Scînteia Tineretului, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6103-6127)

1969-01-14 / nr. 6112

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6112 6 PAGINI — 30 BANI MARŢI 14 IANUARIE 1969 într-o atmosferă de entuziasm insuflefitor,­­ •­i au început in întreaga fără­ ÎNTRUNIRI PENTRU PROPUNEREA DE CANDIDAŢI AI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE IN ALEGERILE DE LA 2 MARTIE Iari, într-o atmosferă de puternic entuziasm, au început în întreaga fără propunerile de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste în alegerile pen­tru Marea Adunare Naţională, marcînd deschiderea campaniei elec­torale pentru alegerea deputaţilor în forul suprem al ţării, pre­cum şi în organele locale ale puterii de stat. Ca o expresie a încrederii neabătute a întregului popor faţă de conducătorul său încercat în opera de construcţie socialistă, Partidul Comunist Român, printre primii candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste, propuşi în însufleţite de adu­nări ale oamenilor muncii din diferite circumscripţii electorale, se află mem­brii Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv­ al C.C. al P.C.R. şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru. Totodată, participanţii la adunări au propus drept candidaţi numeroşi muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, bucurîndu-se de bine­meritat prestigiu pentru aportul lor la construcţia socialistă, la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. În cadrul adunărilor de propunere a candidaţilor în diferitele cir­cumscripţii electorale, adunări care s-au ţinut în mari întreprinderi indus­triale, în unităţi socialiste din agricultură, în instituţii, numeroşi participanţi au relevat că perioada ultimilor patru ani a fost o perioadă de rodnice realizări, de progres în toate sectoarele construcţiei socialiste, subliniind că toate marile înfăptuiri care au făcut ca România să ofere imaginea unei ţări în plin proces de dezvoltare materială şi spirituală sînt­ rodul condu­cerii de către partid a poporului nostru pe calea construcţiei socialiste, al unităţii moral-politice a poporului în jurul Partidului Comunist Român. Ze­cile de mii de participanţi la aceste adunări, au dat glas voinţei ferme a întregului popor de a-şi consacra capacitatea de muncă şi creaţie realizării măreţelor obiective stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., de a sprijini cu toate forţele înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului, pusă în slujba înfloririi României socialiste, apărării intereselor vitale ale poporului român, triumfului cauzei socialismului şi păcii în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu propus candidat în circumscripţia electorală nr. 1 din Capitală Adunarea de la uzinele „23 August" Una din cele mai mari cita­dele ale metalurgiei româneşti, uzinele „23 August“ din Capi­tală, pentru care ultimul sfert de veac a însemnat o impe­tuoasă şi multilaterală dezvol­tare — a cunoscut ieri după­­amiază însufleţirea proprie marilor întruniri populare. A­­proximativ 5 000 de cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1. „23 August“ s-au întru­nit aici pentru a propune can­didatul Frontului Unităţii So­cialiste în alegerile de depu­taţi în Marea Adunare Naţio­nală. In noua şi imensa hală de prelucrări mecanice, anima­tă de o atmosferă de puternic entuziasm, erau prezenţi me­­talurgişti de la uzinele „23 Au­gust“, „Republica“, Fabrica de maşini-unelte şi agregate, muncitori, ingineri şi tehni­cieni din întreprinderi chimi­­ce, electrotehnice şi de indus­trie uşoară, săteni diin comu­nele Pantelimon şi Dobroieşti, cercetători ştiinţifici, medici şi profesori, pensionări, gospodi­ne. In cadrul adunării a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Subliniind că alegerile con­stituie un prilej de adîncă re­flecţie asupra realizărilor ob­ţinute ,pînă acum în făurirea noii orînduiri, asupra sarcini­lor care stau în faţa poporu­lui nostru pentru înfăptuirea în continuare a programului înfloririi României socialiste, vorbitorul a spus printre alte­le : Sîntem mîndri de succe­sele pe care le-am obţinut sub conducerea partidului comu­nist, de faptul că am reuşit, cu braţele şi mintea noastră, să punem temelii solide pro­gresului multilateral al ţării, să sporim avuţia poporului, să asigurăm creşterea permanen­tă a bunăstării celor ce mun­cesc, să întărim independenţa şi suveranitatea patriei noas­tre. După ce s-a referit la grija permanentă pe care partidul o poartă ridicării bu­năstării poporului, la prestigiul crescînd de care România se bucură peste hotare, ca factor activ în lupta pentru progre­sul şi pacea umanităţii, vorbi­torul a spus ! Apropiatele ale­geri pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile popu­lare sunt întîmpinate cu entu­ziasm de întregul nostru po­por. îmi revine cinstea deose­bită ca, în numele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, să propun drept candidat în circumscripţia dv. pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţiona­lă pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Propunerea a fost primită de cei prezenţi cu deosebită bucu­rie. Minute­ în şir, în uriaşa hală au răsunat puternice a­­plauze şi ovaţii pentru condu­cătorul încercat al poporului — Partidul Comunist Român, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu emoţie, cu bucurie şi mîndrie, vorbitorii au susţinut călduros candidatura tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu. Ei au relevat, în cuvinte calde, per­sonalitatea secretarului general al C.C. al P.C.R., viaţa şi munca sa, închinate, fără precupeţire, prosperităţii pa­triei şi poporului, înalta sa pildă de abnegaţie şi devota­ment pentru cauza socialismu­lui şi comunismului, pentru cauza păcii şi prieteniei între popoarele lumii. Vor­bitorii au subliniat că entuziasmul sub semnul că­ruia este întâmpinat eveni­mentul de la 2 martie de oamenii muncii de la ora­şe şi sate îşi află rădăcina în faptul că întregul popor, strîns unit în jurul partidului, este angajat cu toate forţele la realizarea amplului pro­gram de dezvoltare a econo­miei naţionale, de perfecţiona­re a relaţiilor socialiste, de transpunere în fapt a hotă­­rîrilor luate de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Na­ţională a Partidului Comu­nist Român. Cicerone Gorunescu, direc­torul general al uzinelor „23 August“, Ion Badea, lamino­­rist la uzinele „Republica“, Ion Dragu, secretarul Comite­tului U.T.C. de la F.M.U.A.B., Dumitru Săvulescu, maistru la Fabrica de încălţăminte „Pro­gresul“, Marius Stoicovici, strungar la F.M.U.A.B. şi Moi­­se Tudor, turnător la uzinele „23 August“, au relevat im­portantele succese obţinute în ultimii ani în întreprinderile lor, însufleţirea cu care colec­tivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri au răspuns chemării organizaţiei de partid a mu­nicipiului Bucureşti pentru realizarea şi depăşirea planului de dezvoltare a economiei na­ţionale pe 1969, an hotărîtor al cincinalului. Profesoara Aurelia Sasu, de la Liceul nr. 29, pensionarul Gheorghe Georgescu, Ion Ro­man, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţii de maşini şi Tibe­­riu Cioroianu, medic primar la spitalul T.B.C. Pantelimon, au subliniat că dezvoltînd ne­contenit economia, sporind a­­cumulările socialiste, politica partidului urmăreşte crearea condiţiilor materiale tot mai buna. TSnimu Ixastexna, n­i­vel 11­­ lui de trai al poporului, pen­tru dezvoltarea ştiinţei şi cul­turii, pentru afirmarea depli­nă a personalităţii omului e­­pocii socialiste. Pentru prezentul fericit, pen­tru viitorul luminos, toţi vor­bitorii şi-au exprimat hotă­­rîrea de a susţine din toată inima candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu în alegerile pentru Marea Adunare Naţio­nală. In încheierea adunării, miile de participanţi au adoptat o­­­ scrisoare prin care tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU este­­ rugat să accepte propunerea­­ de a fi candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circum- ^ scriţia electorală nr. 1 „23­­ August“. în scrisoare se expri­mă încrederea deplină în poli- ^ tica partidului, care corespun­de întrutotul intereselor naţiu­­nii noastre socialiste, hotărîrea TM de a munci cu şi mai mult elan şi abnegaţie pentru rea-­­ lizarea şi depăşirea planului de stat pe anul 1969, a angaja-­­ mentelor asumate în cinstea ceie'i cre­a Tu-a -aiiiverskfi -a _ eliberării patriei de sub jugul • fascist și în întâmpinarea Con­gresului al X-lea al partidu- 9 lui, pentru înfăptuirea exem­plară a sarcinilor ce le revin ^ în opera de edificare a Ro- To­mâniei socialiste. Adunarea a luat sfîrşit în-­n­tr-o atmosferă de entuziasm general. Asistenţa a ovaţionat­­ îndelung pentru Partidul Co­munist Român, pentru patria­­ noastră socialistă. In timpul adunării de la uzinele „23 August“ Tovarăşi din conducerea de partid şi de stat propuşi candidaţi in alegerile de deputaţi neutru Marea Adunare Naţională Numeroşi muncitori, ingi­neri, tehnicieni, cadre didac­tice, cercetători ştiinţifici au luat parte la marea adunare din frumoasa Sală a sporturi­lor din Cluj în cadrul căreia, într-o atmosferă de puternică însufleţire, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, mem­bru, al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a fost desemnat candidat al Frontu­lui Unităţii Socialiste în cir­cumscripţia electorală nr. 1 „Universităţii“ Cluj, în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. In cuvîntul lor, prin care au sprijinit cu căldură propunerea făcută de tovarăşul Aurel Du­ca, prim-secretar al comitetu­lui judeţean de partid, preşe­dintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, prof. dr. docent Octavian Fo­dor, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutu­(Continuare în pag. a IlI-a) ÎN PAG. A 2-A: CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U.T.C. MDE ŞANTIER Nimeni nu are memoria tabloului industrial al pa­triei — de la cel mai mic detaliu pină în ansamblu, pînă la spectaculos — ca un constructor. Incercînd să alcătuieşti un portret al lui, ajungi cel puţin în li­nii mari, la portretul pa­triei. Iar linia de forţă a acestui portret — in­dustrializarea socialistă — apare în biografia fiecărui constructor. Cînd a sosit aici, la margi­nea Sebeșului, nu se vedeau decit grămezi de pămînt scor­monite de buldozere. Cîmpia se întindea netedă ca o tavă pînă la sălciile ce străjuiesc apele Mmn­eșului. In jur foș­neau încă lanurile de po­rumb. Deşi nu a trecut pragul a trei decenii de viaţă, biogra­fia de constructor a lui Mi­­hai Andrişan este deosebit de bogată. A colindat ţara în lung şi-n lat. Complex­ul avi­col de la Timişoara, Fabrica de ciment Bicaz... Fabrica de ceramică din Piatra­­ Neamţ... C.I.L. Sighetu-Marmatiei — Dar cine le mai ţine minte pe toate ? se miră ori de cite ori încearcă să facă un bilanţ. In fiecare zi din cei 12 ani pe care i-am trăit pe şantiere am făcut ceva... Memoria nu i-a reţinut de­cit obiectivele mari, impre­sionante prin grandoarea lor. De fapt, a fost o atracţie din­­totdeauna să lucreze la acele construcţii pe lingă care oa­menii, cînd trec, să se mi­nuneze. Visul acesta şi-l va realiza din nou la Sebeş. Combinatul aflat în construc­ţie va fi unul din cele mai moderne şi impunătoare din Europa, întotdeauna cînd auzea fă­­cîndu-se referiri la capacita­tea si gradul de tehnicitate a combinatului, rămînea foarte atent, recepționa fiecare cifră, fiecare cuvint. In scurt timp ajunsese să posede suficiente date pentru a descrie cu e­­xactitate noul obiectiv. Ii fă­cea chiar o deosebită plăcere să discute cu colegii de mun­că astfel de probleme. AL. GALGRADEAN (Continuare în pag. a V-a) Lucrările pe șantierul Ter­mocentralei de la Deva — unul din principalele obiective ener­getice ale ac­tualului cincinal (cu o capacitate de 1 000 MW.) — înaintează în ritm accelerat. Constructorii e­­xecută în pre­zent, pe un front larg, lu­crări de montaj. 60 000 de absolvenţi în faţa actului şcolar final. BACALAUREATUL Prima promoţie a şcolii de cultură generală cu 12 clase, cu­­prinzind aproape 60 000 de elevi, străbate acum cel din urmă trimestru de învăţătură. La capătul acestuia începe pregătirea pentru susţinerea examenului de bacalaureat — actul final al vieţii de elev. Deşi pînă atunci mai sînt cîteva luni de şcoală, elevii claselor a XII-a manifestă un deosebit interes pentru tot ce ţine de acest act bilanţier al activităţii liceale. Tovarăşul EUGEN BLIDE­A­NU — director general în Mini­sterul Învăţămîntului — răspunde astăzi citorva probleme de interes pentru viitorii candidaţi la examenul de baca­­lauret. — Da, într-un fel au drepta­te elevii. Mai ales au dreptate aceia care au străbătut liceul cu interes, avizi de cunoştinţe, învăţând zi de zi. Sigur că le e uşor acum să-şi sintetizeze zestrea de învăţătură după ce­rinţele formulate, e un proces logic şi firesc, deci „uşor“ pen­tru că se sprijină pe lucruri studiate de-a lungul a patru ani. Dar afirmaţia lor, deşi cu iz şcolăresc, care dovedeşte cit sunt încă de legaţi de şcoală viitorii noştri candidaţi la ba­calaureat, ne ajută să conchi­dem că obiectivele fixate la elaborarea programei au fost parţial atinse. Am să mă refer la unul dintre acestea şi anu­me la accesibilitate. Cei interesaţi cunosc că mi­nisterul a încredinţat unor co­misii de specialişti misiunea de a cerceta căile de îmbună­tăţire a programei liceale şi în special a celei destinate cla­sei a XII-a. Ca urmare a aces­tor studii şi dezbateri, s-a rea­lizat o mai mare accesibilitate a programei în ansamblu şi, în particular, a capitolelor noi, moderne introduse pentru pri­ma oară, în special la clasa a XII-a. Urmărind mărirea gra­dului de accesibilitate al pro­gramei s-a ajuns la o mai bună selectivitate a cunoştinţelor cu care urmează să-i înarmăm pe elevi. Şi cea mai grăitoare se­lectivitate se poate observa în programa de bacalaureat. De aici poate şi impresia de „uşor“... — Puteţi prezenta cititorului nostru, direct interesat, mo­dul în care a fost selectată materia de bacalaureat, e­­ventual şi criteriile care au guvernat această operaţie ? —. O primă selecţie a fost făcută în toată materia, stabi-Interviu realizat de MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a V-a) cu tovarăşul EUGEN BLIDEANU director general în Ministerul Învăţămîntului . Elevii au luat cunoştinţă de programa examenului de bacalaureat publicată în ultimele numere pe anul 1968 ale Gazetei Invăţămîn­­tului. O primă reacţie după lecturarea acesteia a fost: avem o programă ușoară ! Au dreptate elevii, aceasta e principala caracteristică a programei ? Duminică s-a des­chis campania elec­torală în vederea a­­legerilor pentru noua legislatură care vor avea loc la 2 martie anul curent. La pri­ma vedere, suita de articole, emisiuni ra­diofonice sau de te­leviziune, poate naşte în mintea unora în­trebarea : de ce, adi­că, să ni se mai ex­plice ceea ce vedem cu toţii în fiecare zi ; naţiunea noastră se află intr-un efort spectaculos către de­­săvîrşirea procesului de socializare a în­tregii vieţi, sub o­­chii noştri, numai în­tre anii 1966—1968 s-au dat în folosinţă peste 155 000 de a­­partamente, creîn­du-se excelente con­diţii de locuit unei jumătăţi de milion de persoane. S-au ridicat şcoli şi spi­tale noi, uzine uti­late cu cel mai per­fect aparataj, ca să nu mai vorbim des­pre marile lucrări destinate electrifică­rii, cum ar fi Arge­şul şi Porţile de Fier (acest din urmă ba­raj, aflat încă în construcţie). Tot ul­timilor patru ani de conducere politică de către comunişti, a­­parţin iniţiativa şi ducerea la bun sfir­­şit a ridicării colosu­lui industrial de la (Continuare în pag. a V-a) ELECTORALE EUGEN BARBU

Next