Scînteia Tineretului, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 6103-6127)
1969-01-14 / nr. 6112
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXV, SERIA II, NR. 6112 6 PAGINI — 30 BANI MARŢI 14 IANUARIE 1969 într-o atmosferă de entuziasm insuflefitor, •i au început in întreaga fără ÎNTRUNIRI PENTRU PROPUNEREA DE CANDIDAŢI AI FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE IN ALEGERILE DE LA 2 MARTIE Iari, într-o atmosferă de puternic entuziasm, au început în întreaga fără propunerile de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste în alegerile pentru Marea Adunare Naţională, marcînd deschiderea campaniei electorale pentru alegerea deputaţilor în forul suprem al ţării, precum şi în organele locale ale puterii de stat. Ca o expresie a încrederii neabătute a întregului popor faţă de conducătorul său încercat în opera de construcţie socialistă, Partidul Comunist Român, printre primii candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste, propuşi în însufleţite de adunări ale oamenilor muncii din diferite circumscripţii electorale, se află membrii Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru. Totodată, participanţii la adunări au propus drept candidaţi numeroşi muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, bucurîndu-se de binemeritat prestigiu pentru aportul lor la construcţia socialistă, la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. În cadrul adunărilor de propunere a candidaţilor în diferitele circumscripţii electorale, adunări care s-au ţinut în mari întreprinderi industriale, în unităţi socialiste din agricultură, în instituţii, numeroşi participanţi au relevat că perioada ultimilor patru ani a fost o perioadă de rodnice realizări, de progres în toate sectoarele construcţiei socialiste, subliniind că toate marile înfăptuiri care au făcut ca România să ofere imaginea unei ţări în plin proces de dezvoltare materială şi spirituală sînt rodul conducerii de către partid a poporului nostru pe calea construcţiei socialiste, al unităţii moral-politice a poporului în jurul Partidului Comunist Român. Zecile de mii de participanţi la aceste adunări, au dat glas voinţei ferme a întregului popor de a-şi consacra capacitatea de muncă şi creaţie realizării măreţelor obiective stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., de a sprijini cu toate forţele înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului, pusă în slujba înfloririi României socialiste, apărării intereselor vitale ale poporului român, triumfului cauzei socialismului şi păcii în lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu propus candidat în circumscripţia electorală nr. 1 din Capitală Adunarea de la uzinele „23 August" Una din cele mai mari citadele ale metalurgiei româneşti, uzinele „23 August“ din Capitală, pentru care ultimul sfert de veac a însemnat o impetuoasă şi multilaterală dezvoltare — a cunoscut ieri dupăamiază însufleţirea proprie marilor întruniri populare. Aproximativ 5 000 de cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 1. „23 August“ s-au întrunit aici pentru a propune candidatul Frontului Unităţii Socialiste în alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. In noua şi imensa hală de prelucrări mecanice, animată de o atmosferă de puternic entuziasm, erau prezenţi metalurgişti de la uzinele „23 August“, „Republica“, Fabrica de maşini-unelte şi agregate, muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi chimice, electrotehnice şi de industrie uşoară, săteni diin comunele Pantelimon şi Dobroieşti, cercetători ştiinţifici, medici şi profesori, pensionări, gospodine. In cadrul adunării a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Subliniind că alegerile constituie un prilej de adîncă reflecţie asupra realizărilor obţinute ,pînă acum în făurirea noii orînduiri, asupra sarcinilor care stau în faţa poporului nostru pentru înfăptuirea în continuare a programului înfloririi României socialiste, vorbitorul a spus printre altele : Sîntem mîndri de succesele pe care le-am obţinut sub conducerea partidului comunist, de faptul că am reuşit, cu braţele şi mintea noastră, să punem temelii solide progresului multilateral al ţării, să sporim avuţia poporului, să asigurăm creşterea permanentă a bunăstării celor ce muncesc, să întărim independenţa şi suveranitatea patriei noastre. După ce s-a referit la grija permanentă pe care partidul o poartă ridicării bunăstării poporului, la prestigiul crescînd de care România se bucură peste hotare, ca factor activ în lupta pentru progresul şi pacea umanităţii, vorbitorul a spus ! Apropiatele alegeri pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare sunt întîmpinate cu entuziasm de întregul nostru popor. îmi revine cinstea deosebită ca, în numele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, să propun drept candidat în circumscripţia dv. pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Propunerea a fost primită de cei prezenţi cu deosebită bucurie. Minute în şir, în uriaşa hală au răsunat puternice aplauze şi ovaţii pentru conducătorul încercat al poporului — Partidul Comunist Român, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu emoţie, cu bucurie şi mîndrie, vorbitorii au susţinut călduros candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ei au relevat, în cuvinte calde, personalitatea secretarului general al C.C. al P.C.R., viaţa şi munca sa, închinate, fără precupeţire, prosperităţii patriei şi poporului, înalta sa pildă de abnegaţie şi devotament pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru cauza păcii şi prieteniei între popoarele lumii. Vorbitorii au subliniat că entuziasmul sub semnul căruia este întâmpinat evenimentul de la 2 martie de oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi află rădăcina în faptul că întregul popor, strîns unit în jurul partidului, este angajat cu toate forţele la realizarea amplului program de dezvoltare a economiei naţionale, de perfecţionare a relaţiilor socialiste, de transpunere în fapt a hotărîrilor luate de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. Cicerone Gorunescu, directorul general al uzinelor „23 August“, Ion Badea, laminorist la uzinele „Republica“, Ion Dragu, secretarul Comitetului U.T.C. de la F.M.U.A.B., Dumitru Săvulescu, maistru la Fabrica de încălţăminte „Progresul“, Marius Stoicovici, strungar la F.M.U.A.B. şi Moise Tudor, turnător la uzinele „23 August“, au relevat importantele succese obţinute în ultimii ani în întreprinderile lor, însufleţirea cu care colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri au răspuns chemării organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti pentru realizarea şi depăşirea planului de dezvoltare a economiei naţionale pe 1969, an hotărîtor al cincinalului. Profesoara Aurelia Sasu, de la Liceul nr. 29, pensionarul Gheorghe Georgescu, Ion Roman, directorul Institutului de cercetări tehnologice pentru construcţii de maşini şi Tiberiu Cioroianu, medic primar la spitalul T.B.C. Pantelimon, au subliniat că dezvoltînd necontenit economia, sporind acumulările socialiste, politica partidului urmăreşte crearea condiţiilor materiale tot mai buna. TSnimu Ixastexna, nivel 11 lui de trai al poporului, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, pentru afirmarea deplină a personalităţii omului epocii socialiste. Pentru prezentul fericit, pentru viitorul luminos, toţi vorbitorii şi-au exprimat hotărîrea de a susţine din toată inima candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu în alegerile pentru Marea Adunare Naţională. In încheierea adunării, miile de participanţi au adoptat o scrisoare prin care tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU este rugat să accepte propunerea de a fi candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circum- ^ scriţia electorală nr. 1 „23 August“. în scrisoare se exprimă încrederea deplină în poli- ^ tica partidului, care corespunde întrutotul intereselor naţiunii noastre socialiste, hotărîrea TM de a munci cu şi mai mult elan şi abnegaţie pentru rea- lizarea şi depăşirea planului de stat pe anul 1969, a angaja- mentelor asumate în cinstea ceie'i crea Tu-a -aiiiverskfi -a _ eliberării patriei de sub jugul • fascist și în întâmpinarea Congresului al X-lea al partidu- 9 lui, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin ^ în opera de edificare a Ro- Tomâniei socialiste. Adunarea a luat sfîrşit în-ntr-o atmosferă de entuziasm general. Asistenţa a ovaţionat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru patria noastră socialistă. In timpul adunării de la uzinele „23 August“ Tovarăşi din conducerea de partid şi de stat propuşi candidaţi in alegerile de deputaţi neutru Marea Adunare Naţională Numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cadre didactice, cercetători ştiinţifici au luat parte la marea adunare din frumoasa Sală a sporturilor din Cluj în cadrul căreia, într-o atmosferă de puternică însufleţire, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, membru, al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a fost desemnat candidat al Frontului Unităţii Socialiste în circumscripţia electorală nr. 1 „Universităţii“ Cluj, în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. In cuvîntul lor, prin care au sprijinit cu căldură propunerea făcută de tovarăşul Aurel Duca, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, prof. dr. docent Octavian Fodor, membru corespondent al Academiei, rectorul Institutu(Continuare în pag. a IlI-a) ÎN PAG. A 2-A: CONFERINŢE ALE ORGANIZAŢIILOR JUDEŢENE U.T.C. MDE ŞANTIER Nimeni nu are memoria tabloului industrial al patriei — de la cel mai mic detaliu pină în ansamblu, pînă la spectaculos — ca un constructor. Incercînd să alcătuieşti un portret al lui, ajungi cel puţin în linii mari, la portretul patriei. Iar linia de forţă a acestui portret — industrializarea socialistă — apare în biografia fiecărui constructor. Cînd a sosit aici, la marginea Sebeșului, nu se vedeau decit grămezi de pămînt scormonite de buldozere. Cîmpia se întindea netedă ca o tavă pînă la sălciile ce străjuiesc apele Mmneșului. In jur foșneau încă lanurile de porumb. Deşi nu a trecut pragul a trei decenii de viaţă, biografia de constructor a lui Mihai Andrişan este deosebit de bogată. A colindat ţara în lung şi-n lat. Complexul avicol de la Timişoara, Fabrica de ciment Bicaz... Fabrica de ceramică din Piatra Neamţ... C.I.L. Sighetu-Marmatiei — Dar cine le mai ţine minte pe toate ? se miră ori de cite ori încearcă să facă un bilanţ. In fiecare zi din cei 12 ani pe care i-am trăit pe şantiere am făcut ceva... Memoria nu i-a reţinut decit obiectivele mari, impresionante prin grandoarea lor. De fapt, a fost o atracţie dintotdeauna să lucreze la acele construcţii pe lingă care oamenii, cînd trec, să se minuneze. Visul acesta şi-l va realiza din nou la Sebeş. Combinatul aflat în construcţie va fi unul din cele mai moderne şi impunătoare din Europa, întotdeauna cînd auzea făcîndu-se referiri la capacitatea si gradul de tehnicitate a combinatului, rămînea foarte atent, recepționa fiecare cifră, fiecare cuvint. In scurt timp ajunsese să posede suficiente date pentru a descrie cu exactitate noul obiectiv. Ii făcea chiar o deosebită plăcere să discute cu colegii de muncă astfel de probleme. AL. GALGRADEAN (Continuare în pag. a V-a) Lucrările pe șantierul Termocentralei de la Deva — unul din principalele obiective energetice ale actualului cincinal (cu o capacitate de 1 000 MW.) — înaintează în ritm accelerat. Constructorii execută în prezent, pe un front larg, lucrări de montaj. 60 000 de absolvenţi în faţa actului şcolar final. BACALAUREATUL Prima promoţie a şcolii de cultură generală cu 12 clase, cuprinzind aproape 60 000 de elevi, străbate acum cel din urmă trimestru de învăţătură. La capătul acestuia începe pregătirea pentru susţinerea examenului de bacalaureat — actul final al vieţii de elev. Deşi pînă atunci mai sînt cîteva luni de şcoală, elevii claselor a XII-a manifestă un deosebit interes pentru tot ce ţine de acest act bilanţier al activităţii liceale. Tovarăşul EUGEN BLIDEANU — director general în Ministerul Învăţămîntului — răspunde astăzi citorva probleme de interes pentru viitorii candidaţi la examenul de bacalauret. — Da, într-un fel au dreptate elevii. Mai ales au dreptate aceia care au străbătut liceul cu interes, avizi de cunoştinţe, învăţând zi de zi. Sigur că le e uşor acum să-şi sintetizeze zestrea de învăţătură după cerinţele formulate, e un proces logic şi firesc, deci „uşor“ pentru că se sprijină pe lucruri studiate de-a lungul a patru ani. Dar afirmaţia lor, deşi cu iz şcolăresc, care dovedeşte cit sunt încă de legaţi de şcoală viitorii noştri candidaţi la bacalaureat, ne ajută să conchidem că obiectivele fixate la elaborarea programei au fost parţial atinse. Am să mă refer la unul dintre acestea şi anume la accesibilitate. Cei interesaţi cunosc că ministerul a încredinţat unor comisii de specialişti misiunea de a cerceta căile de îmbunătăţire a programei liceale şi în special a celei destinate clasei a XII-a. Ca urmare a acestor studii şi dezbateri, s-a realizat o mai mare accesibilitate a programei în ansamblu şi, în particular, a capitolelor noi, moderne introduse pentru prima oară, în special la clasa a XII-a. Urmărind mărirea gradului de accesibilitate al programei s-a ajuns la o mai bună selectivitate a cunoştinţelor cu care urmează să-i înarmăm pe elevi. Şi cea mai grăitoare selectivitate se poate observa în programa de bacalaureat. De aici poate şi impresia de „uşor“... — Puteţi prezenta cititorului nostru, direct interesat, modul în care a fost selectată materia de bacalaureat, eventual şi criteriile care au guvernat această operaţie ? —. O primă selecţie a fost făcută în toată materia, stabi-Interviu realizat de MARIETA VIDRAŞCU (Continuare în pag. a V-a) cu tovarăşul EUGEN BLIDEANU director general în Ministerul Învăţămîntului . Elevii au luat cunoştinţă de programa examenului de bacalaureat publicată în ultimele numere pe anul 1968 ale Gazetei Invăţămîntului. O primă reacţie după lecturarea acesteia a fost: avem o programă ușoară ! Au dreptate elevii, aceasta e principala caracteristică a programei ? Duminică s-a deschis campania electorală în vederea alegerilor pentru noua legislatură care vor avea loc la 2 martie anul curent. La prima vedere, suita de articole, emisiuni radiofonice sau de televiziune, poate naşte în mintea unora întrebarea : de ce, adică, să ni se mai explice ceea ce vedem cu toţii în fiecare zi ; naţiunea noastră se află intr-un efort spectaculos către desăvîrşirea procesului de socializare a întregii vieţi, sub ochii noştri, numai între anii 1966—1968 s-au dat în folosinţă peste 155 000 de apartamente, creîndu-se excelente condiţii de locuit unei jumătăţi de milion de persoane. S-au ridicat şcoli şi spitale noi, uzine utilate cu cel mai perfect aparataj, ca să nu mai vorbim despre marile lucrări destinate electrificării, cum ar fi Argeşul şi Porţile de Fier (acest din urmă baraj, aflat încă în construcţie). Tot ultimilor patru ani de conducere politică de către comunişti, aparţin iniţiativa şi ducerea la bun sfirşit a ridicării colosului industrial de la (Continuare în pag. a V-a) ELECTORALE EUGEN BARBU