Scînteia Tineretului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 5685-5710)
1967-09-16 / nr. 5698
• în acest număr • în paginile • în acest număr P|BW| • în paginflHKidl nile • în acest număr • în paginile • în acest număr PRESTIGIUL INSTITUȚIEI DE CULTURĂ „AMĂNUNTELE" DESCONSIDERATE SE RĂZBUNĂ O noapte la Salvare In locul unde ne aflăm, glasul telefonului are o altă rezonanţă decit cea obişnuită. Apelul este al Durerii, al Vieţii pentru Viaţă. Reporterii i-au înregistrat la BRAŞOV, CALAFAT, CLUJ, MEDGIDIA şi HUNEDOARA întreaga-i intensitate. La primul semnal , după cîteva secunde, un minut, două sau trei — maşina cu însemnul crucii roşii — unică şi supremă speranţă a celui aflat în pericol — străbate în viteză întunericul dens al nopţii. La ora zero în Braşov a mai venit pe lume un băiat ; la Hunedoara, Marta Mister poate spune „viaţa începe din nou“ . Salvarea „a venit la timp.“ ; la Calafat, dr. Petre Miştoi operează cu siguranţă . S.O.S.-ul dat în fracţiunea optimă a înlăturat sinistrul constatativ „prea tîrziu“ ; după 105 minute de la înregistrarea din comuna Nisipari, medicii de la Spitalul din Medgidia încep o grea bătălie pentru sănătate , la Cluj o fetiţă îi răspunde printr-un salut de cristal neşlefuit băiatului de la Braşov. ...Am urmărit, timp de 24 de ore, acest organism de nobilă şi maximă răspundere — serviciul „Salvării“ — încercînd să-i descifrăm vitalitatea, funcţionarea tuturor angrenajelor, operativitatea, competenţa acordării primului ajutor. " MALADIE ASALVĂRII" - CARENŢELE DE ORGANIZARE Serviciile „Salvării“ dispun în prezent de o bază materială mult îmbunătăţită. în fiecare centru de raion din ţară există cel puţin câte o staţie de „Salvare“, la începutul anului existînd un parc de maşini de peste 2 300. Statul a alocat în 1967 peste 30 milioane lei pentru mijloacele de transport sanitar. Sunt cifre care prin semnificaţia lor socială nu mai au nevoie de comentariu. Dacă semnalul acestor „păsări ale nopţii“ nu poate fi auzit pretutindeni, şi întotdeauna la timp, dacă uneori „Salvarea“ este ea însăşi nesalvată, trebuie să luăm în discuţie — şi în aceste cazuri — o maladie : carenţele de organizare. Staţia de la Hunedoara funcţionează pe lingă spital , cu un parc de 20 de maşini, nu dispune de un atelier mecanic şi nici de un şef de garaj. Singurul mecanic — oricîtă bunăvoinţă ar avea, nu poate face mare lucru. Reparaţiile le execută şoferii pe unde pot şi cum pot. De multe ori se apelează însă la serviciile întreprinderilor raionale de industrie locală — dar reparaţiile efectuate de oamenii aceştia sunt de o foarte proastă calitate şi, mai ales, sunt efectuate într-un timp excesiv de îndelungat. Reparaţia curentă a salvării 31 H2 2990 a durat la IRCL Sebeş aproape un an, la recepţie ,constatîndu-se că maşina merge... într-o parte. Ca să fie pusă în funcţiune a fost necesar să mai lucreze la ea trei zile şoferul, dar nici acum ea nu merge cum trebuie. Ing. Ion Bernat de la Braşov aduce în discuţie aceeaşi problemă. IR A 17 Bucureşti şi IR A 8 Craiova execută reparaţii necorespunzătoare, în urma reparaţiilor capitale, starea tehnică a maşinilor s-a înrăutăţit. Motivul ? „Nu o dată am constatat că anumite piese originale au fost înlocuite“. Maşinile „Salvării" aleargă în localităţile pe care le deservesc pe tot Anchetă realizată ele : FL. POPA, M. DUMITRESCU, I. RUSU, M. TACCIU, AL. BALGRADEAN. (Continuare în pag. a Il-a) Noutăţi pe harta Combinatului petrochimic Brazi De cîteva zile, pe fundalul cerului, la Brazi, în umbra înserării, se aprind noi constelaţii de lumini. O altă construcţie este gata : instalaţia de cracare catalitică, care de o întindere de peste un hectarist modelează dantelăriile de metal. Primele sale produse din cadrul probelor tehnologice au fost create cu mult timp înainte de data planificată. Este un merit al constructorilor. Ei au reuşit să termine instalaţia în numai 18 luni — adevărat record pentru o lucrare cu astfel de proporţii. Capacitatea de prelucrare a peste un milion de tone de produse petroliere anual. Aceeaşi cantitate de ţiţei, supusă prelucrării va spori acum valoarea producţiei globale pe rafinărie cu peste 33 la sută. Sugestivă ni se pare comparaţia pe care ne-o face tovarăşul director tehnic al rafinăriei, Ion Grigoraş . „Numai valoarea producţiei globale realizată la cracarea catalitică de aici va fi egală cu a rafinăriilor Ploieşti Nord şi Cîmpina la un loc. Valorificarea materiei prime pe întreaga rafinărie va creşte cu 10 procente, pe cită vreme cheltuielile la mia de lei producţie marfă vor fi reduse cu peste 23 lei“. „...un bilanţ nu putem încă să consemnăm; culesul strugurilor este în toi. Totuşi pe foarte multe planuri rezultatele superioare sunt evidente“. Foto :AGERPRES 0 NECESITAT! CENTRUL DE DOCUMENTARE întreprinderea agricolă de stat Murfatlar, formată, din plantaţiile care aparţineau înainte G.A.S. cu acelaşi nume, înmănunchează acum, împreună cu plantaţiile de la Nazarcea, 12 ferme , 9 viticole, una de port altoi, combinatul de vinificare şi o fermă pomicolă. Nu încape îndoială, timpul scurt care a trecut de la crearea noii structuri organizatorice ne va împiedica să consemnăm bilanţuri economice. Putem contura însă modul în care condiţiile noi asigură soluţionarea operativă, eficientă a problemelor multiple ridicate de producţia agricolă, felul în care este folosit potenţialul material şi forţa de muncă în cîteva ferme ale întreprinderii, posibilităţile actuale de valorificare a spiritului de iniţiativă, a experienţei şi priceperii oamenilor, în zorii zilei, deci, cînd aerul e încă rece, părăseam şoseaua de pe firul văii Carasu ca să urc pe un drum pieziş spre ferma din Valea Dacilor. Era ora 6. Oamenii plecau la lucru. Şeful fermei, inginerul Marin Meşteru, urca în grabă scările clădirii unde era instalată administraţia. Intrăm în vorbă. — E mult de lucru ? — Destul. Sîntem fiecare, de la şefi de fermă pînă la muncitorii sezonieri, foarte ocupaţi. Gîndiţi-vă că avem de recoltat o producţie marfă evaluată la aproximativ 500 de tone. Ar trebui spus „recoltăm deocamdată 500 de tone“, pentru că prin lărgirea atribuţiilor şi răspunderii şefului de fermă, prin dotările cu mijloacele mecanice corespunzătoare au apărut posibilităţile organizatorice apte să conducă la obţinerea unor importante sporuri. —• Vă întemeiaţi afirmaţiile numai pe argumente, ca să le zic aşa, teoretice ? — Da de unde. Aleg unul concret, convingător chiar dacă ilustrează o etapă încheiată. Cu un singur tractor pentru lucrări în vie (şi am două) realizăm pînă la 7 hectare pe zi la lucrările de întreţinere. Stropim 35000 de butuci. Adică, treaba pe care ar fi trebuit să o fac în primul caz cu 35 de oameni şi în al doilea cu 25. Nu vreau să spun, prin exemplele acestea, decît că acum am posibilitatea să acţionez prompt, concentrînd forţa de muncă şi mijloacele mecanice acolo unde li se simte mai mult nevoia. — Sentimentul răspunderii îţi dă puţin cîte puţin încredere în forţele tale. — Exact. Aserţiunea este valabilă şi pentru perioada actuală. Recoltarea strugurilor, operaţie delicată, presupune un ansamblu de măsuri, pregătirea loturilor, defolieri parţiale în zona ciorchinilor pentru o coacere totală, prin care să fie evitate eventualele pagube provocate de mucegai. Am recoltat o cincime din producţia evaluată, fără să înregistrez vreo pierdere. Două ceasuri mai tîrziu, o întîlneam pe şefa secţiei Siminoc, inginera Ianula Canariov. — Pe mine independenţa în acţiune, mărturisea dînsa, m-a tulburat la început, deşi n-aş putea spune că mi-a provocat inhibiţii. Altădată, venea inginerul - şef la mine de două-trei ori pe săptămînă şi îmi spunea ce să facă şi eu făceam. Şi, deodată, iată-mă dispunînd de maşini, de mijloace financiare, iată-mă avînd gestiune proprie şi nişte atribuţii pe care mi le dorisem, de fapt, dar care, în prima clipă, MIRCEA TACCIU corespondentul „Scânteii tineretului" pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a II-a) mmmm pentru TINERET • MEMENTO ENESCIAN • LA DRUM CU CARAVANA TINEREŢII Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII. SERIA II. NR. 5698 6 PAGINI-25 BANI SIMBĂTĂ 16 SEPTEMBRIE 1967 PRIMA ZI DE ŞCOALĂ Activitatea şcolară la nivelul exigenţelor actuale Cu prilejul deschiderii noului an şcolar, tovarăşul MIRON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului învăţămîntului, a răspuns ziarului la cîteva întrebări : • Aproape 4 milioane de elevi au început cursurile şcolilor ; 70 000 sunt inscrişi in clasa a IX-a • La catedre, au urcat, pentru prima data, 7 500 de învăţători şi profesori • Au trăit emoţia debutului şcolar 351 000 de copii • S-au tăiat panglici inaugurale la incă 2 000 săli de clasă noi • Pe pupitrele claselor au fost aşezate 27 milioane manuale şcolare La 15 septembrie, ora 8 dimineaţa, vacanţa, intimidată de sunetul cristalin al clopoţelului şcolar, reintrat pe deplin în drepturi, s-a retras discretă. Pe străzi, în parcuri, pe terenurile de sport, în păduri şi poiene s-a aşternut liniştea , cei aproape 4 000 000 de elevi, stăpînii lor de pînă ieri, au dat din nou viaţă şcolilor, au animat sălile de clasă, însoţiţi ori nu de părinţi, pentru prima ori a zecea oară pe drumul ce duce la şcoală, ei au făcut-o în linişte, în ţinuta impecabilă pe care ţi-o dă uniforma, cu emoţia firească pe care o încerci la fiecare nou început de drum. In pragul şcolilor, mai întîi i-au întîmpinat urările : „Bine aţi venit „Succes în noul an şcolar !“ „Spor la învăţătură !“. Apoi, au ascultat cuvintele, calde, din inimă, ale dascălilor, ale părinţilor. Şi în clasă, pe bănci, rînduite cu grijă, manualele — darul ţării pentru cei mai tineri fii ai ei. 15 septembrie nu este o sărbătoare înscrisă cu roşu în calendar. Şi totuşi, este ziua cînd se dăruiesc poate cele mai multe flori; cu flori au venit la şcoală băieţii şi fetele care au păşit pentru prima oară în rîndurile elevilor. Le-au dăruit învăţătorilor şi au primit altele, odată cu abecedarul. ...In careul din curtea Liceului nr. 32 din Capitală stau faţă în faţă elevii dintr-a întîia şi cei dintr-a XI-a. Primii îşi încep viaţa de şcolari, ceilalţi formează promoţia care va absolvi şcoala de 12 ani. Emoţiile, deşi la scară diferită, nu i-au ocolit nici pe unii, nici pe alţii. Şi se contopesc într-un gest de o mare frumuseţe : elevii mari dăruiesc celor mai mici colegi ai lor flori. LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a II-a) Foto: O. PLECAN Fabrica de medicamente „Terapia" se extinde Cluj (de la corespondentul nostru) Recent a început construcţia halei principale a secţiei de pantotenat de calciu, un important compus al unor biostimulatori. Investiţiile necesare acestei construcţii, obiectiv care va avea o capacitate anuală de 112 tone şi va intra în funcţiune la sfârşitul anului viitor, se cifrează la 45 milioane lei. — Ce îmbunătăţiri au fost aduse cadrului organizatoric şi conţinutului învăţămîntului în liceele de cultură generală, pentru noul an şcolar ? — Noul an şcolar marchează un pas înainte pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. în vederea dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate gradele. In ansamblul măsurilor luate în acest sens, pentru noul an şcolar o atenţie deosebită s-a acordat şi liceelor de cultură generală, o treaptă importantă din sistemul şcolar. Unul din elementele noi intervenite în structura liceului de cultură generală îl constituie apariţia clasei a XI-a ca clasă a şcolii de 12 ani. Pentru această clasă au fost elaborate programe şi manuale noi şi s-au asigurat toate condiţiile didacticemateriale necesare bunei desfăşurări a procesului instructiv din această clasă în anul şcolar care începe, învaţă în clasa a IX-a a liceului de cultură generală peste 70 000 de elevi. A crescut numărul claselor experimentale de matematică şi fizică în care studiază elevi din clasele a X-a şi a XI-a cu aptitudini deosebite în acest domeniu ; s-a introdus studiul limbilor italiană şi spaniolă pe lîngă unele licee în care există bune condiţii de predare a acestor discipline , au luat fiinţă secţii clasice pe lîngă licee din Bucureşti, Cluj şi Alba Iulia în care o pondere mare o are studiul limbilor greacă şi latină. In planul de învăţămînt pentru clasa a XI-a umanistă a fost inclusă ca o disciplină nouă Istoria literaturii universale. Pentru îmbunătăţirea activităţii educative din licee a fost elaborat şi publicat Proiectul programei activităţii educative cu elevii din clasele IX—XI ale liceului de cultură generală. Măsurile la care ne referim au ca obiectiv principal asigurarea condiţiilor necesare pentru realizarea unei pregătiri diferenţiate a elevilor din licee, în corelaţie cu cerinţele diverse ale vieţii economice, sociale şi culturale şi cu aptitudinile, înclinaţiile şi interesele elevilor. — Ce sarcini revin elevilor din licee şi ce recomandări le faceţi cu ocazia deschiderii cursurilor noului an şcolar ? — Eforturile făcute pentru continua adaptare a cadrului organizatoric şi de conţinutul în(Continuare in pag. a II-a) Vizita primului ministru al Turciei msm DEIREL Vineri dimineaţa, primul ministru al Turciei, Suleymán Dénárei, a făcut o scurtă vizită în regiunea Ploieşti. Oaspetele a fost însoţit de Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, împreună cu premierul turc au plecat şi persoanele oficiale care îl însoţesc, printre care ministrul afacerilor externe al Turciei, Ihsan Sabri Caglayangil, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi al resurselor naturale, şi Kamaran Gurun, ambasadorul Turciei la Bucureşti. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Complexul petrochimic de la Brazi. Aici, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Caranfil, adjunct al ministrului industriei chimice, Bujor Olteanu, director general al rafinăriei, şi Traian Vulpe, director general al complexului petrochimic. In faţa machetelor celor două mari unităţi, oaspeţilor li s-a făcut o prezentare a profilului actual şi caracteristicilor tehnice ale acestor importante obiective ale industriei româneşti. Au fost vizitate apoi unele secţii ale rafinăriei, printre care noua instalaţie de cracare catalitică. Premierul turc a adresat gazdelor cuvinte de apreciere pentru tehnologia modernă şi dotarea tehnică, exprimîndu-şi în cartea de onoare admiraţia pentru faptul că instalaţiile româneşti produc aproape toate derivatele petroliere cunoscute astăzi în lume. Următorul obiectiv industrial vizitat a fost Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti. In întîmpinarea oaspeţilor au sosit Mihai Martinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, şi Dumitru Nistor, director general al uzinei. Pe platoul întreprinderii se aflau gata pentru expediere, în Turcia, mai multe instalaţii de foraj româneşti. Tot aici, oaspeţii au asistat la o demonstraţie făcută cu puternica instalaţie de foraj F 200-2 Dh. După vizitarea cîtorva secţii de producţie, premierul Suleyman Demirel a semnat în cartea de onoare a uzinei, avînd şi mai mari succese celor 9 000 de făuritori de utilaj petrolifer din uzina ploieşteană. La amiază, oaspeţii s-au înapoiat în Capitală. (Agerpres)