Scînteia Tineretului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 5998-6022)
1968-09-11 / nr. 6006
ANUL XXIV, SERIA II, NR. 60066 PAGINI — 30 BANI . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1968 Se Intîmplă uneori şi nu arareori pentru a constitui excepţia, ca la poarta unei întreprinderi să-şi facă apariţia un personaj cunoscut şi cu alte ocazii de către oamenii respectivei unităţi economice. — Sînt delegatul întreprinderii x din oraşul y. Vreau să merg la tovarăşul director. Primit, delegatul, cu mai mult sau mai puţină jenă, in funcţie de experienţa acumulată în acest domeniu, începe pledoaria. — Ştiţi, ni s-a întîmplat ceva cu totul neobişnuit. (A se citi i s-a întîmplat întreprinderii pe care o reprezintă). Avem de făcut o lucrare. Şi, cum nu ştiam prea bine că o s-o avem, vă daţi seama, nu dispunem chiar de toate cele necesare. Ne-am gîndit că oricum, avînd în vedere faptul că şi altă dată ne-aţi ajutat, nici acum nu ne veţi lăsa, aşa că dacă vreţi livraţi-ne cantitatea (şi nu e vorba de cîteva kilograme ci de zeci şi sute de tone) de materiale din sortimentele... Pe acest ton, argumentaţia continuă pînă ce, în sfîrşit se obţine mult rîvnita promisiune. Atunci, delegatul se poate întoarce de unde a venit, firesc, acolo primind felicitările de rigoare. Bineînţeles, dacă în locul promisiunii primeşte un refuz se apelează la „argumentul forte“. — De fapt am vorbit şi cu Direcţia dv. generală. Dinţii sunt de acord, aşa că... In astfel de situaţii, volensnolens, întreprinderea este obligată să accepte. Iar dacă practic este imposibil să se achite în mod concret de obligaţia suplimentară ce şi-a „asumat-o“ atunci cînd cineva întreabă conducerea întreprinderii solicitante de ce nu-şi îndeplineşte sarcinile ce-i revin, răspunsulexplicaţie vine prompt. — Ne-a lipsit materialele, întreprinderea furnizoare nu ni le-a livrat. Dincolo de aparenţa anecdotică a stării de lucruri prezentate, în spatele ei, mai mult sau mai puţin mascată, se distinge ANOMALIA. In ce constă ea ? Se ştie, prea bine chhiar, că fiecare unitate economică este permanent în relaţii de colaborare cu alta sau altele, că într-o perioadă de timp are de onorat o seamă de contracte, încheiate cu diverşi beneficiari. In cazul în care nu o face există o serie de sancţiuni disciplinare şi băneşti care i se aplică. Se mai ştie, de asemenea, că beneficiarii, tocmai pentru că ştiau precis că vor avea nevoie de un anume volum de materiale, au încheiat contractele şi că producţia lor depinde GH. GHIDRIGAN (Continuare în pag. a II-a) ÎN RELA FURNIZOR-BENEFICIAR OBLIGAŢII RECIPROCE Anomalii care dereglează mecanismul aprovizionării tehnico-materiale UN NOU „TURN BABEL“ ? Conf. dr. docent Victor Săhleanu Este cunoscută vechea legendă biblică a Turnului Babel. In multe limbi, termenul „babilonie“ a rămas ca să desemneze haosul rezultat din lipsa elementelor ordonatoare şi de legătură reciprocă. Un principiu curent al evoluţiei este diversificarea. Biologia ultimului secol a putut urmări, spre obîrşia lor, numeroase specii de plante şi animale, analizînd procesul desprinderii lor dintr-un trunchi comun. Este probabil că la origina celor peste 12 de milion de specii vegetale şi peste 1 milion de specii animale — stau aceleaşi fiinţe nord erau lecţii despre fenomenele de viaţă comune plantelor şi animalelor ; astăzi, fiziologia vegetală şi fiziologia animală sunt specialităţi distincte, care se predau studenţilor separat, care se studiază de către specialişti profilaţi riguros pe un sector de cercetare. La un congres internaţional de biologie, ţinut în 1964, unele personalităţi de vază ale ştiinţei contemporane şi-au exprimat teama că acesta este ultimul congres la care măcar unele dintre problemele mari ale biologiei au putut fi privite sintetic și multilateral... Teama s-a dovedit a fi în parte precelulare care au populat oceanele acum cîteva miliarde de ani. Un principiu dialectic al dezvoltării este dedublarea ,,unicului in părţi contradictorii“. Este legitimă întrebarea dacă principii analoage nu se manifestă şi in procesul de dezvoltare a ştiinţei. Istoria ştiinţelor ne arată că ipoteza aceasta corespunde realităţii. Procesul este în plin avînt în epoca contemporană. Aspiraţia ramurilor în cuprinsul unei discipline ştiinţifice clasice, a specialităţilor în cadrul unei ramuri etc. se petrece sub ochii noştri. Acum 50 de ani, biologia de exemplu era mult mai puţin diversificată decit acum. Azi zoologia, botanica, bacteriologia, inframicrobiologia etc., "constituie vaste ştiinţe biologice, fiecare cu subdiviziunile sale. Acum o sută de ani lecţiile marelui fiziolog francez Claude Berîndreptăţită. Ca o ilustrare a tendinţelor amintite, citez că într-un simpozion internaţional, ţinut cu trei ani mai tirziu, avînd ca subiect hormonii la plante, nu s-a pomenit nimic despre unele date recente de endocrinologie animală, care ar fi lămurit o bună parte dintre problemele dezbătute în şedinţe (deoarece acele date se refereau la mecanisme de bază ale vieţii în genere). Diversificarea cu unilateralizare este o primejdie care „ameninţă“ dezvoltarea ştiinţei. Insă această diversificare (care permite adîncirea aspectelor diverse ale realităţii şi care, ca atare, este în esență un fenomen pozitiv) mai are un efect negativ. Fiecare specialitate are conceptele sale proprii, terminale(Continuare în pag. a II-a) COMPLEX ŞCOLAR In municipiul Reşiţa a început construcţia unui modern complex şcolar profesional şi tehnic, care va pregăti oţelari, furnalişti şi laminatori. El va avea mai multe clădiri, cuprinzînd săli de clasă şi laboratoare, cămine, cantine etc. Complexul va asigura condiţii de pregătire pentru 1300 de elevi anual. (Agerpres) Tg. Mureş O NOUĂ ZONĂ INDUSTRIALĂ în partea de sud-est a oraşului Tg. Mureş, a fost inaugurată o nouă zonă industrială în care vor fi construite mai multe întreprinderi de mecanică fină. Prima unitate, a cărei construcţie a şi început, este fabrica de maşini de calculat electromecanice. Aceste maşini, realizate pentru prima oară în ţară vor fi destinate celor mai diverse calcule de birou. Anual la Tg. Mureş se vor produce 30 000 de astfel de maşini. Se prevede ca fabrica să intre în funcţiune în prima parte a anului 1970. Construirea acestui obiectiv a fost încredinţată unui şantier aparţinînd întreprinderii de construcţii şi montaj din Cluj. (Agerpres) Şcoala nouă din cartierul Titan — Bucureşti, îşi aşteaptă elevii Foto: AGERPRES M-am aflat acolo, în acel imens amfiteatru din Parcul „23 August“ , am fost prezent la acea febrilă întîlnire la care peste 20 000 de tineri veniseră să cinstească a 20-a aniversare a inaugurării primelor şantiere naţionale ale tineretului. Şi sunt sigur, în biografia cotidiană a evenimentelor la care de-a lungul anilor am avut fericirea să mă aflu, va rămîne definitiv fixat acest moment în care tinereţea s-a rostit încă o dată nestăvilit şi demn. Se aniversa un moment important al luptei şi muncii tineretului nostru revoluţionar, un moment care — alături de numeroase altele — stă mărturia devoţiunii generaţiilor tinere faţă de cauza partidului. Se aniversa un moment prin care inimile tinere ale ţării au intrat într-o suverană consonanţă cu chemările ţării, chemări de înnoire, chemări de prosperitate şi civilizaţie. Ţara aceasta — dominată statornic de brîul de sănătate şi tărie al Carpaţilor, ţara aceasta care-şi adună apele ca pe nişte inimitabile cintece, ţara aceasta care şi-a diriguit istoria, nu o dată zbuciumată, către sevinul de înaltă distincţie al umanismului, ţara aceasta care-şi clădeşte consecvent, prin prezentul dinamic, viitorul comunist, ţara aceasta care răspunde la numele sacru de România, care este pentru noi toţi cei douăzeci de mii prezenţi, pentru toţi cei aproape douăzeci de milioane. Patria noastră, ţara aceasta a ştiut dintotdeauna să-şi crească fiii, stilpi de aur, de oţel şi granit pe care şi prin care şi-au înălţat chipul nepieritor şi puternic. Sub freamătul electrizant al ovaţiilor — izvorite ca semn al optimismului NICOLAE DRAGOŞ (Continuare In pag. a V-a) (Continuare în pag. a IV-a) Reuniţi în uriaşul amfiteatru, miile de tineri şi tinere, reprezentanţi a două generaţii de brigadieri, primesc felicitările ce le sunt adresate ca un îndemn de a înscrie noi şi noi izbînzi în cartea de aur a muncii patriotice Foto: O. PLECAN Cules de vii la ferma nr. 1 a I.A.S. Afumaţi, judeţul Ilfov DEBUTUL LA CATEDRĂ învăţători şi diriginţi în primul LOR TRIMESTRU plus se referea la aspecte de ordin practic : procedee, măsuri, soluţii la împrejurări concrete. Nu discutau de pe poziţia studentului angajat în dezbateri de principii, la seminar, ci a educatorului care trebuie să acţioneze efectiv, in lumina cunoştinţelor teoretice însuşite. Ii bucura apropiata lor „lansare“ în şcoală dar drumul de la bancă la catedră nu putea fi parcurs numai sub semnul entuziasmului senin, fără temeri şi frămîntări. Mi-am amintit acum, la început de an şcolar, întrebările interlocutorilor mei de atunci. Sunt de fapt întrebări pe care şi le pun în genere tinerii învăţători şi profesori, ajunşi la prima lor confruntare cu elevii — moment tulburător, cu proporţii de eveniment, trăit în tensiune afectivă, preferabilă uscăciunii sufleteşti, blazării, încrederii suficiente în infailibilitatea capacităţilor şi acţiunilor proprii. Nu intenţionăm deci a le diminua emoţia în faţa acestui „botez al focului“. Nu are sens nici amăgirea că totul va fi simplu, optimismul naiv, încrederea comodă ca lucrurile se rezolvă de la sine şi nici promisiunea necinstită că există soluţii miraculoase, universale ori trucuri abile care, odată dibuite, rezolvă orice impas. îi vom preveni însă că munca frumoasă şi complexă pe care o încep, în afară de mari satisfacţii şi bucurii, le rezervă şi dificultăţi, le pretinde, pe lingă pregătirea temeinică de specialitate, să fie adevăraţi educatori. Nu lecţia ca atare, LUMINIŢA GHIIRIGA Auditoriul meu în acea zi din anul şcolar trecut era format din studenţi ai unui Institut pedagogic. Le prezentam preocupări actuale privind activitatea educativă în școală. După expunere, au început întrebările. Tot ce voiau ei să afle în Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. Au fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Primirea de către tovarăşul di Ion Gheorghe Maurer a secretarului de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor româno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, W. R. Haymon, şeful departamentului de știri, C. S. R. Gifford, consilier, director adjunct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe şi P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) REŢEAUA ŞI PROFILUL ŞCOLILOR DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ ÎN ANUL ŞCOLAR 1968-1969 Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale in cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru aceste forme de învăţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în domeniul specialităţii în care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere ,se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul,şcolilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se desfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vînzare în librării sau poate fi consultat la în şcolile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţită de următoarele acte : certificat de naştere (original şi o copie) ; actul de studii în original; certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află in evidenţă ; dovadă de încadrare in muncă, cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituţia în care lucrează candidatul. Publicăm în pag. a 4-a, reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală cu invăţămînt seral şi fără frecvenţă. NU VOM PRECUPEŢI . Parcă nici n-au trecut cîteva luni de cînd Chemarea lansată de C.C. al U.T.C. a aprins inimile : „Tineri şi tinere de pe întreg cuprinsul ţării!“. Parcă mai ieri a fost clipa cînd şi-au aruncat lopeţile pe umăr, într-un gest atît de asemănător cu cel al înaintaşilor de acum 20 de ani, şi din momentul acela s-au numit brigadieri. Elevi sau studenţi, muncitori sau ţărani, îşi găseau cu toţii locul potrivit în noţiunea aceasta cuprinzătoare brigadiei. Luni seara, animaţia şi nerăbdarea care populau Teatrul de vară „23 August“ semănau cu un nou început. Miile de perechi de ochi, îndreptate toate spre un singur punct, căştile şi salopetele albastre, zvîcnind de o curiozitate vecină cu emoţia primelor zile de lucru, aşteptau parcă ceva. Şi, totuşi momentul acela marca certitudinea unor realizări, punîndu-ne în faţa unui fapt împlinit care însă, de mîinie încolo, avea să fie pe cale de a se împlini mereu, de fiecare dată în alt colţ de ţară. D. MATALA N. ARSENIE (Continuare in pag. a IV-a) IN PAG. A 2-A • Activitatea culturală pe * șantierele de construc-! I ții: SUNT INVINCIBI-8 LE CAUZELE SCEPTICISMULUI ? 1 * ■ • Cronica dramatică : g ■ TURNEUL TEATRU-I IN PAG. A. 3-A • DESPRE NOI, PENTRU NOI (pagina tinerelor cititoare). IN PAG. A 4-A • PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI APROBATE DE ÎNTREGUL POPOR. IN PAG. A. 5-A • SPORT LUI „THALIA“ BUDAPESTA. DIN: