Scînteia Tineretului, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 5120-5144)

1965-11-21 / nr. 5137

Un aspect din atelierul de aparataj de linie de la Uzinele „Electroputere"-Craiova. Lăcă­tuşii Ştefan Olani şi Ion Goagă asamblează izolatori separatori de 110 kV Uzina mecanică Timişoara. Produse fabricate aici ? Peste 300, între care maşini şi instalaţii de ridicat, utilaje pentru industria alimentară, ma­şini unelte pentru prelucrarea tablei. Majorita­tea beneficiarilor le apreciază. Dovada ? Scriso­rile de mulţumire sosite la serviciul control teh­nic de calitate al uzinei. Sînt însă situaţii cînd în asemenea scrisori se vorbeşte şi de unele defi­cienţe în funcţionarea utilajelor respective. Dar asupra acestor lucruri precum şi în legătură cu măsurile ce se iau vom reveni... Intr-un anume fel, sculeria e oglinda în­tregii uzine. In cazul de faţă, o secţie nouă, modernă. Maşinile, unele noi, de mare precizie, altele, nu chiar atît de noi, dar bine întreţinute. Pi­na şi bancurile de lucru şi-au schimbat înfăţişarea : toate au un aspect plăcut, cu suprafaţa netedă şi plană amintind mese­le de trasaj. Spiritul gospodăresc al scule­rilor e concretizat cel mai evident în ordi­nea ce domneşte în sertarele cu scule. Privim în sertarul matriţerului Ion Stoi­cu­ : e, fără exagera­re, o plăcere să vezi un asemenea dulap de scule. E ca o vi­trină cu gust aran­jată. Ion Stoicu face parte din generaţia mai vîrstnică. Dar şi alţii, tineri şi foarte tineri, dau dovadă de acelaşi spirit gospo­dăresc. Boris Tomaso­­glu, muncitor pe ma­şina ele găurit prin coordonate, Ion Sens, trezor. Vasile Jurcă, Ion Stube şi Păunel Dragula, matriţeri, sînt numai cîteva e­­xemple. Wiliam S­ta­nov, secretarul comi­tetului U.T.C. pe secţie, socoteşte a­­ceasta, şi nu fără a fi îndreptăţit, un bun cîştigat în munca de educare şi formare a spiritului gospodăresc la­ tinerii sculeri. Mare parte din mo­bilierul secţiei a fost confecţionat chiar aici, iar contribuţia tineri­lor a fost însemna­tă. Acum, nimeni din cei care le folo­sesc, nu ar putea spu­ne că matriţele, scu­lele şi diferitele dis­pozitive n-ar avea precizia şi siguranţa necesară in exploa­tare. Aşadar, sculeria — o verigă importan­tă in procesul de fa­bricaţie — funcţio­nează ca un ceasor­nic. Părerea e confir­mată de mai toţi şefii de secţii şi servicii din uzină, dar mai mult decit atît o do­vedesc rezultatele ob­ţinute. Înfăptuirea lor, înainte de ter­men, a permis colec­tivului să treacă încă de pe acum la com­pletarea stocului de matriţe şi dispozitive cu ajutorul cărora se vor prelucra noile produse ce se vor a­­simila în primul tri­mestru al anului vii­tor. In momentul de faţă se amenajează un laborator de mă­surători înzestrat cu aparatură modernă, de mare precizie. De asemenea, inginerul Gheorghe Ionaşcu, şeful secţiei, împreu­nă cu profesorul uni-­­versitar Gheorghe Sa­du­, de la Institutul politehnic Timişoara, au experimentat şi pus la punct un pro­cedeu modern de tra­tare a cuţitelor cu plăcuţe dure. Experi­mentul a reuşit. Su­pusă unui jet de a­­buri şi carbură de si­liciu, suprafaţa de tăiere a cuţitelor de strung capătă o rezis­tenţă de aproape două ori mai mare. Tovarăşul Ionaşcu se află încă sub emoţia rezultatelor primelor încercări: nu se aş­tepta­ la atît de mult! La rîndul nostru, ne grăbim să facem cu­noscut şi altora, pe a­­ceastă cale, procedeul de tratare a plăcuţe­lor dure. V. DINULESCU GH. BACIU (Continuare in pag. a IlI-a) IV ME wpa Mmm O experienţă bună în ridica­rea calităţii produselor la U ZINA MECANICA -TIMIŞOARA Ţinută Elena Oprescu, tilalome la Întreprinderea textilă „Doro­banţul" d­in Ploieşti, este evi­denţiată în întrecerea socialistă. TX/u *i­ fi cw zv­ yoitur/bcu te sarcinile de plan şi dă fire de bună calitate. Din noul peisaj al oraşului Piatra Neamţ însemnări de la Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei orăşeneşti U.T.C. Tg. Mureş EDUCAŢIA-CERINŢELE ŞI EXIGENŢELE EI ACTUALE­ stăzi „tîrgul“ de pe malul Mu­reşului întruneşte toate carac­teristicile unei aşezări moder­ne : este un oraş industrial, un­­oraş şcolar şi universitar, un puternic centru de cultură. Realizările dobîndite de oame­nii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi, care muncesc şi trăiesc într-o armonie frăţească, ne dau imaginea unui oraş în plin avînt şi progres care are un loc însemnat în ansam­blul dezvoltării patriei noastre socialiste. In întreprinderile şi instituţiile acestui oraş, in şcolile şi facultăţile sale, trăieşte, mun­ceşte şi învaţă un tineret harnic, entuziast care, educat de partid, îşi închină, alături de ceilalţi oameni ai muncii, întreaga sa ca­pacitate şi energie luptei pentru îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. Despre toate acestea s-a vorbit pe larg în Conferinţa organizaţiei orăşeneşti U.T.­C. Tg. Mureş care a evidenţiat faptul că întreaga activitate a organizaţiilor U.T.C. a cunoscut, sub condu­cerea organizaţiilor de partid, o continuă îm­bunătăţire ; s-au perfecţionat formele şi me­todele de muncă, ele răspunzînd mai bine cerinţelor vîrstei membrilor organizaţiei noa­stre, problemelor specifice diferitelor cate­gorii de tineri. Pe bună dreptate s-au subliniat în confe­rinţă că succesele obţinute de tineri în pro­ducţie, în învăţătură, sînt rezultatul muncii de educare comunistă a tineretului, desfăşu­rată de organele şi organizaţiile U.T.C. sub conducerea permanentă a organizaţiilor de partid. Educarea tinerilor în spiritul dragos­tei faţă de muncă, al înaltei răspunderi faţă de îndatoririle sociale, al devotamentului ne­mărginit faţă de patria socialistă şi partidul comunist, al internaţionalismului proletar, promovarea în rîndul tinerei generaţii a tră­săturilor moralei înaintate sunt sarcinile prin­cipale pe care partidul le-a pus în faţa orga­nizaţiei U.T.C. în munca de educare comu­nistă a tinerei generaţii. Cultivarea respectului şi dragostei faţă de muncă, de locul în care munceşti, a senti­mentului că tu, tînăr, trebuie să fii întotdea­una prezent acolo unde este mai multă ne­voie de munca şi priceperea ta —■ au stat în permanenţă în atenţia comitetului orăşenesc, a organizaţiilor U.T.C. Conferinţa a evidenţiat experienţa bună, în această privinţă, a or­ganizaţiilor U.T.C. de la IPROFIL „23 Au­gust“. In această întreprindere, din iniţiativa organizaţiei U.T.C., se organizează deseori în­­tîlniri ale tinerilor cu muncitori vîrstnici, cu vechi comunişti, cu cadre de conducere şi spe­cialişti din întreprinderi. „Pentru tineret are o mare forţă de atrac­ţie exemplul fruntaşilor, al acelora care se situează în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea sarcinilor, al oamenilor care se dăruiesc cu toată fiinţa lor muncii pe care o au de făcut. Exemplul muncitorilor vîrst­nici, bogata lor experienţă de muncă şi viaţă, reprezintă pentru tineret un nesecat izvor de învăţăminte“. Aceste idei, într-o formă sau alta, au revenit şi în cuvîntul tovarăşului Vasile Vlas — IPROFIL „23 August“,­­Con­stantin Vrînceanu — C.I.A., Adrian Moisoiu — Electromureş, Günter Thois — I.R.A. 2, Arcadiu Perdu — Fabrica „Mureşeni“, Victor Radu — I.U.I.U., Alex. Vaida — Fabrica de confecţii „Mureşul“, Gh. Gliga — Metaloteh­­nica şi alţii. Ei au apreciat marea forţă edu­cativă pe care au avut-o adunările, dezbate­rile în care s-a discutat tocmai despre acele trăsături de caracter proprii muncitorului înaintat al zilelor noastre şi care îl situează pe tînăr în rîndul fruntaşilor, întîlnirile tine­retului cu muncitori în vîrstă, schimburile de experienţă. VASILE CABULEA (Continuare in pag. a lil-a) I I I A ( I I La I. C. S. Hunedoara a recenta con-­­ ferinţă de dare de seamă şi a­legeri a organi­zaţiei U.T.C. de H de la Intreprin-S derea de con- M - strucţii siderur­­gice Hunedoara, directorul grupului şcolar pro­fesional, tovarăşul Alexandru Voinea, a vorbit despre desfă-şurarea practicii în producţie a ucenicilor pe şantierele I.C.S.H. — Din partea acestei între­prinderi, spunea dînsul, nu se ocupă nimeni în mod concret­ de organizarea şi bunul mers al practicii în producţie a elevilor noştri. Ei sunt puşi să execute tot felul de lucrări, inclusiv cele destinate muncitorilor necalifi­caţi, fără să se urmărească res­pectarea programei stabilite. Din cauza aceasta, deşi elevii în cauză sunt în anul III ■, ei au serioase lacune în cunoştinţele şi deprinderile practice... Am pornit, aşadar, pe şantie­rele I.C.S.H., la locurile unde au fost repartizaţi pentru practică 80 de elevi, 70 dintre ei vor deveni lăcătuşi mecanici, mon­­tori şi lăcătuşi pentru construc­ţii metalice, iar restul electricie­ni pentru staţii şi reţele. Sunt, aşadar, meserii adecvate şantie­relor de construcţii, cu multiple posibilităţi de instruire. — Conform programei, ne in­formează ing. Ludovic Vereş, profesor de tehnologia meseriei — în acest trimestru elevii tre­buie să înveţe în practică ope­raţiuni ce se execută în depozi­tele de oţel, în sălile de asam­blare, în secţia de prelucrări, sudură, nituire, recepţia lucrări­lor, vopsirea, folosirea sculelor şi dispozitivelor pentru montaj, etc. Acestea ar fi primele no­ţiuni, mergînd spre altele tot mai complexe în lunile urmă­toare. In realitate însă elevii care fac practică la I.C.S.H. nu trec prin asemenea etape. Nu există un grafic care să stabilească zi­lele de practică la diferite sec­toare ale întreprinderii. Am dis­cutat, în această privinţă, cu mai mulţi elevi. La staţia de betoa­ne l-am întâlnit pe Safta Vasile, de meserie lăcătuş construcţii metalice, împreună cu cîţiva colegi de-ai săi. — Ce lucrări vi s-au cerut să executaţi în ultima vreme ? — Diferite, spune elevul. Vreo trei zile am lucrat la consoli­darea cu placaj şi carton pre­sat a unei barăci şi am instalat trei calorifere. Apoi am găurit traverse de lemn pentru un pod metalic şi le-am fixat în şuru­buri. Alte opt zile am lucrat la autobaza I.R.T.A., unde şoferii ne-au pus să spălăm motoare, să demontăm cutii de viteză, să reglăm frîne... Deci, într-un timp scurt, aceşti elevi au făcut şi pe dul­gherii, şi pe instalatorii, şi pe mecanicii auto (au fost împru­mutaţi la I.R.T.A. de către mai­strul Cîrcoana Ion, „pentru a da o mină de ajutor şoferilor­“, numai propria lor meserie n-au practicat-o. Să ascultăm, în continuare, părerea altor elevi. Cîţiva dintre noi, spune Puiu Gheorghe, am lucrat pri­mele două săptămîni , la con­strucţii metalice. De acolo am LAL ROMULUS corespondentul „Scînteii tineretului" pentru regiunea Hunedoara (Continuare in pag. a Ili-a) 80 DE ELEVI Şl O MAMĂ VITREGĂ CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT • De la Uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu au fost expediate sîmbătă ultimele subansamble ale preîncăl­­zitorului de aer şi carcasa furnalului de 1 000 metri cubi, cu destinaţia Hune­doara. Prin executarea a­­cestor comenzi, colectivul uzinei sibiene a putut ra­porta îndeplinirea sarcini­lor prevăzute în planul şesenal. In perioada anilor şesenalului, metalurgiştii de la această unitate au li­vrat agriculturii 480 000 metri liniari lanţuri cu ro­le pentru echiparea maşi­nilor agricole, 90 de maşini mari de vinificaţie pentru noile crame, 800 tone re­zerve pentru carburanţi, precum şi un mare număr de agregate şi utilaje pen­tru industria chimică, si­derurgică, constructoare de maşini etc. • La sfîrşitul acestei săptămîni, şi-a îndeplinit planul sesenat încă o mare întreprindere din regiunea Braşov — Uzina „Hidro­mecanica“. Faţă de 1959, producţia globală a sporit în 1965 de 3,3 ori, produc­ţia marfă de 2,8 ori, iar productivitatea muncii de 2,2 ori. Colectivul de aici exportă acum de 3 ori mai multe produse decât în pri­mul an al şesenatului. In­stalaţia de foraj 200 A , ale cărei părţi componente sunt fabricate la această u­­zină, a fost distinsă nu demult cu medalia de aur la Tirgul internaţional de la Leipzig. Şi alte produse care poartă marca uzinei braşovene sunt cunoscute şi apreciate în numeroase ţări. • Colectivul Întreprinde­rii piscicole din Brăila a anunţat realizarea planului de producţie pe întregul an. Bilanţul consemnează 5 400 tone peşte realizate peste sarcinile de plan. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XXI, Seria II. Nr. 5137 4 PAGINI — 25 BANI. Duminică 21 noiembrie 1965 ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MESAJUL tovarăşului Chim Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru A­limentaţie şi Agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înfiinţarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea F.A.O., prima instituţie specializată a Na­ţiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa, dv. şi statelor membre, par­ticipanta la cea­­ de a XIII-a sesiune a F.A.O., sincere feli­citări şi un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al m­eu personal. Obiectivele înscrise în Ac­­­­tul constitutiv al Organiza- I­ţiei Naţiunilor Unite pentru­­ Alimentaţie şi Agricultură sunt­­ menite să­­contribuie la dez­voltarea cooperării interna­ţionale, la facilitarea unui larg schimb de experienţă în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriţie al po­poarelor şi ameliorarea pro­ducţiei agricole. Militînd pentru o largă co­laborare internaţională , pe baza respectării principiilor suveranităţii, independenţei naţionale şi egalităţii statelor, Republica Socialistă România sprijină activităţile care con­tribuie la cunoaşterea reci­procă a valorilor ştiinţifice, tehnice, culturale şi apreciază acţiunile de asistenţă pe care F.A.O. le întreprinde în dife­rite ţări ale lumii în dome­niul agroalimentar. In România, aşa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dez­voltare a economiei naţionale pe anii 1966—1970, agricultu­ra reprezintă un factor de mare importanţă în ansam­blul economiei naţionale şi este chemată să aducă o con­tribuţie din ce în ce mai în­semnată la progresul ţării, la ridicarea bunăstării poporu­lui. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a ţării, vom acorda o atenţie tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive şi multi­laterale, capabile să realizeze o producţie agricolă sporită. România înţelege să coope­reze activ şi să acorde spri­jinul său Organizaţiei Naţiu­nilor Unite pentru Alimen­taţie şi Agricultură în vede­rea realizării obiectivelor sale fundamentale şi îndeplinirii programului său de activitate. Urez succes deplin lucrări­lor sesiunii a XlII-a a, Con­ferinţei F.A.O. Şantierul naval Galaţi. In­ acest an ,s-a dat in folosinţă noua sală de trasaj optic. Aici se trasează planul de forme al na­velor la scara 1­­­10 Foto : AGERPRES Vizita tovarăşului / Ion Gheorghe Maurer în Austria SCHRUNS 20. — De la tri­mişii speciali Agerpres, P. Stăncescu şi C. Varvara: Sîmbătă dimineaţa, pre­şedintele Consiliului de Mi­li­tev*­'*. liste România, Ion Gheorghe Maurer, şi persoanele care îl însoţesc au vizitat uzina hi­droelectrică Latschau, una­­din cele cinci hidrocentra­le ale complexului Lu­­nersse. La o altitudine de peste 1 900 metri sunt folosite aici resursele hidraulice ale rîului Ini și ale altor cursuri de apă din împrejurimi, pen­tru a pune în mişcare turbi­nele complexului hidroelec­tric. La sosire, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România a fost întîmpinat de reprezen­tanţi ai ministrului transpor­turilor şi energiei electrice, ai societăţii energetice Illwerke şi ai uzinei Latschau. La sfîrşitul vizitei, condu­cerea societăţii a oferit un prînz în cinstea oaspeţilor ro­ Seara, a­ avut loc o recep­ţie oferită de şeful landului Vorarlberg, Herbert Kessel, în cinstea preşedintelui Con­siliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Şeful landului şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au rostit scurte toasturi. ★ în aceeaşi zi, ministrul co­merţului exterior, Gheorghe Cioară, însoţit de Carl Bob­­leter, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Austriei, a vizitat fabrica de dantele şi tricotaje Gebrü­der Langler şi uzinele textile Getzner din Vorarlberg.

Next