Scînteia Tineretului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5120-5144)
1965-11-21 / nr. 5137
Un aspect din atelierul de aparataj de linie de la Uzinele „Electroputere"-Craiova. Lăcătuşii Ştefan Olani şi Ion Goagă asamblează izolatori separatori de 110 kV Uzina mecanică Timişoara. Produse fabricate aici ? Peste 300, între care maşini şi instalaţii de ridicat, utilaje pentru industria alimentară, maşini unelte pentru prelucrarea tablei. Majoritatea beneficiarilor le apreciază. Dovada ? Scrisorile de mulţumire sosite la serviciul control tehnic de calitate al uzinei. Sînt însă situaţii cînd în asemenea scrisori se vorbeşte şi de unele deficienţe în funcţionarea utilajelor respective. Dar asupra acestor lucruri precum şi în legătură cu măsurile ce se iau vom reveni... Intr-un anume fel, sculeria e oglinda întregii uzine. In cazul de faţă, o secţie nouă, modernă. Maşinile, unele noi, de mare precizie, altele, nu chiar atît de noi, dar bine întreţinute. Pina şi bancurile de lucru şi-au schimbat înfăţişarea : toate au un aspect plăcut, cu suprafaţa netedă şi plană amintind mesele de trasaj. Spiritul gospodăresc al sculerilor e concretizat cel mai evident în ordinea ce domneşte în sertarele cu scule. Privim în sertarul matriţerului Ion Stoicu : e, fără exagerare, o plăcere să vezi un asemenea dulap de scule. E ca o vitrină cu gust aranjată. Ion Stoicu face parte din generaţia mai vîrstnică. Dar şi alţii, tineri şi foarte tineri, dau dovadă de acelaşi spirit gospodăresc. Boris Tomasoglu, muncitor pe maşina ele găurit prin coordonate, Ion Sens, trezor. Vasile Jurcă, Ion Stube şi Păunel Dragula, matriţeri, sînt numai cîteva exemple. Wiliam Stanov, secretarul comitetului U.T.C. pe secţie, socoteşte aceasta, şi nu fără a fi îndreptăţit, un bun cîştigat în munca de educare şi formare a spiritului gospodăresc la tinerii sculeri. Mare parte din mobilierul secţiei a fost confecţionat chiar aici, iar contribuţia tinerilor a fost însemnată. Acum, nimeni din cei care le folosesc, nu ar putea spune că matriţele, sculele şi diferitele dispozitive n-ar avea precizia şi siguranţa necesară in exploatare. Aşadar, sculeria — o verigă importantă in procesul de fabricaţie — funcţionează ca un ceasornic. Părerea e confirmată de mai toţi şefii de secţii şi servicii din uzină, dar mai mult decit atît o dovedesc rezultatele obţinute. Înfăptuirea lor, înainte de termen, a permis colectivului să treacă încă de pe acum la completarea stocului de matriţe şi dispozitive cu ajutorul cărora se vor prelucra noile produse ce se vor asimila în primul trimestru al anului viitor. In momentul de faţă se amenajează un laborator de măsurători înzestrat cu aparatură modernă, de mare precizie. De asemenea, inginerul Gheorghe Ionaşcu, şeful secţiei, împreună cu profesorul uni-versitar Gheorghe Sadu, de la Institutul politehnic Timişoara, au experimentat şi pus la punct un procedeu modern de tratare a cuţitelor cu plăcuţe dure. Experimentul a reuşit. Supusă unui jet de aburi şi carbură de siliciu, suprafaţa de tăiere a cuţitelor de strung capătă o rezistenţă de aproape două ori mai mare. Tovarăşul Ionaşcu se află încă sub emoţia rezultatelor primelor încercări: nu se aştepta la atît de mult! La rîndul nostru, ne grăbim să facem cunoscut şi altora, pe această cale, procedeul de tratare a plăcuţelor dure. V. DINULESCU GH. BACIU (Continuare in pag. a IlI-a) IV ME wpa Mmm O experienţă bună în ridicarea calităţii produselor la U ZINA MECANICA -TIMIŞOARA Ţinută Elena Oprescu, tilalome la Întreprinderea textilă „Dorobanţul" din Ploieşti, este evidenţiată în întrecerea socialistă. TX/u *i fi cw zv yoitur/bcu te sarcinile de plan şi dă fire de bună calitate. Din noul peisaj al oraşului Piatra Neamţ însemnări de la Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti U.T.C. Tg. Mureş EDUCAŢIA-CERINŢELE ŞI EXIGENŢELE EI ACTUALE stăzi „tîrgul“ de pe malul Mureşului întruneşte toate caracteristicile unei aşezări moderne : este un oraş industrial, unoraş şcolar şi universitar, un puternic centru de cultură. Realizările dobîndite de oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, care muncesc şi trăiesc într-o armonie frăţească, ne dau imaginea unui oraş în plin avînt şi progres care are un loc însemnat în ansamblul dezvoltării patriei noastre socialiste. In întreprinderile şi instituţiile acestui oraş, in şcolile şi facultăţile sale, trăieşte, munceşte şi învaţă un tineret harnic, entuziast care, educat de partid, îşi închină, alături de ceilalţi oameni ai muncii, întreaga sa capacitate şi energie luptei pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. Despre toate acestea s-a vorbit pe larg în Conferinţa organizaţiei orăşeneşti U.T.C. Tg. Mureş care a evidenţiat faptul că întreaga activitate a organizaţiilor U.T.C. a cunoscut, sub conducerea organizaţiilor de partid, o continuă îmbunătăţire ; s-au perfecţionat formele şi metodele de muncă, ele răspunzînd mai bine cerinţelor vîrstei membrilor organizaţiei noastre, problemelor specifice diferitelor categorii de tineri. Pe bună dreptate s-au subliniat în conferinţă că succesele obţinute de tineri în producţie, în învăţătură, sînt rezultatul muncii de educare comunistă a tineretului, desfăşurată de organele şi organizaţiile U.T.C. sub conducerea permanentă a organizaţiilor de partid. Educarea tinerilor în spiritul dragostei faţă de muncă, al înaltei răspunderi faţă de îndatoririle sociale, al devotamentului nemărginit faţă de patria socialistă şi partidul comunist, al internaţionalismului proletar, promovarea în rîndul tinerei generaţii a trăsăturilor moralei înaintate sunt sarcinile principale pe care partidul le-a pus în faţa organizaţiei U.T.C. în munca de educare comunistă a tinerei generaţii. Cultivarea respectului şi dragostei faţă de muncă, de locul în care munceşti, a sentimentului că tu, tînăr, trebuie să fii întotdeauna prezent acolo unde este mai multă nevoie de munca şi priceperea ta —■ au stat în permanenţă în atenţia comitetului orăşenesc, a organizaţiilor U.T.C. Conferinţa a evidenţiat experienţa bună, în această privinţă, a organizaţiilor U.T.C. de la IPROFIL „23 August“. In această întreprindere, din iniţiativa organizaţiei U.T.C., se organizează deseori întîlniri ale tinerilor cu muncitori vîrstnici, cu vechi comunişti, cu cadre de conducere şi specialişti din întreprinderi. „Pentru tineret are o mare forţă de atracţie exemplul fruntaşilor, al acelora care se situează în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea sarcinilor, al oamenilor care se dăruiesc cu toată fiinţa lor muncii pe care o au de făcut. Exemplul muncitorilor vîrstnici, bogata lor experienţă de muncă şi viaţă, reprezintă pentru tineret un nesecat izvor de învăţăminte“. Aceste idei, într-o formă sau alta, au revenit şi în cuvîntul tovarăşului Vasile Vlas — IPROFIL „23 August“,Constantin Vrînceanu — C.I.A., Adrian Moisoiu — Electromureş, Günter Thois — I.R.A. 2, Arcadiu Perdu — Fabrica „Mureşeni“, Victor Radu — I.U.I.U., Alex. Vaida — Fabrica de confecţii „Mureşul“, Gh. Gliga — Metalotehnica şi alţii. Ei au apreciat marea forţă educativă pe care au avut-o adunările, dezbaterile în care s-a discutat tocmai despre acele trăsături de caracter proprii muncitorului înaintat al zilelor noastre şi care îl situează pe tînăr în rîndul fruntaşilor, întîlnirile tineretului cu muncitori în vîrstă, schimburile de experienţă. VASILE CABULEA (Continuare in pag. a lil-a) I I I A ( I I La I. C. S. Hunedoara a recenta con- ferinţă de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei U.T.C. de H de la Intreprin-S derea de con- M - strucţii siderurgice Hunedoara, directorul grupului şcolar profesional, tovarăşul Alexandru Voinea, a vorbit despre desfă-şurarea practicii în producţie a ucenicilor pe şantierele I.C.S.H. — Din partea acestei întreprinderi, spunea dînsul, nu se ocupă nimeni în mod concret de organizarea şi bunul mers al practicii în producţie a elevilor noştri. Ei sunt puşi să execute tot felul de lucrări, inclusiv cele destinate muncitorilor necalificaţi, fără să se urmărească respectarea programei stabilite. Din cauza aceasta, deşi elevii în cauză sunt în anul III ■, ei au serioase lacune în cunoştinţele şi deprinderile practice... Am pornit, aşadar, pe şantierele I.C.S.H., la locurile unde au fost repartizaţi pentru practică 80 de elevi, 70 dintre ei vor deveni lăcătuşi mecanici, montori şi lăcătuşi pentru construcţii metalice, iar restul electricieni pentru staţii şi reţele. Sunt, aşadar, meserii adecvate şantierelor de construcţii, cu multiple posibilităţi de instruire. — Conform programei, ne informează ing. Ludovic Vereş, profesor de tehnologia meseriei — în acest trimestru elevii trebuie să înveţe în practică operaţiuni ce se execută în depozitele de oţel, în sălile de asamblare, în secţia de prelucrări, sudură, nituire, recepţia lucrărilor, vopsirea, folosirea sculelor şi dispozitivelor pentru montaj, etc. Acestea ar fi primele noţiuni, mergînd spre altele tot mai complexe în lunile următoare. In realitate însă elevii care fac practică la I.C.S.H. nu trec prin asemenea etape. Nu există un grafic care să stabilească zilele de practică la diferite sectoare ale întreprinderii. Am discutat, în această privinţă, cu mai mulţi elevi. La staţia de betoane l-am întâlnit pe Safta Vasile, de meserie lăcătuş construcţii metalice, împreună cu cîţiva colegi de-ai săi. — Ce lucrări vi s-au cerut să executaţi în ultima vreme ? — Diferite, spune elevul. Vreo trei zile am lucrat la consolidarea cu placaj şi carton presat a unei barăci şi am instalat trei calorifere. Apoi am găurit traverse de lemn pentru un pod metalic şi le-am fixat în şuruburi. Alte opt zile am lucrat la autobaza I.R.T.A., unde şoferii ne-au pus să spălăm motoare, să demontăm cutii de viteză, să reglăm frîne... Deci, într-un timp scurt, aceşti elevi au făcut şi pe dulgherii, şi pe instalatorii, şi pe mecanicii auto (au fost împrumutaţi la I.R.T.A. de către maistrul Cîrcoana Ion, „pentru a da o mină de ajutor şoferilor“, numai propria lor meserie n-au practicat-o. Să ascultăm, în continuare, părerea altor elevi. Cîţiva dintre noi, spune Puiu Gheorghe, am lucrat primele două săptămîni , la construcţii metalice. De acolo am LAL ROMULUS corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Hunedoara (Continuare in pag. a Ili-a) 80 DE ELEVI Şl O MAMĂ VITREGĂ CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT • De la Uzina „Independenţa“ din Sibiu au fost expediate sîmbătă ultimele subansamble ale preîncălzitorului de aer şi carcasa furnalului de 1 000 metri cubi, cu destinaţia Hunedoara. Prin executarea acestor comenzi, colectivul uzinei sibiene a putut raporta îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul şesenal. In perioada anilor şesenalului, metalurgiştii de la această unitate au livrat agriculturii 480 000 metri liniari lanţuri cu role pentru echiparea maşinilor agricole, 90 de maşini mari de vinificaţie pentru noile crame, 800 tone rezerve pentru carburanţi, precum şi un mare număr de agregate şi utilaje pentru industria chimică, siderurgică, constructoare de maşini etc. • La sfîrşitul acestei săptămîni, şi-a îndeplinit planul sesenat încă o mare întreprindere din regiunea Braşov — Uzina „Hidromecanica“. Faţă de 1959, producţia globală a sporit în 1965 de 3,3 ori, producţia marfă de 2,8 ori, iar productivitatea muncii de 2,2 ori. Colectivul de aici exportă acum de 3 ori mai multe produse decât în primul an al şesenatului. Instalaţia de foraj 200 A , ale cărei părţi componente sunt fabricate la această uzină, a fost distinsă nu demult cu medalia de aur la Tirgul internaţional de la Leipzig. Şi alte produse care poartă marca uzinei braşovene sunt cunoscute şi apreciate în numeroase ţări. • Colectivul Întreprinderii piscicole din Brăila a anunţat realizarea planului de producţie pe întregul an. Bilanţul consemnează 5 400 tone peşte realizate peste sarcinile de plan. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXI, Seria II. Nr. 5137 4 PAGINI — 25 BANI. Duminică 21 noiembrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MESAJUL tovarăşului Chim Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Naţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa, dv. şi statelor membre, participanta la cea de a XIII-a sesiune a F.A.O., sincere felicitări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organiza- Iţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt menite săcontribuie la dezvoltarea cooperării internaţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al popoarelor şi ameliorarea producţiei agricole. Militînd pentru o largă colaborare internaţională , pe baza respectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor, Republica Socialistă România sprijină activităţile care contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor ştiinţifice, tehnice, culturale şi apreciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în diferite ţări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importanţă în ansamblul economiei naţionale şi este chemată să aducă o contribuţie din ce în ce mai însemnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi multilaterale, capabile să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coopereze activ şi să acorde sprijinul său Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrărilor sesiunii a XlII-a a, Conferinţei F.A.O. Şantierul naval Galaţi. In acest an ,s-a dat in folosinţă noua sală de trasaj optic. Aici se trasează planul de forme al navelor la scara 110 Foto : AGERPRES Vizita tovarăşului / Ion Gheorghe Maurer în Austria SCHRUNS 20. — De la trimişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara: Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Militev*'*. liste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzina hidroelectrică Latschau, unadin cele cinci hidrocentrale ale complexului Lunersse. La o altitudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului Ini și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pentru a pune în mişcare turbinele complexului hidroelectric. La sosire, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezentanţi ai ministrului transporturilor şi energiei electrice, ai societăţii energetice Illwerke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vizitei, conducerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor ro Seara, a avut loc o recepţie oferită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ în aceeaşi zi, ministrul comerţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Carl Bobleter, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Gebrüder Langler şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg.