Scînteia Tineretului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 5685-5710)

1967-09-16 / nr. 5698

• în acest număr • în paginile • în acest nu­măr P|BW| • în pagi­­nflHKidl nile • în acest număr • în paginile • în acest număr PRESTIGIUL INSTITUȚIEI DE CULTURĂ „AMĂNUNTELE" DESCONSIDERATE SE RĂZBUNĂ O noapte la Salvare In locul unde ne aflăm, glasul telefonului are o altă rezonanţă decit cea obişnuită. Apelul este al Durerii, al Vieţii pentru Viaţă. Reporterii i-au în­registrat la BRAŞOV, CALAFAT, CLUJ, MEDGI­DIA şi HUNEDOARA întreaga-i intensitate. La primul semnal , după cîteva secunde, un minut, două sau trei — maşina cu însemnul crucii roşii — unică şi supremă speranţă a celui aflat în pericol — străbate în viteză întunericul dens al nopţii. La ora zero în Braşov a mai venit pe lume un băiat ; la Hunedoara, Marta Mister poate spune „viaţa în­cepe din nou“ . Salvarea „a venit la timp.“ ; la Ca­lafat, dr. Petre Miştoi operează cu siguranţă . S.O.S.-ul dat în fracţiunea optimă a înlăturat sinis­trul constatativ „prea tîrziu“ ; după 105 minute de la înregistrarea din comuna Nisipari, medicii de la Spitalul din Medgidia încep o grea bătălie pentru sănătate , la Cluj o fetiţă îi răspunde prin­­tr-un salut de cristal neşlefuit băiatului de la Braşov. ...Am urmărit, timp de 24 de ore, acest organism de nobilă şi maximă răspundere — serviciul „Sal­vării“ — încercînd să-i descifrăm vitalitatea, func­ţionarea tuturor angrenajelor, operativitatea, com­petenţa acordării primului ajutor. " MALADIE A­­SALVĂRII" - CAREN­ŢELE DE ORGANIZARE Serviciile „Salvării“ dispun în prezent de o bază materială mult îm­bunătăţită. în fiecare cen­tru de raion din ţară e­­xistă cel puţin câte o sta­ţie de „Salvare“, la înce­putul anului existînd un parc de maşini de peste 2 300. Statul a alocat în 1967 peste 30 milioane lei pentru mijloacele de transport sanitar. Sunt ci­fre care prin semnifica­ţia lor socială­­ nu mai au nevoie de comentariu. Dacă semnalul acestor „păsări ale nopţii“ nu poate fi auzit pretutin­deni, şi întotdeauna la timp, dacă uneori „Sal­varea“ este ea însăşi ne­salvată, trebuie să luăm în discuţie — şi în aceste cazuri — o maladie : ca­renţele de organizare. Staţia de la Hunedoara funcţionează pe lingă spi­tal , cu un parc de 20 de maşini, nu dispune de un atelier mecanic şi nici de un şef de garaj. Sin­gurul mecanic — oricîtă bunăvoinţă ar avea, nu poate face mare lucru. Reparaţiile le execută şo­ferii pe unde pot şi cum pot. De multe ori se ape­lează însă la serviciile întreprinderilor raionale de industrie locală — dar reparaţiile efectuate de oamenii aceştia sunt de o foarte proastă calitate şi, mai ales, sunt efectuate într-un timp excesiv de îndelungat. Reparaţia cu­rentă a salvării 31 H2 2990 a durat la IRCL Se­beş aproape un an, la re­cepţie ,constatîndu-se că maşina merge... într-o parte. Ca să fie pusă în funcţiune a fost necesar să mai lucreze la ea trei zile şoferul, dar nici a­­cum ea nu merge cum trebuie. Ing. Ion Bernat de la Braşov aduce în discuţie aceeaşi problemă. IR A 17 Bucureşti şi IR A 8 Craiova execută repa­raţii necorespunzătoare, în urma reparaţiilor ca­pitale, starea tehnică a maşinilor s-a înrăutăţit. Motivul ? „Nu o dată am constatat că anumite pie­se originale au fost înlo­cuite“. Maşinile „Salvării" a­­leargă în localităţile pe care le deservesc pe tot Anchetă realizată ele : FL. POPA, M. DUMI­­TRESCU, I. RUSU, M. TACCIU, AL. BALGRA­­DEAN. (Continuare în pag. a Il-a) Noutăţi pe harta Combinatului petrochimic Brazi De cîteva zile, pe fundalul cerului, la Brazi, în umbra în­serării, se aprind noi constelaţii de lumini. O altă construcţie este gata : instalaţia de cracare catalitică, care de o întindere de peste un hectar­ist modelează dante­lăriile de metal. Pri­mele sale produse din cadrul probe­lor tehnologice au fost create cu mult timp înainte de data planificată. Este un merit al constructo­rilor. Ei au reuşit să termine instalaţia în numai 18 luni — a­­devărat record pen­tru o lucrare cu ast­fel de proporţii. Ca­pacitatea de prelu­crare a peste un mi­lion de tone de pro­duse petroliere a­­nual. Aceeaşi can­titate de ţiţei, su­pusă prelucrării va spori acum valoarea producţiei globale pe rafinărie cu peste 33 la sută. Sugestivă ni se pare comparaţia pe care ne-o face to­varăşul director teh­nic al rafinăriei, Ion Grigoraş . „Numai valoarea producţiei globale realizată la cracarea catalitică de aici va fi egală cu a rafinăriilor Ploieşti Nord şi Cîmpina la un loc. Valorificarea materiei prime pe întreaga rafinărie va creşte cu 10 procente, pe cită vreme chel­tuielile la mia de lei producţie marfă vor fi reduse cu peste 23 lei“. „...un bilanţ nu putem încă să consemnăm; culesul strugu­rilor este în toi. Totuşi pe foarte multe planuri rezulta­tele superioare sunt evidente“. Foto :AGERPRES 0 NECESITAT! CENTRUL DE DOCUMENTARE întreprinderea agricolă de stat Murfatlar, formată, din planta­ţiile care aparţineau înainte G.A.S. cu acelaşi nume, înmănun­chează acum, împreună cu plan­taţiile de la Nazarcea, 12 ferme , 9 viticole, una de port altoi, com­binatul de vinificare şi o fermă pomicolă. Nu încape îndoială, timpul scurt care a trecut de la crearea noii structuri organizato­rice ne va împiedica să consem­năm bilanţuri economice. Putem contura însă modul în care con­diţiile noi asigură soluţionarea o­­perativă, eficientă a problemelor multiple ridicate de producţia a­­gricolă, felul în care este folosit potenţialul material şi forţa de muncă în cîteva ferme ale între­prinderii, posibilităţile actuale de valorificare a spiritului de iniţia­tivă, a experienţei şi priceperii oamenilor, în zorii zilei, deci, cînd aerul e încă rece, părăseam şoseaua de pe firul văii Carasu ca să urc pe un drum pieziş spre ferma din Valea Dacilor. Era ora 6. Oamenii plecau la lucru. Şeful fermei, inginerul Marin Meşteru, urca în grabă scările clădirii un­de era instalată administraţia. In­trăm în vorbă. — E mult de lucru ? — Destul. Sîntem fiecare, de la şefi de fermă pînă la muncito­rii sezonieri, foarte ocupaţi. Gîn­­diţi-vă că avem de recoltat o producţie marfă evaluată la a­­proximativ 500 de tone. Ar tre­bui spus „recoltăm deocamdată 500 de tone“, pentru că prin lăr­girea atribuţiilor şi răspunderii şe­fului de fermă, prin dotările cu mijloacele mecanice corespunză­toare au apărut posibilităţile or­ganizatorice apte să conducă la obţinerea unor importante spo­ruri. —• Vă întemeiaţi afirmaţiile numai pe argumente, ca să le zic aşa, teoretice ? — Da de unde. Aleg unul concret, convingător chiar dacă ilustrează o etapă încheiată. Cu un singur tractor pentru lucrări în vie (şi am două) realizăm pînă la 7 hectare pe zi la lucră­rile de întreţinere. Stropim 35000 de butuci. Adică, treaba pe care ar fi trebuit să o fac în primul caz cu 35 de oameni şi în al do­ilea cu 25. Nu vreau să spun, prin exemplele acestea, decît că acum am posibilitatea să ac­ţionez prompt, concentrînd for­ţa de muncă şi mijloacele meca­nice acolo unde li se simte mai mult nevoia. — Sentimentul răspunderii îţi dă puţin cîte puţin încredere în forţele tale. — Exact. Aserţiunea este va­labilă şi pentru perioada actu­­­ală. Recoltarea strugurilor, ope­raţie delicată, presupune un an­samblu de măsuri, pregătirea lo­turilor, defolieri parţiale în zona ciorchinilor pentru o coacere totală, prin care să fie evitate e­­ventualele pagube provocate de mucegai. Am recoltat o cincime din producţia evaluată, fără să înregistrez vreo pierdere. Două ceasuri mai tîrziu, o în­­tîlneam pe şefa secţiei Siminoc, inginera Ianula Canariov. — Pe mine independenţa în acţiune, mărturisea dînsa, m-a tulburat la început, deşi n-aş putea spune că mi-a provocat in­hibiţii. Altădată, venea inginerul - şef la mine de două-trei ori pe săptămînă şi îmi spunea ce să facă ş­i eu făceam. Şi, deodată, iată-mă dispunînd de maşini, de mijloace financiare, iată-mă a­­vînd gestiune proprie şi nişte a­­tribuţii pe care mi le dorisem, de fapt, dar care, în prima clipă, MIRCEA TACCIU corespondentul „Scânteii tineretului" pentru regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a II-a) mmmm pentru TINERET • MEMENTO ENESCIAN • LA DRUM CU CARAVANA TINEREŢII Proletari din toate ţările­, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII. SERIA II. NR. 5698 6 PAGINI-25 BANI SIMBĂTĂ 16 SEPTEMBRIE 1967 PRIMA ZI DE ŞCOALĂ Activitatea şcolară­­ la nivelul exigenţelor actuale Cu prilejul deschiderii nou­lui an şcolar, tovarăşul MI­RON CONSTANTINESCU, adjunct al ministrului învăţă­mîntului, a răspuns ziarului la cîteva întrebări : • Aproape 4 mili­oane de elevi au în­ceput cursurile şcoli­lor ; 70 000 sunt in­scrişi in clasa a IX-a • La catedre, au urcat, pentru prima data, 7 500 de în­văţători şi profesori • Au trăit emoţia debutului şcolar 351 000 de copii • S-au tăiat panglici inaugurale la incă 2 000 săli de clasă noi • Pe pupitrele cla­selor au fost aşezate 27 milioane manua­le şcolare La 15 septembrie, ora 8 di­mineaţa, vacanţa, intimidată de sunetul cristalin al clopo­ţelului şcolar, reintrat pe de­plin în drepturi, s-a retras dis­cretă. Pe străzi, în parcuri, pe terenurile de sport, în păduri şi poiene s-a aşternut liniştea , cei aproape 4 000 000 de elevi, stăpînii lor de pînă ieri, au dat din nou viaţă şcolilor, au animat sălile de clasă, însoţiţi ori nu de părinţi, pentru pri­ma ori a zecea oară pe drumul ce duce la şcoală, ei au fă­cut-o în linişte, în ţinuta im­pecabilă pe care ţi-o dă uni­forma, cu emoţia firească pe care o încerci la fiecare nou început de drum. In pragul şcolilor, mai întîi i-au întîmpi­­nat urările : „Bine aţi venit „Succes în noul an şcolar !“ „Spor la învăţătură !“. Apoi, au ascultat cuvintele, calde, din inimă, ale dascălilor, ale părinţilor. Şi în clasă, pe bănci, rînduite cu grijă, manualele — darul ţării pentru cei mai ti­neri fii ai ei. 15 septembrie nu este o săr­bătoare înscrisă cu roşu în ca­lendar. Şi totuşi, este ziua cînd se dăruiesc poate cele mai multe flori; cu flori au venit la şcoală băieţii şi fetele care au păşit pentru prima oară în rîndurile elevilor. Le-au dăruit învăţătorilor şi au primit alte­le, odată cu abecedarul. ...In careul din curtea Liceu­lui nr. 32 din Capitală stau faţă în faţă elevii dintr-a întîia şi cei dintr-a XI-a. Primii îşi încep viaţa de şcolari, ceilalţi formează promoţia care va ab­solvi şcoala de 12 ani. Emoţii­le, deşi la scară diferită, nu i-au ocolit nici pe unii, nici pe alţii. Şi se contopesc în­­tr-un gest de o mare frumuse­ţe : elevii mari dăruiesc celor mai mici colegi ai lor flori. LUCREŢIA LUSTIG MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a II-a) Foto: O. PLEC­AN Fabrica de medicamente „Terapia" se extinde Cluj (de la corespondentul nostru) Recent a început construc­ţia halei principale a secţiei de pantotenat de calciu, un important compus al unor biostimulatori. Investiţiile ne­cesare acestei construcţii, o­­biectiv care va avea o capaci­tate anuală de 112 tone şi va intra în funcţiune la sfârşitul anului viitor, se cifrează la 45 milioane lei. — Ce îmbunătăţiri au fost aduse cadrului orga­nizatoric şi conţinutului învăţămîntului în liceele de cultură generală, pen­tru noul an şcolar ? — Noul an şcolar marchează un pas înainte pe linia îndepli­nirii sarcinilor trasate de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. în ve­derea dezvoltării şi perfecţionării învăţămîntului de toate grade­le. In ansamblul măsurilor luate în acest sens, pentru noul an şco­lar o atenţie deosebită s-a acor­dat şi liceelor de cultură genera­lă, o treaptă importantă din sis­temul şcolar. Unul din elementele noi in­tervenite în structura liceului de cultură generală îl constituie apariţia clasei a XI-a ca clasă a şcolii de 12 ani. Pentru aceas­tă clasă au fost elaborate pro­grame şi manuale noi şi s-au a­­sigurat toate condiţiile didactice­­materiale necesare bunei desfă­şurări a procesului instructiv din această clasă în anul şcolar care începe, în­vaţă în clasa a IX-a a liceului de cultură generală peste 70 000 de elevi. A crescut numărul claselor ex­perimentale de matematică şi fi­zică în care studiază elevi din clasele a X-a şi a XI-a cu aptitu­dini deosebite în acest domeniu ; s-a introdus studiul limbilor ita­liană şi spaniolă pe lîngă unele licee în care există bune condi­ţii de predare a acestor discipli­ne , au luat fiinţă secţii clasice pe lîngă licee din Bucureşti, Cluj şi Alba Iulia în care o pondere mare o are studiul limbilor greacă şi latină. In planul de învăţămînt pentru clasa a XI-a umanistă a fost in­clusă ca o disciplină nouă Istoria literaturii universale. Pentru îmbunătăţirea activităţii educative din licee a fost elabo­rat şi publicat Proiectul progra­mei activităţii educative cu elevii din clasele IX—XI ale liceului de cultură generală. Măsurile la care ne referim au ca obiectiv principal asigurarea condiţiilor necesare pentru rea­lizarea unei pregătiri diferenţiate a elevilor din licee, în corelaţie cu cerinţele diverse ale vieţii e­­conomice, sociale şi culturale şi cu aptitudinile, înclinaţiile şi in­teresele elevilor. — Ce sarcini revin ele­vilor din licee şi ce reco­mandări le faceţi cu oca­zia deschiderii cursurilor noului an şcolar ? — Eforturile făcute pentru continua adaptare a cadrului or­ganizatoric şi de conţinut­ul în­(Continuare in pag. a II-a) Vizita primului ministru al Turciei msm DEIREL Vineri dimineaţa, primul mi­nistru al Turciei, Suleymán Dé­nárei, a făcut o scurtă vizită în regiunea Ploieşti. Oaspetele a fost însoţit de Alexandru Roabă, ministrul pe­trolului, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara, împreună cu premierul turc au plecat şi persoanele oficiale care îl înso­ţesc, printre care ministrul afa­cerilor externe al Turciei, Ihsan Sabri Caglayangil, Mehmet Tur­­gut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi al resurselor naturale, şi Kamaran Gurun, ambasadorul Turciei la Bucureşti. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Complexul petrochi­mic de la Brazi. Aici, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Caran­­fil, adjunct al ministrului indus­triei chimice, Bujor Olteanu, di­rector general al rafinăriei, şi Traian Vulpe, director general al complexului petrochimic. In faţa machetelor celor două mari uni­tăţi, oaspeţilor li s-a făcut o pre­zentare a profilului actual şi ca­racteristicilor tehnice ale acestor importante obiective ale indus­triei româneşti. Au fost vizitate apoi unele secţii ale rafinăriei, printre care noua instalaţie de cracare catalitică. Premierul turc a adresat gaz­delor cuvinte de apreciere pentru tehnologia modernă şi dotarea tehnică, exprimîndu-şi în cartea de onoare admiraţia pentru fap­tul că instalaţiile româneşti pro­duc aproape toate derivatele pe­troliere cunoscute astăzi în lume. Următorul obiectiv industrial vizitat a fost Uzina de utilaj pe­trolier „1 Mai“ din Ploieşti. In întîmpinarea oaspeţilor au sosit Mihai Martinescu, adjunct al mi­nistrului industriei construcţiilor de maşini, şi Dumitru Nistor, di­rector general al uzinei. Pe pla­toul întreprinderii se aflau gata pentru expediere, în Turcia, mai multe instalaţii de foraj româ­neşti. Tot aici, oaspeţii au asistat la o demonstraţie făcută cu pu­ternica instalaţie de foraj F 200-2 Dh. După vizitarea cîtorva secţii de producţie, premierul Suley­man Demirel a semnat în cartea de onoare a uzinei, avînd şi mai mari succese celor 9 000 de fău­ritori de utilaj petrolifer din u­­zina ploieşteană. La amiază, oaspeţii s-au îna­poiat în Capitală. (Agerpres)

Next