Scînteia Tineretului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5737-5762)

1967-11-21 / nr. 5754

La elle grade fierbe rabdarea dv. ? (VIAŢA DE ORGANIZAŢIE) Din nou despre CINECLUBURI Juristul vă răspunde ACTUALITATEA TEN TEU TIJVEEET O BREVIAR COTIDIAN. • DE VOBBÄ CU... TIBERIUS — GUVERNATORUL ROMAN • VREŢI SA FACEŢI CUNOŞTINŢA ? • VARIETĂŢI PE GLOB. Forme superioare de organizare a activităţii comerciale Sarcinile sporite stabilite pentru comerţul interior de Congresul al IX-lea al P.C.R. în vederea unei mai bune a­­provizionări a populaţiei le­gată de dezvoltarea econo­miei naţionale şi creşterea veniturilor oamenilor mun­cii, au constituit obiectul mai multor analize şi dezbateri ale printre care un loc important l-a ocupat Consfă­tuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţ. Proiectul de Di­rective ale Comitetului Cen­tral al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţio­nale, prevede măsuri noi în direcţia satisfacerii cererii sporite a populaţiei, cerere care se orientează spre măr­furi de calitate mai bună şi de o largă diversificare sor­timentală. Actuala formă de organi­zare şi conducere a comer­ţului cu amănuntul din siste­ma M.C.I. a fost stabilită în anul 1952 iar pentru comer­țul cu ridicata în anul 1955. De atunci volumul desface­rilor a crescut considerabil fiind în anul 1967 (prelimi­nat) de cca 5,3 ori mai mare decît cel realizat în 1952. In anul 1970 volumul mărfurilor Ing. D. Dragomir director general adjunct în Ministerul Comerţului Interior desfăcute va fi de cca 7,5 ori mai mare decît în anul 1952. Schimbările intervenite în comerţul socialist, ca urmare a dezvoltării economiei naţio­nale, sarcinile sporite care îi revin în cincinal şi în pers­pectivă, au impus găsirea unei forme noi de organizare care să contribuie la perfecţiona­rea conducerii comerţului. Funcţionarea distinctă a unor întreprinderi pentru comerţul cu ridicata şi a unor organi­zaţii pentru comerţul cu amă­nuntul a generat unele nea­junsuri, dintre care menţio­năm : raporturile imperfecte dintre întreprinderile comer­ţului cu ridicata şi întreprin­derile comerţului cu amănun­tul, întreprinderile cu ridi­cata care contractează fon­dul de marfă avînd şi rolul influenţării producţiei indu­striale au indicatori econo­­mico-financiari insuficient le­gaţi de realizarea planului de desfacere cu amănuntul. In acest fel cointeresarea mate­rială a lucrătorilor din comer­ţul cu ridicata are efect nu­mai pentru îndeplinirea pla­nului întreprinderii proprii, fără să aibă suficientă legă­tură cu realizarea în bune condiţii a desfacerii către populaţie. Au fost cazuri în trecut cind lucrătorii din co­merţul cu ridicata au primit premii, deşi planul desfacerii către populaţie nu se înde­plinea de către organizaţiile cu amănuntul din aceeaşi re­giune. Totodată, organizaţiile comerciale cu amănuntul deşi aveau contactul nemijlocit cu consumatorii nu puteau influ­enţa direct industria şi nu e­­rau direct interesate în pre­luarea tuturor articolelor e­­xistente în stoc din depozi­tele cu ridicata. Existenţa unor paralelisme în activitatea de planificare, recepţie şi evidenţă reduceau eficienţa economică a activi­tăţii comerciale, aparatul co­mercial fiind preocupat în mare măsură de lucrări ad­ministrative. Neajunsurile arătate, de­terminate de sistemul organi­zatoric, au făcut ca în unele cazuri aprovizionarea popu­laţiei să nu se realizeze la (Continuare în pag. a V-a) A­răturile de toamnă se apropie de sfîrşit In săptămîna care a trecut, întreprinderile agricole de stat s-au apropiat mai mult de sfîr­­şitul lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru însămînţă­­rile de primăvară. Mecaniza­torii din aceste unităţi au arut 94 la sută din terenurile pre­văzute, întreprinderile din nouă regiuni ale ţării, printre care Argeş, Banat, Oltenia, Ploieşti, au terminat această lucrare, iar în celelalte regiuni sunt numeroase întreprinderi agricole de stat care au avat întreaga suprafaţă. Timpul prielnic şi umiditatea suficien­tă din sol au permis mecaniza­torilor să efectueze lucrări de calitate, ceea ce va uşura exe­cutarea însămînţărilor. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5754 6 PAGINI - 25 BANI MARŢI 21 NOIEMBRIE 1967 Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi CASA FĂRĂ COPII E UN CIMP FĂRĂ FLORI Duminică dimineaţa în Sacoşul Mare, raionul Lugoj. • O agitaţie neobişnuită. Pe u­­­­liţele largi ale satului trece în goană un grup de călăreţi.• Tinerii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare cu un steag plin de panglici, basmale şi ^ flori, cîntă şi chiuie. Din­­ cînd în cînd se opresc la cite o casă : 0. „Mirele nostru vestit W Azi prin noi v-a poftit Să faceţi o cale Pînă la curţile sale rZA. -0* i.-.i. înr.î\,'\rA— Azi doi tineri pornesc pe acelaşi drum şi gh­eri, căci A ei sînt călăreţii, invită în­­­­treaga comunitate a satului să cinstească această hotă­­rîre. Mirele şi nănaşul se duc să ia mireasa. Aceasta, în­conjurată de druşte, îşi face ultimile pregătiri. Şi e tare mîndră: dintre toate fetele din sat tocmai ea a fost a­­leasă. De ce ? Vreau să fiu gospodină ! Cind El a întrebat-o ce planuri de viitor are, aşa Va, năiupmR,. Ş,i, aftuici­, na. Din­tr-o poveste de demult, mi­rele pe ea a ales-o. „Vreau să fiu gospodină“ este răspunsul pe care ni l-a dat 76 din cele 100 de fete cu care am discutat. In Sa­coşul Mare este o tradiţie păstrată din bătrîni ca ma­mele să-şi înveţe fiicele tre­burile casnice. Dar nu este I aşa de simplu. Paralel cu | vîrsta, fetele învaţă la înce­put lucruri mai simple, apoi­­ din ce în ce mai complicate.­­ La 10—12 ani, fetele din , Sacoş ştiu să facă mîncare, I să îngrijească un copil. Mamele, grijulii, îşi învaţă fetele să ţeasă şi să coasă, i MM. aJfA să­ coasă, pentru că I MIHAI STRIMBEI (Continuare în pag. a V-a) ! CITIŢI PAG A 4-A • TURNEUL INTERNA­ŢIONAL DE HANDBAL • PE STRADA UWE SE ELER • „RECEPŢIE" LA 2 000 m ALTITUDINE • „BOMBA" ŞAHIŞTILOR DIN SUCEAVA Blocuri turn în cartierul Cornişa Bistriţei din oraşul Bacău Conferinţele organizaţiilor regionale de partid In cursul zilei de dumi­nică, 19 noiembrie, s-au desfăşurat lucrările confe­rinţelor organizaţiilor de partid din regiunile Banat, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Maramureş şi Ploieşti, con­vocate în întîmpinarea Conferinţei naţionale a­­ Partidului Comunist Ro­mân din 6 decembrie a.c. Au luat parte membri şi membri supleanţi ai co­mitetelor şi birourilor organizaţiilor respective, membri ai birourilor şi co­mitetelor raionale şi orăşe­neşti de partid, delegaţi desemnaţi în organizaţiile de partid din întreprinderi industriale, unităţi agrico­le socialiste, din între­prinderi de construcţii şi de transporturi, instituţii ştiinţifice şi culturale, re­prezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organi­zaţiilor de masă şi obşteşti. Au fost prezenţi, de ase­menea, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., miniştri, re­prezentanţi ai unor insti­tuţii centrale, ziarişti. Conferinţele au avut la ordinea de zi: — Dez­baterea Proiectului de Di­rective cu privire la per­fecţionarea conducerii şi planificării economiei na­ţionale, corespunzător con­diţiilor noii etape de dez­voltare socialistă a Româ­niei, şi a Proiectului prin­cipiilor de bază ale îmbu­nătăţirii organizării admi­­nistrativ-teritoriale a Ro­mâniei şi sistematizării lo­calităţilor rurale ; alegerea delegaţilor la Conferinţa naţională a P.C.R. Primii secretari ai orga­nizaţiilor de partid, tova­răşii Ion Cîrcei — regiu­nea Banat, Gheorghe Pană — regiunea Braşov, Aurel Duca — regiunea Cluj, Constantin Dăscălescu — regiunea Galaţi, Miu Do­­brescu — regiunea Iaşi, Io­sif Uglar — regiunea Ma­ramureş şi Dumitru Bala­­lia — regiunea Ploieşti, au făcut expuneri asupra do­cumentelor adoptate de re­centa Plenară a C.C. al P.C.R. subliniind că înfăp­tuirea prevederilor acestor documente constituie o va­loroasă contribuţie la per­fecţionarea tuturor laturi­lor vieţii sociale, la mersul ascendent al construcţiei socialiste. Dezbaterile conferinţelor au relevat profundul rea­lism al politicii partidului nostru şi au exprimat, totodată, hotărîrea comu­niştilor, a întregului popor, de a da viaţă măsurilor elaborate la recenta Plena­ră a C.C. al P.C.R. pe dru­mul trasat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Conferin­ţele au subliniat adeziunea comuniştilor, tuturor cetă­ţenilor patriei faţă de po­litica externă a partidului şi guvernului. Participanţii la conferin­ţe au adresat, în încheie­rea dezbaterilor, telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care sunt ex­primate aprobarea şi spri­jinul activ faţă de măsuri­le elaborate de partid. (Agerpres) Pămîntul fibros şi subţire al Deltei este brăzdat de îngustele drumuri de ape ale canalului. Ri­­dicîndu-şi suprastructurile deasupra stufului, drăgile deschid cărări neumblate. Lazăr Sarencu, fel de echipă pe draga nr. 16 a Întreprinderii de construcţii şi amenajări piscicole. Tulcea, lu­crează de trei ani la deschiderea unor asemenea drumuri noi în Deltă. Foto: O. FLECAN A picat acum de pe coasta de vest a Africii („închipu­­ie-ţi, după atîtea călătorii, am avut un început de rău de mare“), este consilier şi-ţi strecoară repede un buzunar o mică atenţie „un pix din Casablanca", sau o alifie băr­bătească — pe care ţi-o re­comandă insistent, punîndu­­te pe gînduri. Dacă nu te cu­noaşte îţi întinde mina sa­cramental, rostind cele două silabe apăsînd pe r. după ritualul aristotelic: Narcis. Şi eziţi cind vezi un obiect, prin nu se ştie ce capriciu articulat, întinzîndu-se spre tine pentru a pecetlui cu­noştinţa. Pielea de şarpe e mai aproape şi asocierea cu Olimpul ţi se pare bizară. Pluteşte pe trotu­are după ultimele detalii legate de mersul văcarilor porecliţi, SPIKE-HI W­A RILI­S sublimă ironie. Gary Cooper şi Yul Brunner şi parcă a descălecat, cîteva secunde înainte, scheletul ambulant al asinului de Pernambuco (!) El este înalt şi trist, şi slab, şi cu părul discret ar­gintat cu pudră fină, atît de discret încît se observă că e discret şi e consilier şi puţin budist după cum se confe­sează din primul moment, lă­­sîndu-te să-i admiri secretul cu care te miruieşte, gata oricînd să-ţi facă rost de un permis gratuit pentru fot­bal, o admitere în facul­tate pentru nepotul tău pe care-l ştie într-a XI-a, un Fiat nerodat (pleaşcă, nu al­ta !), un schimb de locuinţă (mă-nţelegi!), meseria lui de consilier­e obligă la un diapazon vast de servicii „pentru tine", bineînţeles, de­osebite şi puse deoparte, îşi face promenada pe un bu­levard retras şi lumea ştie şi, din cind în cînd, în pele­rinaj de grădină zoologică îi aruncă resturi de sunete şi el le înregistrează pentru cîteva luni. Se opreşte in fata unei minuni cu tocuri NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a V-a) CEI DE LA „UNSPREZECE” Mihaela, 17 ani, elevă, o fată ca toate celelalte care­­ au ochii verzi sau albaştri, e înaltă şi o cheamă... Mihaela, îi place filozofia. Socoteşte că viaţa nu poate şi nu tre­buie să fie plată chiar dacă cere luptă şi veşnice speran­ţe. Ştie că lupta poate fi obositoare dar se simte capa­bilă s-o accepte. Pînă atunci se mulţumeşte să facă parte dintre premianţii clasei sale. In timpul discuţiei care va urma, ea va „sintetiza“ cele spuse şi va contura conclu­ziile. Rodica, 17 ani, elevă, o fată cu părul bălai, ochii al­baştri şi nasul cîm, care ar fi vrut să fie mai înaltă. Cole­gii o socotesc bună colegă, simpatică, modestă şi priete­noasă. îşi spune că, deocam­dată, nu înseamnă aproape nimic dar mai tîrziu cînd va căpăta mai multă experienţă de viaţă, fiinţa fără însuşiri prea deosebite de azi va de­veni un om util societăţii. Pînă atunci însă va căuta să rămînă ceea ce este. In timpul discuţiei ea va căuta să apropie punctele de ve­dere. Mihai, 17 ani, elev, un bă­iat, destul de înalt, ca să con­sidere lucrurile de la înălţi­me, cu ochii verzi deşi toc­mai culoarea asta i-a fost totdeauna nesuferită. Se so­coteşte cu sinceritate un tip comun şi cu totul monoton în ce priveşte trăsăturile principale dar posedat de un orgoliu care, după propria-i opinie despre sine, coexistă cu calitatea de premiant“. In timpul discuţiei va fi a­­deseori liric şi totdeauna deosebit de sincer. Discuţie condusă de SEN ALEXANDRU Mircea, 17 ani, elev, un băiat liniştit, reţinut în dis­cuţii, timid chiar, care a păs­trat unele trăsături ce se po­trivesc, gîndeşte el, mai mult celor din a IV-a : e ordonat, îşi ajută părinţii acasă, e res­pectuos cu vecinii. Nu are încă un ţel limpe­de în viaţă, ar fi vrut să se facă artist sau regizor dar,­­ după ce s-a convins că nu­­ are talent, a renunţat. Ii plac­­ automobilele, se visează pi­lot de încercare alergînd la bordul unui bolid în cadrul unui „Mare premiu". Auzise cîndva că oamenii slabi vi­sează mult. Să fie asta ade­vărat ? In general, premianţii nu pot fi socotiţi oameni slabi şi el este un astfel de elev fruntaş. In timpul discuţiei îl veţi regăsi mai mult tăcut, trăind intens fiecare lucru spus a­­colo. Cînd intervine în dis­cuţie, şi asta numai cînd i se cere, se dovedeşte deosebit de matur. Sandu, 17 ani, elev, un bă­iat scund care o să se supere dacă nu-1 credeţi că are 17 ani. îşi caută întotdeauna tovarăşi de polemică şi-i plac nespus controversele. Să nu-l criticaţi în public, se va simţi jignit şi vă va răspunde prompt chiar dacă va şti că nu are dreptate, deoarece este foarte ambiţios, îşi duce totdeauna la îndeplinire idei­le. II atrage nespus tot ce produce mişcare şi ar dori să posede aceste izvoare de AM­­PAG. „prietenii noştri au absolvit de mult şcoala elementară şi sunt pe cale să absolve şi li­ceul dar prietenia lor, năs­cută încă din clasa I a acelei şcoli „nr. 11“ nu i-a părăsit niciodată, a crescut o dată cu ei, a devenit o realitate recunoscută de cei din jur, aşa că Mihaela, Rodica, San­du, Mihai şi Mircea au deve­nit pentru toţi colegii lor „Cei de la unsprezece“. Ii regăsim adunaţi în jurul unei mese dreptunghiulare, ca toate mesele rotunde, gata să-şi retrăiască minunata lor* prietenie, mişcări. Este pripit, uneori greşeşte şi-şi regretă pripea­la. Ii place punctualitatea. II interesează foarte mult păre­rea altora despre el. în timpul discuţiei el des­chide atacul, este adeseori purtătorul de cuvînt al celor­lalţi, păstrătorul cel mai fi­del a! „tradiţiilor“ lor. Cei de la „unsprezece“, toţi cei de mai sus la un loc. Citit în întregime, numele a­­cestui personaj colectiv sună aşa : „cei de la şcoala gene­rală numărul 11“. De fapt, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMII PE AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE LA BUCUREŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist I Român, a primit luni, 20 noiem- I­brie 1967, pe ambasadorul extra­­­­ordinar şi plenipotenţiar al Uniu­nii­ Sovietice la București, tova­rășul A. V. Basov, la cererea a­­cestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. PLECAREA PREŞEDINTELUI VECEI EXECUTIVE FEDERALE A R.S.F. IUGOSLAVIA Duminică seara a părăsit Ca­pitala preşedintele Vecei Exe­cutive Federale a R. S. F. Iu­goslavia, Mika Spiliak, îm­preună cu soţia, care, la invi­taţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, şi a soţiei sale, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră. La plecare, la Gara Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Janos Fazekas, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri, cu soţia, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Emil Drăgănescu, ministrul e­­nergiei electrice, George Maco­­vescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Va­sile Şandru, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Româ­niei la Belgrad, și alte persoa­ne oficiale. Au fost de faţă Iakşa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi membrii ambasa­dei. (Agerpres)

Next