Scînteia Tineretului, septembrie 1966 (Anul 22, nr. 5376-5400)
1966-09-16 / nr. 5389
• In acest număr Q în paginile # In acest număr fji # în pagina nile © In acest număr • în paginile Q în acest Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXII, SERIA II, NR. 5389 4 PAGINI - 25 BANI VINERI 16 SEPTEMBRIE 1966 VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA GALAŢI Regiunea Galaţi, bogat teritoriu întins din Ţara Vrancei şi pînă la Dunăre, cu grînare mănoase, cu puternice centre ale industrializării socialiste primeşte zilele acestea vizita conducătorilor de partid şi de stat. Staţia Făurei. Orele 8 dimineaţa. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, sînt primiţi cu puternice ovaţii de mii de oameni sosiţi din satele şi comunele acestui înfloritor, raion al Bărăganului. Se află pe peron în întîmpinare tovarăşii Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului regional P.C.R. Galaţi, Constantin Dumitrache, preşedintele sfatului popular regional, Dumitru Bălan, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. Făurei, Chipăilă Nicolae, preşedintele sfatului popular raional, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, activişti, oameni ai muncii. Zeci de copii întind oaspeţilor buchete de flori. Pîinea gustoasă a Bărăganului, pîinea acestei toamne, este oferită oaspeţilor, alături de tradiţionalele ploşti cu vin, de doi bătrîni cooperatori. „Fiţi bine veniţi, dragi oaspeţi, pe meleagurile regiunii noastre, pe pămîntul pîinii şi al oţelului !“. In calea maşinilor se deschide o alee de steaguri, de ghirlande din crengi de brad şi stejar, de eşarfe şi batiste colorate care flutură spre oaspeţi. Zeci de călăreţi în costume naţionale străjuiesc traseul pînă la şoseaua de asfalt unde sute de flăcăi şi fete au încins o mare horă, redind conturul hărţii regiunii. Pretutindeni locuitorii satelor îi salută pe înalţii oaspeţi cu dragoste, aducînd ca mărturie a vieţii lor înnoite roadele acestor ani. In aceste zile, cîmpia trăieşte din plin zorul culesului; pe tot parcursul sărbătoarea primirii oaspeţilor se împleteşte cu bucuria muncii. La Găiseanca zeci de ţărani cooperatori îi salută pe oaspeţi de la culesul viei sau de pe tarlalele de sfeclă. La Filipeşti, ca şi la Mircea Vodă, pe cîmpuri lucrează tractoarele, în grădinărit se culeg legumele, pe tarlalele de lucernă se învîrtesc evantaiele de apă ale aspersoarelor. Schimbînd saluturi cu locuitorii acestor sate, încetinind viteza în faţa horelor desfăşurate în lungul şoselei, oaspeţii se opresc în comuna Ianca, îngrijitoarele Valeria Micu şi Gica Ionel despre felul cum muncesc, despre cîştigurile pe care le obţin. „Cum se aplică aici remuneraţia suplimentară ?“, întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Răspunsul subliniază că remuneraţia suplimentară este judicios aplicată, constituind un stimulent permanent pentru obţinerea unor rezultate bune. La sfîrşitul vizitei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a luat cuvîntul în cadrul unui miting. Mulţumind pentru primirea călduroasă, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Am vizitat cooperativa dv., am ascultat cele spuse de tovarăşul preşedinte privind producţiile pe care le-aţi obţinut în 1965 şi în 1966. Sînt rezultate bune care arată ce posibilităţi mari are agricultura noastră atunci cînd pămîntul este lucrat cu mijloace mecanizate, cînd se aplică ştiinţa, în general cînd ţărănimea unită depune eforturi pentru a smulge pămîntului roade cît mai bogate. Felicitîndu-i pe cooperatori pentru rezultatele obţinute, vorbitorul a spus: Fără îndoială că puteţi şi va trebui să obţineţi rezultate şi mai bune. De altfel, planul pe care vi l-aţi stabilit pînă în 1970 este un plan bun, iar realizarea lui va face să crească producţia în sectorul vegetal şi în zootehnie, să sporească veniturile cooperativei şi bunăstarea cooperatorilor, aducînd astfel o contribuţie mai mare la dezvoltarea şi înflorirea agriculturii, a Republicii noastre socialiste. Desigur că realizarea acestui plan, ca şi a programului general stabilit de partid privind dezvoltarea agriculturii, cere muncă. Este necesar ca oamenii de ştiinţă, inginerii, zootehniştii, medicii veterinari, conducerile cooperativelor şi întreaga ţărănime cooperatistă să depună eforturi şi mai mari, pentru a asigura înfăptuirea obiectivelor stabilite de fiecare cooperativă în parte şi a acelora pe întreaga ţară. In felul acesta, muncind mai bine, organizînd mai bine campaniile agricole, ţinind seama în fiecare an de condiţiile concrete — aşa cum ar fi fost necesar să ţineţi seama şi toamna trecută, cînd a fost secetă — şi, în general, preocupîndu-vă de aplicarea regulilor ştiinţei, a îndrumărilor specialiştilor din agricultură, folosind chibzuit îngrăşămintele naturale şi chimice, mijloacele mecanizate şi celelalte mijloace puse la dispoziţia cooperativei dv — ca şi celorlalte cooperative de către stat — veţi putea să realizaţi în bune condiţii producţiile pe care vi le-aţi propus şi, poate, chiar să obţineţi rezultate şi mai bune. Posibilităţile cooperativelor noastre, ale agriculturii noastre, sunt foarte mari. Noi sîntem de abia la începutul dezvoltării agriculturii şi va trebui să depunem eforturi maxime, să nu precupeţim nimic pentru a înainta pe drumul pe care am pornit, pentru a îndeplini în scurt timp programul trasat de Congresul al IX-lea al partidului — de modernizare a agriculturii noastre, şi de ridicare a ei la nivelul agriculturii ţărilor avansate. După cum cunoaşteţi — a spus în încheiere vorbitorul — muncitorii din industrie realizează, de asemenea, în bune condiţii sarcinile planului cincinal; ei au depăşit sarcinile de plan pe primele 8 luni ale anului, încît, fără îndoială, planul pe întregul an va fi nu numai realizat, ci şi depăşit; intelectualitatea noastră îşi aduce contribuţia activă la realizarea programului de dezvoltare a industriei şi agriculturii, la avîntul ştiinţei, învăţămîntului, culturii româneşti, întărind unitatea ţărănimii cooperatiste cu muncitorii, cu intelectualii, cu toţi oamenii muncii, strîns uniţi ca o singură familie, vom merge înainte spre înflorirea naţiunii noastre socialiste. Vă urez dv şi tuturor locuitorilor din raion, mult succes în activitatea dv., multă sănătate şi multă fericire. Miile de ţărani cooperatori au ovaţionat îndelung, subliniind cuvîntarea cu aplauze. In faţa unei machete conducătorii de partid şi de stat sunt informaţi despre activitatea întregului complex care, pe lîngă Combinatul de celuloză şi hîrtie, cuprinde, pe aceeaşi platformă industrială, combinatul pentru fibre artificiale. Sunt de faţă Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, ing. Gheorghe Neculau, directorul general al combinatului, şi Ionel Băcanu, secretarul comitetului de partid. Este vizitată apoi moderna fabrică intrată de curînd în probe tehnologice, care va produce anual 40 000 tone de hîrtie în mai multe sortimente. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ se interesează de gradul de automatizare a procesului de fabricaţie şi de calitatea producţiei, de stadiul în care se află lucrările noilor obiective, făcînd recomandări cadrelor de conducere ale întreprinderii. Al doilea popas este făcut la Combinatul pentru fibre artificiale din vecinătate. Pe lista sortimentelor ce poartă marca tînărului combinat figurează astăzi: celofibra tip lînă şi tip bumbac, reţele cord de mare rezistenţă necesare industriei de anvelope, celofan, sulfură de carbon şi sulfat de sodiu. La fabrica de reţele cord tehnica modernă este reprezentată de maşini complexe şi instalaţii de comandă centralizată. Conducătorii de partid şi de stat discută cu specialiştii, interesîndu-se de performanţele tehnice ale utilajelor, de ridicarea corespunzătoare a califi VICTOR BIRLADEANU ADRIAN IONESCU PAUL DIACONESCU RADU APOSTOL (Continuare In pag. a lll-a) In trecere prin comuna Urleasca, conducătorii de partid și de stat sint intîmpinati cu entuziasm La Ianca, in mijlocul ţăranilor cooperatori Ianca, situată în vatra roditoare a cîmpiei Bărăganului, este înconjurată de largile ogoare ale unităţilor agricole socialiste. In curţi, între pomi roditori, se zăresc case noi, luminoase, ale vrednicilor gospodari. Prezenţe grăitoare ale profundelor transformări petrecute în aceşti ani în viaţa comunei, ale însufleţitei vieţi culturale şi artistice, se ridică clădirile liceului, bibliotecii, cinematografului, căminului cultural. Toate se armonizează, dînd măsura belşugului statornicit pe aceste meleaguri, imaginea strălucitoare a muncii unite a prezentului socialist. Conducătorii de partid şi de stat sunt întimpinaţi de Fătu Şocariceanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie Ianca, care-i invită la sediul cooperativei. Aici, sunt prezentate realizările ţăranilor cooperatori, care au obţinut recolte bogate. Pentru ca roadele pămîntului să fie mereu mai bune, se prevede, pentru viitor, extinderea lucrărilor de irigaţie, folosirea mai largă a mecanizării şi a îngrăşămintelor chimice. Din biroul preşedintelui, discuţia continuă în sala laborator, unde oaspeţii se opresc în dreptul unor machete care înfăţişează organizarea teritorială a cooperativei — ce reuneşte 3 200 de ha arabile — precum şi numeroasele construcţii gospodăreşti ridicate în ultimul timp : hale pentru păsări, grajduri, un complex şi o îngrăşătorie de porci, puterniţe etc. Conducătorii de partid şi de stat se interesează de felul cum este gospodărit avutul obştesc, de valoarea zilei-muncă, de preţul de cost al construcţiilor şi rentabilitatea sectorului zootehnic, de perspectivele de dezvoltare a acestei unităţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere amănunte despre planul de irigaţii al cooperativei, despre asigurarea bazei furajere care să înlesnească o dezvoltare rapidă a sectorului zootehnic. La sectorul de bovine şi cel de păsări oaspeţii discută cu brigadiera Felicia Cruceru. cu Lingă Dunăre, in zona chimiei Brăila, oraşul metalurgiştilor, chimiştilor şi marinarilor îşi anunţă apropierea printr-un original arc de triumf. Două excavatoare susţin pe braţele lor stema partidului şi a republicii, lucrate cu migală din florile şi plantele acestui sfîrşit de vară. Urarea „Bun venit iubiţii noştri conducători în oraşul Brăila“, e înscrisă cu aceleaşi flori vii. Sub cadrul acestei porţi, oaspeţii sunt întimpinaţi de tovarăşii Radu Constantin, primsecretar al Comitetului orăşenesc de partid Brăila şi Ion Păun, preşedintele sfatului popular orăşenesc. Un grup de tineri oferă conducătorilor de partid şi de stat pîine, sare şi peşte din acest ţinut, iar un grup de marinari le oferă buchete de flori. Primul popas oaspeţii îl fac la Combinatul de celuloză şi hîrtie, ridicat cu zece ani în urmă, pentru a valorifica superior stuful din Delta Dunării. AMINTIREA POETULUI de Augustin Z. N. Pop Cîteva scrisori inedite de la Spiru Haret către poet vorbesc despre traducerea Divinei Comedii, trilogia pe care George Coşbuc a tradus-o după original, învăţînd limba italiană, consultîndu-se cu profesorul universitar Ramiro Ortiz, călătorind în patria dulcelui florentin, cercetînd zile şi nopţi ediţii ştiinţifice, adunînd tipărituri vechi şi adîncindu-se într-un amplu comentar dantesc, din care, în viaţă, a tipărit numai 12 coaie. Amintirile lui Ramiro Ortiz despre Coşbuc din perioada muncilor de sfîrşit a epocalei lui traduceri aduc un documentar biografic de o mare sinceritate şi de tot interesul pentru felul omenesc de a fi al poetului năsăudean şi pentru metoda lui de lucru. Le comunic în cele ce urmează : „L-am cunoscut pe Coşbuc în vara anului 1915 la Tismana. Auzisem vorbindu-se prea bine de Tismana, dar ceea ce mă hotărî mai mult să mă duc la posibilitatea de a-l cunoaşte personal pe Coşbuc, care, după Eminescu, era poetul meu de predilecţie şi des(Continuare în pag. a II-a) GEORGE COŞBUC (din Biblioteca Academiei) URI, im întreaganul ML ŞCOLAR Şi-A DESCHIS PORIUL PENTRU 401 000 DL ELLVI Aşadar, din nou la şcoală. Poporul întreg şia condus, spre şcoală fiii, cu urarea : „Succes deplin la învăţătură !“ La tradiţionala serbare de ieri, în care cuvintele rostite au ţinut loc de toast, de îndemn, elevii au avut oaspeţi de onoare , reprezentanţi ai organelor de partid şi ai organelor de stat, ai organizaţiilor obşteşti, părinţi. Au fost prezente florile , flori pentru tovarăşa învăţătoare, pentru tovarăşa dirigintă, sori pentru toţi profesorii pe care elevii îi iubesc, şi le doresc o viaţă lungă, sănătate, să le poată da învăţătură multă, lumină. S-au împărţit cărţile, cele 26.000.000 de manuale — darul poporului pentru întreaga lume a sălilor de clasă, un dar plin de semnificaţii din care elevul desprinde marea dragoste a Partidului ce se revarsă asupra lui. Şi a sunat clopoţelul, pentru prima oară anul acesta. Şi elevii şi-au ocupat locurile în bănci, iar profesorul la catedă. Şi s-a strigat catalogul. Şi au început lecţiile, firesc, ca şi cum de cînd urnea s-ar afla aici în bănci. Atît doar că elevii au mai crescut cu un an şi au crescut şi îndatorrile lor. Reporterul nostru fotograf a surprins eri filmul acestui aedit început de ancolor. Foto : I. GH. CUCU FACEJI-MI LOC l/\l Bm m m de Constantin Chiriţa Unii dintre voi mă cunosc, s-au împrietenit cu cireşarii mei, ştiu care sînt sentimentele mele faţă de voi, poate m-au auzit spunînd cîndva că tuturor oamenilor le sînt dragi copiii şi tinerii, dar nimeni nu-i iubeşte ca mine. Vă amintesc asta, pentru ca vorbele pe care vi le voi spune la acest început de an şcolar să nu vi se pară ale unui străin care se amestecă pe neaşteptate în viaţa voastră. Ştiu că mai stăruie undeva în voi amintirea libertăţii generoase a vacanţei pe care aţi mai fi dorit-o prelungită cu cîteva zile — cîteva zile mici, parcă aşa spuneţi, nu? — dar mai ştiu că absolut fiecare dintre voi caută priviri şi vorbe care să-i întărească sentimentul de neasemuită emoţie că a mai făcut un pas în viaţa cea mare, aşa se în(Continuare in pag. a ll-a)