Scînteia Tineretului, noiembrie 1967 (Anul 23, nr. 5737-5762)
1967-11-21 / nr. 5754
La elle grade fierbe rabdarea dv. ? (VIAŢA DE ORGANIZAŢIE) Din nou despre CINECLUBURI Juristul vă răspunde ACTUALITATEA TEN TEU TIJVEEET O BREVIAR COTIDIAN. • DE VOBBÄ CU... TIBERIUS — GUVERNATORUL ROMAN • VREŢI SA FACEŢI CUNOŞTINŢA ? • VARIETĂŢI PE GLOB. Forme superioare de organizare a activităţii comerciale Sarcinile sporite stabilite pentru comerţul interior de Congresul al IX-lea al P.C.R. în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei legată de dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea veniturilor oamenilor muncii, au constituit obiectul mai multor analize şi dezbateri ale printre care un loc important l-a ocupat Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din comerţ. Proiectul de Directive ale Comitetului Central al P.C.R. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, prevede măsuri noi în direcţia satisfacerii cererii sporite a populaţiei, cerere care se orientează spre mărfuri de calitate mai bună şi de o largă diversificare sortimentală. Actuala formă de organizare şi conducere a comerţului cu amănuntul din sistema M.C.I. a fost stabilită în anul 1952 iar pentru comerțul cu ridicata în anul 1955. De atunci volumul desfacerilor a crescut considerabil fiind în anul 1967 (preliminat) de cca 5,3 ori mai mare decît cel realizat în 1952. In anul 1970 volumul mărfurilor Ing. D. Dragomir director general adjunct în Ministerul Comerţului Interior desfăcute va fi de cca 7,5 ori mai mare decît în anul 1952. Schimbările intervenite în comerţul socialist, ca urmare a dezvoltării economiei naţionale, sarcinile sporite care îi revin în cincinal şi în perspectivă, au impus găsirea unei forme noi de organizare care să contribuie la perfecţionarea conducerii comerţului. Funcţionarea distinctă a unor întreprinderi pentru comerţul cu ridicata şi a unor organizaţii pentru comerţul cu amănuntul a generat unele neajunsuri, dintre care menţionăm : raporturile imperfecte dintre întreprinderile comerţului cu ridicata şi întreprinderile comerţului cu amănuntul, întreprinderile cu ridicata care contractează fondul de marfă avînd şi rolul influenţării producţiei industriale au indicatori economico-financiari insuficient legaţi de realizarea planului de desfacere cu amănuntul. In acest fel cointeresarea materială a lucrătorilor din comerţul cu ridicata are efect numai pentru îndeplinirea planului întreprinderii proprii, fără să aibă suficientă legătură cu realizarea în bune condiţii a desfacerii către populaţie. Au fost cazuri în trecut cind lucrătorii din comerţul cu ridicata au primit premii, deşi planul desfacerii către populaţie nu se îndeplinea de către organizaţiile cu amănuntul din aceeaşi regiune. Totodată, organizaţiile comerciale cu amănuntul deşi aveau contactul nemijlocit cu consumatorii nu puteau influenţa direct industria şi nu erau direct interesate în preluarea tuturor articolelor existente în stoc din depozitele cu ridicata. Existenţa unor paralelisme în activitatea de planificare, recepţie şi evidenţă reduceau eficienţa economică a activităţii comerciale, aparatul comercial fiind preocupat în mare măsură de lucrări administrative. Neajunsurile arătate, determinate de sistemul organizatoric, au făcut ca în unele cazuri aprovizionarea populaţiei să nu se realizeze la (Continuare în pag. a V-a) Arăturile de toamnă se apropie de sfîrşit In săptămîna care a trecut, întreprinderile agricole de stat s-au apropiat mai mult de sfîrşitul lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru însămînţările de primăvară. Mecanizatorii din aceste unităţi au arut 94 la sută din terenurile prevăzute, întreprinderile din nouă regiuni ale ţării, printre care Argeş, Banat, Oltenia, Ploieşti, au terminat această lucrare, iar în celelalte regiuni sunt numeroase întreprinderi agricole de stat care au avat întreaga suprafaţă. Timpul prielnic şi umiditatea suficientă din sol au permis mecanizatorilor să efectueze lucrări de calitate, ceea ce va uşura executarea însămînţărilor. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXIII, SERIA II, NR. 5754 6 PAGINI - 25 BANI MARŢI 21 NOIEMBRIE 1967 Să discutăm despre tinereţe, educaţie, răspunderi CASA FĂRĂ COPII E UN CIMP FĂRĂ FLORI Duminică dimineaţa în Sacoşul Mare, raionul Lugoj. • O agitaţie neobişnuită. Pe uliţele largi ale satului trece în goană un grup de călăreţi.• Tinerii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare cu un steag plin de panglici, basmale şi ^ flori, cîntă şi chiuie. Din cînd în cînd se opresc la cite o casă : 0. „Mirele nostru vestit W Azi prin noi v-a poftit Să faceţi o cale Pînă la curţile sale rZA. -0* i.-.i. înr.î\,'\rA— Azi doi tineri pornesc pe acelaşi drum şi gheri, căci A ei sînt călăreţii, invită întreaga comunitate a satului să cinstească această hotărîre. Mirele şi nănaşul se duc să ia mireasa. Aceasta, înconjurată de druşte, îşi face ultimile pregătiri. Şi e tare mîndră: dintre toate fetele din sat tocmai ea a fost aleasă. De ce ? Vreau să fiu gospodină ! Cind El a întrebat-o ce planuri de viitor are, aşa Va, năiupmR,. Ş,i, aftuici, na. Dintr-o poveste de demult, mirele pe ea a ales-o. „Vreau să fiu gospodină“ este răspunsul pe care ni l-a dat 76 din cele 100 de fete cu care am discutat. In Sacoşul Mare este o tradiţie păstrată din bătrîni ca mamele să-şi înveţe fiicele treburile casnice. Dar nu este I aşa de simplu. Paralel cu | vîrsta, fetele învaţă la început lucruri mai simple, apoi din ce în ce mai complicate. La 10—12 ani, fetele din , Sacoş ştiu să facă mîncare, I să îngrijească un copil. Mamele, grijulii, îşi învaţă fetele să ţeasă şi să coasă, i MM. aJfA să coasă, pentru că I MIHAI STRIMBEI (Continuare în pag. a V-a) ! CITIŢI PAG A 4-A • TURNEUL INTERNAŢIONAL DE HANDBAL • PE STRADA UWE SE ELER • „RECEPŢIE" LA 2 000 m ALTITUDINE • „BOMBA" ŞAHIŞTILOR DIN SUCEAVA Blocuri turn în cartierul Cornişa Bistriţei din oraşul Bacău Conferinţele organizaţiilor regionale de partid In cursul zilei de duminică, 19 noiembrie, s-au desfăşurat lucrările conferinţelor organizaţiilor de partid din regiunile Banat, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Maramureş şi Ploieşti, convocate în întîmpinarea Conferinţei naţionale a Partidului Comunist Român din 6 decembrie a.c. Au luat parte membri şi membri supleanţi ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor respective, membri ai birourilor şi comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, delegaţi desemnaţi în organizaţiile de partid din întreprinderi industriale, unităţi agricole socialiste, din întreprinderi de construcţii şi de transporturi, instituţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., miniştri, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, ziarişti. Conferinţele au avut la ordinea de zi: — Dezbaterea Proiectului de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, şi a Proiectului principiilor de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizării localităţilor rurale ; alegerea delegaţilor la Conferinţa naţională a P.C.R. Primii secretari ai organizaţiilor de partid, tovarăşii Ion Cîrcei — regiunea Banat, Gheorghe Pană — regiunea Braşov, Aurel Duca — regiunea Cluj, Constantin Dăscălescu — regiunea Galaţi, Miu Dobrescu — regiunea Iaşi, Iosif Uglar — regiunea Maramureş şi Dumitru Balalia — regiunea Ploieşti, au făcut expuneri asupra documentelor adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. subliniind că înfăptuirea prevederilor acestor documente constituie o valoroasă contribuţie la perfecţionarea tuturor laturilor vieţii sociale, la mersul ascendent al construcţiei socialiste. Dezbaterile conferinţelor au relevat profundul realism al politicii partidului nostru şi au exprimat, totodată, hotărîrea comuniştilor, a întregului popor, de a da viaţă măsurilor elaborate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pe drumul trasat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Conferinţele au subliniat adeziunea comuniştilor, tuturor cetăţenilor patriei faţă de politica externă a partidului şi guvernului. Participanţii la conferinţe au adresat, în încheierea dezbaterilor, telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care sunt exprimate aprobarea şi sprijinul activ faţă de măsurile elaborate de partid. (Agerpres) Pămîntul fibros şi subţire al Deltei este brăzdat de îngustele drumuri de ape ale canalului. Ridicîndu-şi suprastructurile deasupra stufului, drăgile deschid cărări neumblate. Lazăr Sarencu, fel de echipă pe draga nr. 16 a Întreprinderii de construcţii şi amenajări piscicole. Tulcea, lucrează de trei ani la deschiderea unor asemenea drumuri noi în Deltă. Foto: O. FLECAN A picat acum de pe coasta de vest a Africii („închipuie-ţi, după atîtea călătorii, am avut un început de rău de mare“), este consilier şi-ţi strecoară repede un buzunar o mică atenţie „un pix din Casablanca", sau o alifie bărbătească — pe care ţi-o recomandă insistent, punîndute pe gînduri. Dacă nu te cunoaşte îţi întinde mina sacramental, rostind cele două silabe apăsînd pe r. după ritualul aristotelic: Narcis. Şi eziţi cind vezi un obiect, prin nu se ştie ce capriciu articulat, întinzîndu-se spre tine pentru a pecetlui cunoştinţa. Pielea de şarpe e mai aproape şi asocierea cu Olimpul ţi se pare bizară. Pluteşte pe trotuare după ultimele detalii legate de mersul văcarilor porecliţi, SPIKE-HI WA RILIS sublimă ironie. Gary Cooper şi Yul Brunner şi parcă a descălecat, cîteva secunde înainte, scheletul ambulant al asinului de Pernambuco (!) El este înalt şi trist, şi slab, şi cu părul discret argintat cu pudră fină, atît de discret încît se observă că e discret şi e consilier şi puţin budist după cum se confesează din primul moment, lăsîndu-te să-i admiri secretul cu care te miruieşte, gata oricînd să-ţi facă rost de un permis gratuit pentru fotbal, o admitere în facultate pentru nepotul tău pe care-l ştie într-a XI-a, un Fiat nerodat (pleaşcă, nu alta !), un schimb de locuinţă (mă-nţelegi!), meseria lui de consiliere obligă la un diapazon vast de servicii „pentru tine", bineînţeles, deosebite şi puse deoparte, îşi face promenada pe un bulevard retras şi lumea ştie şi, din cind în cînd, în pelerinaj de grădină zoologică îi aruncă resturi de sunete şi el le înregistrează pentru cîteva luni. Se opreşte in fata unei minuni cu tocuri NICOLAE ADAM (Continuare în pag. a V-a) CEI DE LA „UNSPREZECE” Mihaela, 17 ani, elevă, o fată ca toate celelalte care au ochii verzi sau albaştri, e înaltă şi o cheamă... Mihaela, îi place filozofia. Socoteşte că viaţa nu poate şi nu trebuie să fie plată chiar dacă cere luptă şi veşnice speranţe. Ştie că lupta poate fi obositoare dar se simte capabilă s-o accepte. Pînă atunci se mulţumeşte să facă parte dintre premianţii clasei sale. In timpul discuţiei care va urma, ea va „sintetiza“ cele spuse şi va contura concluziile. Rodica, 17 ani, elevă, o fată cu părul bălai, ochii albaştri şi nasul cîm, care ar fi vrut să fie mai înaltă. Colegii o socotesc bună colegă, simpatică, modestă şi prietenoasă. îşi spune că, deocamdată, nu înseamnă aproape nimic dar mai tîrziu cînd va căpăta mai multă experienţă de viaţă, fiinţa fără însuşiri prea deosebite de azi va deveni un om util societăţii. Pînă atunci însă va căuta să rămînă ceea ce este. In timpul discuţiei ea va căuta să apropie punctele de vedere. Mihai, 17 ani, elev, un băiat, destul de înalt, ca să considere lucrurile de la înălţime, cu ochii verzi deşi tocmai culoarea asta i-a fost totdeauna nesuferită. Se socoteşte cu sinceritate un tip comun şi cu totul monoton în ce priveşte trăsăturile principale dar posedat de un orgoliu care, după propria-i opinie despre sine, coexistă cu calitatea de premiant“. In timpul discuţiei va fi adeseori liric şi totdeauna deosebit de sincer. Discuţie condusă de SEN ALEXANDRU Mircea, 17 ani, elev, un băiat liniştit, reţinut în discuţii, timid chiar, care a păstrat unele trăsături ce se potrivesc, gîndeşte el, mai mult celor din a IV-a : e ordonat, îşi ajută părinţii acasă, e respectuos cu vecinii. Nu are încă un ţel limpede în viaţă, ar fi vrut să se facă artist sau regizor dar, după ce s-a convins că nu are talent, a renunţat. Ii plac automobilele, se visează pilot de încercare alergînd la bordul unui bolid în cadrul unui „Mare premiu". Auzise cîndva că oamenii slabi visează mult. Să fie asta adevărat ? In general, premianţii nu pot fi socotiţi oameni slabi şi el este un astfel de elev fruntaş. In timpul discuţiei îl veţi regăsi mai mult tăcut, trăind intens fiecare lucru spus acolo. Cînd intervine în discuţie, şi asta numai cînd i se cere, se dovedeşte deosebit de matur. Sandu, 17 ani, elev, un băiat scund care o să se supere dacă nu-1 credeţi că are 17 ani. îşi caută întotdeauna tovarăşi de polemică şi-i plac nespus controversele. Să nu-l criticaţi în public, se va simţi jignit şi vă va răspunde prompt chiar dacă va şti că nu are dreptate, deoarece este foarte ambiţios, îşi duce totdeauna la îndeplinire ideile. II atrage nespus tot ce produce mişcare şi ar dori să posede aceste izvoare de AMPAG. „prietenii noştri au absolvit de mult şcoala elementară şi sunt pe cale să absolve şi liceul dar prietenia lor, născută încă din clasa I a acelei şcoli „nr. 11“ nu i-a părăsit niciodată, a crescut o dată cu ei, a devenit o realitate recunoscută de cei din jur, aşa că Mihaela, Rodica, Sandu, Mihai şi Mircea au devenit pentru toţi colegii lor „Cei de la unsprezece“. Ii regăsim adunaţi în jurul unei mese dreptunghiulare, ca toate mesele rotunde, gata să-şi retrăiască minunata lor* prietenie, mişcări. Este pripit, uneori greşeşte şi-şi regretă pripeala. Ii place punctualitatea. II interesează foarte mult părerea altora despre el. în timpul discuţiei el deschide atacul, este adeseori purtătorul de cuvînt al celorlalţi, păstrătorul cel mai fidel a! „tradiţiilor“ lor. Cei de la „unsprezece“, toţi cei de mai sus la un loc. Citit în întregime, numele acestui personaj colectiv sună aşa : „cei de la şcoala generală numărul 11“. De fapt, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMII PE AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE LA BUCUREŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist I Român, a primit luni, 20 noiem- Ibrie 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la București, tovarășul A. V. Basov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. PLECAREA PREŞEDINTELUI VECEI EXECUTIVE FEDERALE A R.S.F. IUGOSLAVIA Duminică seara a părăsit Capitala preşedintele Vecei Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, Mika Spiliak, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi a soţiei sale, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră. La plecare, la Gara Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, cu soţia, Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale. Au fost de faţă Iakşa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi membrii ambasadei. (Agerpres)