarele văzduhului. Vorbindu-mi despre aceasta, Gavril Bonica îmi comunică prin galene întâmplări din Deltă şi reacţiile diferitelor vietăţi faţă de elicopter. — Pelicanii sunt cei mai liniştiţi. S-au acomodat cu zborul nostru. La început se ridicau greoi şi plecau, îşi schimbau locul. Coloniile lor sunt la Pardina şi pe lacul Razelm — albă e apa de ei. Cînd ne zboară în faţă, acoperă parbrizul cu aripile. Uneori vezi numai aripi-aripi, atîţia sînt de mulţi. In apropiere de cherhanaua Dranov, ne întîlnim cu turme de mistreţi. Pe mistreţi zgomotul motorului îi zăpăceşte. O iau la goană în salturi, prin stuful ce se culcă şi se mişcă în toate părţile. Raţele sînt încăpăţînate şi imprudente, în schimb vulturul nici nu se dă în lături, ba parcă ar fi pornit să ne atace. Se consideră stăpinul văzduhului, regele Deltei... După puţin timp, aterizăm la capătul canalului Crişan, pe o platformă scurmată de porci. Rădăcini uscate de stuf, frunze şi pinze de nisip s-au ridicat in uriaşul vânt al elicopterului. Roţile aparatului pipăiau solul, săltau ca să se aşeze mai bine. Una din roţi s-a înfundat şi aturici piloţii au ridicat din nou aparatul şi l-au depus pe grind, dincolo de canal. Uşa celulei s-a deschis şi geologii au coborât cu aparatele în braţe. Fără întârziere, s-au apucat să facă măsurătorile de nivel şi cele gravimetrice, aşezîndu-şi aparatele pe trepied. Apoi, s-au îndepărtat unul după altul pe poteca de pe dig, spre Caraorman. Dintr-un salt, elicopterul s-a ridicat zburind spre litoral, pentru a schimba echipele care lucrează acolo în timpul popasului, în faţa mării orbitor luminată de soarele toamnei, piloţii mi-au istorisit întâmplări din munca lor. Elicopterul, care a devenit familiar pentru oamenii Deltei, unde îşi petrece o mare parte a anului, nu s-a afirmat de multă vreme în muncile omului. La început era privit cu neîncredere. Nu părea rentabilă această pasăre cheltuitoare. Elicopterul are o viteză redusă faţă de aparatele clasice, ca să nu mai pomenim de reactoare. El pare foarte fragil şi plăpând şi cu greu ar rezista‘concurenţei trenului, maşinilor şi navelor, dacă n-ar fi singurul capabil să se descurce în terenurile accidentate. Lu-(Continuare in pag. a IV-a) : 1 I' Pag. a II-a : • CLASICII IN MANUALELE ŞCOLARE In pag. a IV-a : • Pe prim plan : CALITATEA (Adunări de dări de seamă şi alegeri U.T.C.). In pag. a V-a :• Colţul turistului de Dan Deşliu • Cu foarfecele de montaj prin kilometri de peliculă • Filmal de animaţie • Rubrica „Construiţi-vă singuri Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul XXI, Seria II, Nr. 51006 PAGINI — 25 BANI Sîmbătă 9 octombrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST VIZITA PISIUTlI! REPUBLICII lilt. dr. D. KADHMMSM Convorbiri române La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România in India. Din partea, indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K .R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, D. Gundevia, secretarulpreşedintelui, general-maior G.S. GUI, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Gopal, director din Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice ,acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La începutul recepţiei au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordiala. (Agerpres) Vizite Capitala Preşedintele Republicii India dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţă noi cartiere de locuinţe şi construcţii socialculturale ale Capitalei. Oaspeţii au vizitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Preşedintele Indiei, a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-aufost oferite obiecte de artizanat şi publicaţii ale muzeului. În timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei, si (Continuare in pag. a IV-a) I MMBBB JBtUWBS îlMSRtSSl (WW5E3 5%1S9SS 11) Recepţie oferită de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. ‘ Au luatparte Ion Gheorghe Maurer, Sfefah ‘Voiţec, Constanța Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale , şiorganizaţii obşteşti, Justinian, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori.