Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)

1969-10-09 / nr. 6345

ÎN PAG. A 2-A; • ACTUALITATEA pentru TINERET ÎN PAG. A 3-A; • NOI, IN MUNCĂ. IN VIATA DE ORGANIZATIE ANGAJAREA - un reper care ne defineşte Dincolo de problematica pro­movării şi a integrării sociale a tineretului — atît de des dez­bătută în ultima vreme - se conturează, tot mai pregnant, o altă problematică, care-i ser­veşte primeia drept suport şi punct de pornire, şi, anume, problematica angajării sale ple­nare în viaţa social-politică, în activităţile obşteşti de interes major, definitorii în ceea ce priveşte timpul ţării şi expre­sive din punctul de vedere al participării tuturor cetăţenilor ţării la investirea acestui timp cu substanţă. Responsabilitatea socială a tineretului, în această optică, a angajării social-po­­litice, îmbracă forme şi aspecte dintre cele mai pretabile la a ne dezvălui implicaţiile calităţii de membru al societăţii so­cialiste, societate larg deschisă iniţiativelor personale şi, tot­odată, capabilă să integreze a­­ceste iniţiaţi­ve unei mişcări ample a cărei finalitate, evi­dent, vizează perfecţionarea an­samblului ei. Adresîndu-ne unor tineri de profesii diferite, am încercat să sondăm — în ceea ce priveşte problematica angajării sociale a tineretului — condiţiile în care această angajare devine conş­tientă de sine, investindu-se cu valoarea unui imperativ. Pro­blematica angajării tineretului nostru in viaţa social-politică a ţării — ne-a exprimat opinia sa Iosif Boda, activist al C.C. al U.T.C., proaspăt absolvent al facultăţii de filozofie — necesită o privire multiplană, orientată, în acelaşi timp, şi în adîncime. Deosebit de preţioase sint, în a­­cest sens, indicaţiile cuprinse in cuvîntarea rostită de către to­varăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt universitar Adresîn­­du-se tinerilor cu îndemnul de a răspunde chemărilor societăţii, de a se angaja în vasta operă de construcţie a socialismului, aco­lo unde e nevoie de ei şi cu în­treaga lor capacitate creatoare şi productivă, secretarul general al partidului nostru a schiţat, implicit, cadrul larg pe care îl oferă societatea noastră afirmă­rii plenare a tinerilor în viaţa social-politică şi economică a patriei noastre. însăşi timpul în care trăim, fluxul con­tinuu al vieţii noastre co­tidiene şi sistemul social care-i oferă cadrul de legalitate şi reperele morale, impun tine­retului angajarea plenară, de­termină, pe de o parte, integra­rea individului tînăr intr-un colectiv mai mare sau mai mic de oameni în care să-şi desfă­şoare activităţile şi viaţa ca ata­re, şi, pe de altă parte, creează o nouă problematică : aceea a DETAŞĂRII, în anumite condiţii, şi pentru un timp, individul definindu-se în raport cu colec­tivitatea, scrutîndu-se pe sine şi pentru sine, dar şi pentru colectivitate, adică pentru a se reîntoarce la ea, încurajat şi reactivat de rezultatul exame­nului, cu mai mult folos pentru ambele părţi*­­ Participarea tinerei generaţii la toate actele pe care epoca noastră le legitimează şi le in­vesteşte cu calitatea de a avea interes obştesc se dovedeşte a avea un ecou larg în toate com­partimentele activităţii sociale a tinerilor, la toate nivelele vie­ţii lor. Nu întîmplător, în cele mai multe cazuri, problematica angajării tineretului în viata social-politică a tării este pri- Anchetă realizată de MIHAI PELIN (Continuare în pag. a 11-a) Cronica literară, de Ion Alexandru VĂMILE PUSTIEI pag. 4 • Un volum de versuri şi autorul său, ION ALEXANDRU, şi unul şi altul mult discutaţi in paginile ziarelor şi revistelor, formează obiectul cronicii noastre literare , ilustrată pe agenda neglijenţei dv. pag. 3 • De ce un ritm atit de slab la transportul recoltei? • Dacă vine ploaia, ce veți face? Sunt întrebările pe care le pune foto-reportajul nostru Mandatari inoportuni ai creaţiei pag. 4­1­Cîteva opinii despre o anumită timiditate a editorilor şi consecinţele unei prea mari solicitudini în activitatea editorială PAG.A5-A. S­PORT In prim plan: mmm • SNAGOV — SUB SEMNUL­­ÎNCREDERII • 15 minute cu OTTO GLORIA și EUSEBIO Efectele nedorite ale sfintei comodităţi Incontestabil, judeţul Bihor ocupă un loc codaş în campania de recoltare. La porumb, statistica la zi cu greu tolerează un pas dincolo de cele 30 de procente realizate pînă acum. Cifric vorbind, în uni­tăţile cooperatiste lucrurile se prezintă astfel: 16 500 hectare recoltate din 54 000. Amintind faptul că judeţul se află într-o zonă care se bucură de condiţii pedoclimatice superioare altor părţi ale ţării , nu facem decît să întărim convingerea că şi acest loc (codaş desigur) apare mult mai estompat decit îl susţine procentul însuşi. Aşadar, semnalul de alarmă se impune de la sine. Străbatem pe dîra acestui semnal o sută şi ceva de kilometri. Consemnăm faptele întîlnite. In biroul cooperativei agricole, un om se pre­găteşte să prînzească. Din punga de nylon rid vesel două roşii lîngă o bucată dolofană de brînză. Atmosferă intimă, călduţă, care îmbie la siestă. Facem cunoştinţă. Situaţiei de acum je­nantă, inginerul Carol Moldo­van îi oferă explicaţie : — Ştiţi, ne-am împărţit sarci­nile. Eu răspund­ de însămînţare, iar preşedintele de recoltarea po­rumbului. In ce mă priveşte, mi-au mai rămas doar 82 hec­tare. Am vreme... In ceea ce priveşte însă porum­bul, din cele 354 hectare s-au strîns numai 100. După ritmul zilnic de lucru rezultă că porum­bul va fi întîlnit pe cimp şi în luna noiembrie. Inginerului însă nu-i pasă. Toată dimineaţa a stat în birou. Şi-a pus la punct hîr­­tiile. Pentru că aici s-au împăr­ţit sarcinile. El răspunde de în­­sămînţare. Ciudată organizare ! In aceste zile cînd toate forţele sînt solicitate la recoltat, la înma­­gazinarea rapidă şi fără pierderi, cînd fiecare ceas trebuie să în­semne cantităţi sporite de produ­se aduse din cîmp — inginerul meditează în birou . «Ieri a fost N. COŞOVEANU I. ANDREIŢA (Continuare in pag. a lll-a) Furnalul nr. 1 de la Combi­natul siderur­gic Galaţi în­­tr-un moment obişnuit de ac­tivitate Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXV, SERIA II NR. 6345­6 PAGINI — 30 BANI JOI 9 OCTOMBRIE 1969 semne de Întrebare pe diploma TINERILOR STRUNGARI (!) C­um recrutăm viitorii meseriași ? După oglindirea, în articolele publicate pînă acum, a diverselor aspecte referitoare la activitatea și pregătirea profesională a strungarilor In ramura constructoare de mașini, ne-am propus în rîndurile de fata să prezentăm concluziile unei largi anche­te, vizînd cele mai stringente probleme pe care le ridică această categorie de tineri muncitori în actualul stadiu de impetuoasă dezvoltare a tehnicii şi producţiei. LAL ROMULUS (Continuare in pag. a 111-a) ANGAJAMENTELE ORGANIZAȚIEI U. T. C. ÎN CONFRUNTAREA CU REALITATEA Doua întrebări pentru braşoveni 0 SPRIJINUL CONCRET PRESUPUNE CUNOAŞTERE CONCRETĂ Un obiectiv clar, un obiectiv ferm formulat nu doar la în­ceputul anului, ci în fiecare din programele de activitate trimestrială pe care şi l-a pro­pus Comitetul municipal Buzău al U.T.C. . „Vom acorda sprijin mai concret organizaţiilor U.T.C. din unităţile industriale, le vom sprijini în intensificarea muncii de atragere a tinerilor la înde­plinirea sarcinilor economice“. Şi o afirmaţie ce exprimă un adevăr elementar : a coordona activitatea unei organizaţii, a o îndruma înseamnă a o cunoaşte îndeaproape, a-i şti în amănunt dificultăţile prin care trece, a fi în permanenţă la curent cu ceea ce se întîmplă în însăşi existenţa ei... Ce ar însemna, aşadar, afirmaţia aceasta prin prisma obiectivului enunţat, ce ar însemna pentru Comitetul municipal Buzău al U.T.C. nece­sitatea cunoaşterii profunde a vieţii organizaţiilor a căror ac­tivitate o îndrumă, pentru com­baterea fenomenelor negative care apar, şi nu arareori, în munca de zi cu zi a tinerilor. Ar (Continuare în pag. a IlI-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE SAVANTUL HENRI COANDĂ Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat tovară­şul Manea Mănescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de caldă cordiali­tate. După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia, a oferit un dejun în onoa­rea savantului Henri’Coandă şi a sofiei sale. A luat parte tovarăşul Manea Mănescu, împreună cu Sofia. ★ Hotărîri­­ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea noului sistem de majorare a salariilor Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care a­­probă cu începere de la 1 no­iembrie a.c. generalizarea experi­mentării noului sistem de sala­rizare și majorarea salariilor lu­crătorilor din întreprinderile agri­cole de stat, de mecanizare a a­­griculturii și din alte unități a­­gricole de stat, precum și a spe­cialiştilor din cooperativele a­­gricole de producție. Corespunzător acestor hotă­rîri, salariile lucrătorilor din uni­tățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea sa­lariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi des­făşoară activitatea în cooperati­vele agricole de producţie s-a a­­cordat o creştere medie a salari­ilor de 20,6 la sută care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor be­neficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror veni­­t­uri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 au­gust 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevă­­zînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehni­ce, lapte, carne, ouă şi alte pro­duse atît ,în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperati­vele agricole de producţie cu re­zultatele muncii lor şi ale unită­ţii în care îşi desfăşoară activita­tea. Noul sistem de salarizare pre­vede acordarea salariului cores­punzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură unde rezultatele complete ale activită­ţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, sa­lariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizările planului de produc­ţie. Pentru a cointeresa pe lucră­torii din fiecare fermă în obţi­nerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemij­locit legate de rezultatele fer­mei unde îşi desfăşoară activita­tea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprin­derii agricole. Veniturile lucrătorilor din în­treprinderile de mecanizare a a­­griculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat va­loric, cît şi de realizarea produc­ţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să exe­cute lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul optim în co­operativele agricole de produc­ţie. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratifi­caţii la finele anului în funcţie de (Continuare în pag. a VI-a) experimentării salarizare şi în agricultură Intrarea in facultate presupune angajare şi responsabilitate socială! In anul I, inaugurarea studiilor universitare marchează, cu suita de onoruri şi îndemnuri tradiţionale, o etapă de maximă însemnătate în viaţa tînărului care, însetat de cunoaştere, se pregăteşte să străbată cele mai înalte trepte de învăţătură, pentru ca, la sfîrşit, prin absol­virea facultăţii să urmeze înseşi chemărilor vieţii, ale activităţii practice în domeniul spe­cialităţii însuşite. Dar, după gestul hotărîtor al alegerii profesiei, pornit întru realizarea unui vis făurit în anii de şcoală, dornic de afirmare şi succes în viaţă, ce imagine proiectează acest tî­năr asupra studenţiei . Cît de exacte, de lucide sînt opiniile sale despre ceea ce are de fă­cut în aceşti ani, în ce scop P Care este identitatea morală a celor 27 000 studenţi din ri­nul I, pe care industria, a­­gricultura, învăţămîntul şi cul­tura ţării îi aşteaptă la absol­vire ca specialişti compe­tenţi a Căror imbolduri, ela­nuri, aspiraţii le-a dat curs fiecare, rîvnind şi ocupînd, prin competiţie valorică, un loc în amfiteatru . Sînt întrebări fundamentale ce se cuvine a fi adresate fie­căruia dintre studenţii anului I, probleme pe care ei înşişi şi le pun cu acuitate — dife­rită fără îndoială, ca şi răs­punsurile date, în imensa va­rietate individuală a persona­lităţii, biografiei tinerilor ce alcătuiesc acest impresionant detaşament — acum cînd îşi conturează exact ţelurile şi căile concrete de activitate, fi­nalitatea celor trei, patru sau cinci ani de viaţă — anii de ucenicie profesională. Acest moment de reflecţie lucidă, cu deliberările sale este de natură să-l situeze pe studentul din anul I în raport de parametrii esenţiali ce con­diţionează prezenţa sa în fa­cultate. Capătă astfel înţele- ION TRONAC (Continuare în pag. a IV-a) ______ DE UNDE APAR HVUmn? DE CE-I TOLERAU? Despre huliganism am mai avut prilejul să vorbim la această rubrică, înserînd fapte, discutînd despre cauze etc. De data aceasta, o anchetă organizată in oraşul Braşov, ne permite să relevăm alte cîteva elemente privind cauzele şi pre­venirea fenomenului. Oraşul trăieşte în aceste zile de toamnă aurie, o pace fi­rească, un calm al bucuriilor de toate zilele. Oamenii muncesc, îşi trăiesc viaţa de familie, se distrează. Din cînd în cînd, tihna şi ritmul firesc sînt însă tulburate de scandaluri şi bă­tăi, ale căror ecouri fac iute înconjurul oraşului, în cele pa­tru zile ale vizitei noastre, ser­viciul evenimente de la mili­ţia orăşenească, înregistrase astfel de cazuri. „în foarte multe situaţii — ne relata to­varăşul Mirică Blagoi, locote­nent major de miliţie, — noi constatăm că avem de-a face cu tineri şi că aceştia se află sub influenţa alcoolului“. A­­ceastă primă explicaţie ne-a îndrumat spre cîteva localuri VICTOR CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 11-a)

Next