Scînteia Tineretului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 5998-6022)

1968-09-11 / nr. 6006

ANUL XXIV, SERIA II, NR. 6006­6 PAGINI — 30 BANI . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1968 Se Intîmplă uneori şi nu ara­reori pentru a constitui excep­ţia, ca la poarta unei întreprin­deri să-şi facă apariţia un per­sonaj cunoscut şi cu alte ocazii de către oamenii respectivei unităţi economice. — Sînt delegatul întreprin­derii x din oraşul y. Vreau să merg la tovarăşul director. Primit, delegatul, cu mai mult sau mai puţină jenă, in funcţie de experienţa acumulată în acest domeniu, începe pledoa­ria. — Ştiţi, ni s-a întîmplat ceva cu totul neobişnuit. (A se citi i s-a întîmplat întreprinderii pe care o reprezintă). Avem de făcut o lucrare. Şi, cum nu şti­am prea bine că o s-o avem, vă daţi seama, nu dispunem chiar de toate cele necesare. Ne-am gîndit că oricum, avînd în ve­dere faptul că şi altă dată ne-aţi ajutat, nici acum nu ne veţi lăsa, aşa că dacă vreţi li­­vraţi-ne cantitatea­­ (şi nu e vorba de cîteva kilograme ci de zeci şi sute de tone) de materi­ale din sortimentele... Pe acest ton, argumentaţia continuă pînă ce, în sfîrşit se obţine mult rîvnita promisiune. Atunci, delegatul se poate în­toarce de unde a venit, firesc, acolo primind felicitările de ri­goare. Bineînţeles, dacă în lo­cul promisiunii primeşte un refuz se apelează la „argumen­tul forte“. — De fapt am vorbit şi cu Direcţia dv. generală. Dinţii sunt de acord, aşa că... In astfel de situaţii, volens­­nolens, întreprinderea este obli­gată să accepte. Iar dacă prac­tic este imposibil să se achite în mod concret de obligaţia su­plimentară ce şi-a „asumat-o“ atunci cînd cineva întreabă conducerea întreprinderii soli­citante de ce nu-şi îndeplineşte sarcinile ce-i revin, răspunsul­­explicaţie vine prompt. — Ne-a­­ lipsit materialele, în­treprinderea furnizoare nu ni le-a livrat. Dincolo de aparenţa anecdo­tică a stării de lucruri prezen­tate, în spatele ei, mai mult sau mai puţin mascată, se distinge ANOMALIA. In ce constă ea ? Se ştie, prea bine chhiar, că fiecare unitate economică este permanent în relaţii de cola­borare cu alta sau altele, că într-o perioadă de timp are de onorat o seamă de contracte, încheiate cu diverşi beneficiari. In cazul în care nu o face există o serie de sancţiuni dis­ciplinare şi băneşti care i se a­­plică. Se mai ştie, de asemenea, că beneficiarii,­ tocmai pentru că ştiau precis că vor avea ne­voie de un anume volum de materiale, au încheiat contrac­tele şi că producţia lor depinde GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a II-a) ÎN RELA FURNIZOR-BENEFICIAR OBLIGAŢII RECIPROCE Anomalii care dereglează mecanismul aprovizionării tehnico-materiale UN NOU „TURN BABEL“ ? Conf. dr. docent Victor Săhleanu Este cunoscută vechea legen­dă biblică a Turnului Babel. In multe limbi, termenul „babilo­nie“ a rămas ca să desemneze haosul rezultat din lipsa ele­mentelor ordonatoare şi de le­gătură reciprocă. Un principiu curent al evolu­ţiei e­ste diversificarea. Biologia ultimului secol a putut urmări, spre obîrşia lor, numeroase spe­cii de plante şi animale, anali­­zînd procesul desprinderii lor dintr-un trunchi comun. Este probabil că la origina celor pes­te 1­2 de milion de specii vege­tale şi peste 1 milion de specii animale — stau aceleaşi fiinţe nord erau lecţii despre fenome­nele de viaţă comune plantelor şi animalelor ; astăzi, fiziologia vegetală şi fiziologia animală sunt specialităţi distincte, care se predau studenţilor separat, care se studiază de către specia­lişti profilaţi riguros pe un sec­tor de cercetare. La un congres internaţional de biologie, ţinut în 1964, unele personalităţi de vază ale ştiinţei contemporane şi-au exprimat teama că acesta este ultimul congres la care mă­car unele dintre problemele mari ale biologiei au putut fi privite sintetic și multilateral... Teama s-a dovedit a fi în parte precelulare care au populat o­­ceanele acum cîteva miliarde de ani. Un principiu dialectic al dezvoltării este dedublarea ,,u­­nicului in părţi contradictorii“. Este legitimă întrebarea dacă principii analoage nu se mani­festă şi in procesul de dezvol­tare a ştiinţei. Istoria ştiinţelor ne arată că ipoteza aceasta co­respunde realităţii. Procesul este în plin avînt în epoca contemporană. Aspiraţia ramurilor în cuprinsul unei dis­cipline ştiinţifice clasice, a spe­cialităţilor în cadrul unei ra­muri etc. se petrece sub ochii noştri. Acum 50 de ani, biologia de exemplu era mult mai puţin diversificată decit acum. Azi zoologia, botanica, bacteriologia, inframicrobiologia etc., "consti­tuie vaste ştiinţe biologice, fie­care cu subdiviziunile sale. A­­cum o sută de ani lecţiile mare­lui fiziolog francez Claude Ber­îndreptăţită. Ca o ilustrare a tendinţelor amintite, citez că în­­tr-un simpozion internaţional, ţinut cu trei ani mai tirziu, a­­vînd ca subiect hormonii la plante, nu s-a pomenit nimic despre unele date recente de en­docrinologie animală, care ar fi lămurit o bună parte dintre problemele dezbătute în şedinţe (deoarece acele date se refe­reau la mecanisme de bază ale vieţii în genere). Diversificarea cu unilateralizare este o pri­mejdie care „ameninţă“ dezvol­tarea ştiinţei. Insă această diversificare (care permite adîncirea aspectelor di­verse ale realităţii şi care, ca atare, este în esență un fenomen pozitiv) mai are un efect ne­gativ. Fiecare specialitate are con­ceptele sale proprii, terminale­(Continuare în pag. a II-a) COMPLEX ŞCOLAR In municipiul Reşiţa a în­ceput construcţia unui mo­dern complex şcolar profesio­nal şi tehnic, care va pre­găti oţelari, furnalişti şi la­­minatori. El va avea mai multe clădiri, cuprinzînd săli de clasă şi laboratoare, cămi­ne, cantine etc. Complexul va asigura condiţii de pre­gătire pentru 1300 de elevi anual. (Agerpres) Tg. Mureş O NOUĂ ZONĂ INDUSTRIALĂ în partea de sud-est a ora­şului Tg. Mureş, a fost inau­gurată o nouă zonă industria­lă în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate, a cărei construcţie a şi în­ceput, este fabrica de maşini de calculat electromecanice. Aceste maşini, realizate pen­tru prima oară în ţară vor fi destinate celor mai diverse calcule de birou. Anual la Tg. Mureş se vor produce 30 000 de astfel de maşini. Se pre­vede ca fabrica să intre în funcţiune în prima parte a anului 1970. Construirea aces­tui obiectiv a fost încredin­ţată unui şantier aparţinînd întreprinderii de construcţii şi montaj din Cluj. (Agerpres) Şcoala nouă din cartierul Ti­tan — Bucureşti, îşi aşteaptă elevii Foto: AGERPRES M-am aflat acolo, în acel imens am­fiteatru din Parcul „23 August“ , am fost prezent la acea febrilă întîlnire la care peste 20 000 de tineri veniseră să cinstească a 20-a aniversare a inaugu­rării primelor şantiere naţionale ale ti­neretului. Şi sunt sigur, în biografia co­tidiană a evenimentelor la care de-a lungul anilor am avut fericirea să mă aflu, va rămîne definitiv fixat acest moment în care tinereţea s-a rostit încă o dată nestăvilit şi demn. Se aniversa un moment important al luptei şi mun­cii tineretului nostru revoluţionar, un moment care — alături de numeroase altele — stă mărturia devoţiunii gene­raţiilor tinere faţă de cauza partidului. Se aniversa un moment prin care ini­mile tinere ale ţării au intrat într-o su­verană consonanţă cu chemările ţării, chemări de înnoire, chemări de prospe­ritate şi civilizaţie. Ţara aceasta — do­minată statornic de brîul de sănătate şi tărie al Carpaţilor, ţara aceasta care-şi adună apele ca pe nişte inimita­bile cintece, ţara aceasta care şi-a diri­guit istoria, nu o dată zbuciumată, că­tre sevinul de înaltă distincţie al uma­nismului, ţara aceasta care-şi clădeşte consecvent, prin prezentul dinamic, vii­torul comunist, ţara aceasta care răs­punde la numele sacru de România, care este pentru noi toţi cei douăzeci de mii prezenţi, pentru toţi cei aproape douăzeci de milioane. Patria noastră, ţara aceasta a ştiut dintotdeauna să-şi crească fiii, stilpi de aur, de oţel şi granit pe care şi prin care şi-au înălţat chipul nepieritor şi puternic. Sub freamătul electrizant al ovaţiilor — izvorite ca semn al optimismului NICOLAE DRAGOŞ (Continuare In pag. a V-a) (Continuare în pag. a IV-a) Reuniţi în uriaşul amfiteatru, miile de tineri şi tinere, reprezentanţi a două generaţii de brigadieri, primesc felicitările ce le sunt adresate ca un îndemn de a înscrie noi şi noi izbînzi în cartea de aur a muncii patriotice Foto: O. PLEC­AN Cules de vii la ferma nr. 1 a I.A.S. Afumaţi, judeţul Ilfov DEBUTUL LA CATEDRĂ învăţători­ şi diriginţi în primul LOR TRIMESTRU plus se referea la aspecte de ordin practic : procedee, mă­suri, soluţii la împrejurări con­crete. Nu discutau de pe poziţia studentului angajat în dezbateri de principii, la seminar, ci a educatorului care trebuie să­­ acţioneze efectiv, in lumina cu­noştinţelor teoretice însuşite. Ii bucura apropiata lor „lan­sare“ în şcoală dar drumul de la bancă la catedră nu putea fi parcurs numai sub semnul en­tuziasmului senin, fără temeri şi frămîntări. Mi-am amintit acum, la înce­put de an şcolar, întrebările interlocutorilor mei de atunci. Sunt de fapt întrebări pe care şi le pun în genere tinerii în­văţători şi profesori, ajunşi la prima lor confruntare cu elevii — moment tulburător, cu pro­porţii de eveniment, trăit în tensiune afectivă, preferabilă uscăciunii sufleteşti, blazării, încrederii suficiente în infailibi­litatea capacităţilor şi acţiuni­lor proprii. Nu intenţionăm deci a le di­minua emoţia în faţa acestui „botez al focului“. Nu are sens nici amăgirea că totul va fi simplu, optimismul naiv, încre­derea comodă ca lucrurile se rezolvă de la sine şi nici pro­misiunea necinstită că există soluţii miraculoase, universale ori trucuri abile care, odată dibuite, rezolvă orice impas. îi vom preveni însă că mun­ca frumoasă şi complexă pe care o încep, în afară de mari satisfacţii şi bucurii, le rezer­vă şi dificultăţi, le pretinde, pe lingă pregătirea temeinică de specialitate, să fie adevăraţi educatori. Nu lecţia ca atare, LUMINIŢA GHI­IRIGA Auditoriul meu în acea zi din anul şcolar trecut era format din studenţi ai unui Institut pedagogic. Le prezentam preo­cupări actuale privind activita­tea educativă în școală. După expunere, au început întrebă­rile. Tot ce voiau ei să afle în Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale care se află într-o vizită în ţara noa­stră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea co­laborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale. Primirea de către tovarăşul di Ion Gheorghe Maurer a secretarului de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru aface­rile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discu­tate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea re­laţiilor româno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei interna­ţionale actuale. La întrevedere,­ care s-a des­făşurat într-o atmosferă de cor­dialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar per­sonal principal, W. R. Haymon, şeful departamentului de știri, C. S. R. Gifford, consilier, di­rector adjunct al departamentu­lui Nord în Ministerul Afaceri­lor Externe şi P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) REŢEAUA ŞI PROFILUL ŞCOLILOR DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 1968-1969 Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale in cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru aceste forme de învăţă­­mînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echi­valente, care lucrează în domeniul specialităţii în care do­resc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere ,se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul,şcolilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se desfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vînzare în li­brării sau poate fi consultat la în şcolile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţită de următoarele acte : certificat de naştere (original şi o co­pie) ; actul de studii în original; certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află in evidenţă ; dovadă de încadrare in muncă, cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituţia în care lucrează candidatul. Publicăm în pag. a 4-a, reţeaua şi profilul şcolilor de spe­cializare postliceală cu invăţămînt seral şi fără frecvenţă. NU VOM PRECUPEŢI . Parcă nici n-au trecut cî­teva luni de cînd Chemarea lansată de C.C. al U.T.C. a aprins inimile : „Tineri şi tinere de pe întreg cuprin­sul ţării!“. Parcă mai ieri a fost clipa cînd şi-au arun­cat lopeţile pe umăr, în­­tr-un gest atît de asemănă­tor cu cel al înaintaşilor de acum 20 de ani, şi din mo­mentul acela s-au numit brigadieri. Elevi sau stu­denţi, muncitori sau ţărani, îşi găseau cu toţii locul po­trivit în noţiunea aceasta cuprinzătoare­­ brigadiei. Luni seara, animaţia şi nerăbdarea care populau Teatrul de vară „23 Au­gust“ semănau cu un nou început. Miile de perechi de ochi, îndreptate toate spre un singur punct, căştile şi salopetele albastre, zvîc­­nind de o curiozitate vecină cu emoţia primelor zile de lucru, aşteptau parcă ceva. Şi, totuşi momentul acela marca certitudinea unor realizări, punîndu-ne în fa­ţa unui fapt împlinit care însă, de m­îinie încolo, avea să fie pe cale de a se îm­plini mereu, de fiecare da­tă în alt colţ de ţară. D. MATALA N. ARSENIE (Continuare in pag. a I­V-a) IN PAG. A 2-A • Activitatea culturală pe * șantierele de construc-! I ții: SUNT INVINCIBI-8 LE CAUZELE SCEPTI­CISMULUI ? 1 * ■ • Cronica dramatică : g ■ TURNEUL TEATRU-I IN PAG. A. 3-A • DESPRE NOI, PEN­TRU NOI (pagina tine­relor cititoare). IN PAG. A 4-A • PRINCIPIILE POLI­TICII EXTERNE A PARTIDULUI APRO­BATE DE ÎNTREGUL POPOR. IN PAG. A. 5-A • SPORT LUI „THALIA“ BUDAPESTA. DIN:

Next