Scînteia Tineretului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6338-6364)
1969-10-09 / nr. 6345
ÎN PAG. A 2-A; • ACTUALITATEA pentru TINERET ÎN PAG. A 3-A; • NOI, IN MUNCĂ. IN VIATA DE ORGANIZATIE ANGAJAREA - un reper care ne defineşte Dincolo de problematica promovării şi a integrării sociale a tineretului — atît de des dezbătută în ultima vreme - se conturează, tot mai pregnant, o altă problematică, care-i serveşte primeia drept suport şi punct de pornire, şi, anume, problematica angajării sale plenare în viaţa social-politică, în activităţile obşteşti de interes major, definitorii în ceea ce priveşte timpul ţării şi expresive din punctul de vedere al participării tuturor cetăţenilor ţării la investirea acestui timp cu substanţă. Responsabilitatea socială a tineretului, în această optică, a angajării social-politice, îmbracă forme şi aspecte dintre cele mai pretabile la a ne dezvălui implicaţiile calităţii de membru al societăţii socialiste, societate larg deschisă iniţiativelor personale şi, totodată, capabilă să integreze aceste iniţiaţive unei mişcări ample a cărei finalitate, evident, vizează perfecţionarea ansamblului ei. Adresîndu-ne unor tineri de profesii diferite, am încercat să sondăm — în ceea ce priveşte problematica angajării sociale a tineretului — condiţiile în care această angajare devine conştientă de sine, investindu-se cu valoarea unui imperativ. Problematica angajării tineretului nostru in viaţa social-politică a ţării — ne-a exprimat opinia sa Iosif Boda, activist al C.C. al U.T.C., proaspăt absolvent al facultăţii de filozofie — necesită o privire multiplană, orientată, în acelaşi timp, şi în adîncime. Deosebit de preţioase sint, în acest sens, indicaţiile cuprinse in cuvîntarea rostită de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul deschiderii noului an de învăţămînt universitar Adresîndu-se tinerilor cu îndemnul de a răspunde chemărilor societăţii, de a se angaja în vasta operă de construcţie a socialismului, acolo unde e nevoie de ei şi cu întreaga lor capacitate creatoare şi productivă, secretarul general al partidului nostru a schiţat, implicit, cadrul larg pe care îl oferă societatea noastră afirmării plenare a tinerilor în viaţa social-politică şi economică a patriei noastre. însăşi timpul în care trăim, fluxul continuu al vieţii noastre cotidiene şi sistemul social care-i oferă cadrul de legalitate şi reperele morale, impun tineretului angajarea plenară, determină, pe de o parte, integrarea individului tînăr intr-un colectiv mai mare sau mai mic de oameni în care să-şi desfăşoare activităţile şi viaţa ca atare, şi, pe de altă parte, creează o nouă problematică : aceea a DETAŞĂRII, în anumite condiţii, şi pentru un timp, individul definindu-se în raport cu colectivitatea, scrutîndu-se pe sine şi pentru sine, dar şi pentru colectivitate, adică pentru a se reîntoarce la ea, încurajat şi reactivat de rezultatul examenului, cu mai mult folos pentru ambele părţi* Participarea tinerei generaţii la toate actele pe care epoca noastră le legitimează şi le investeşte cu calitatea de a avea interes obştesc se dovedeşte a avea un ecou larg în toate compartimentele activităţii sociale a tinerilor, la toate nivelele vieţii lor. Nu întîmplător, în cele mai multe cazuri, problematica angajării tineretului în viata social-politică a tării este pri- Anchetă realizată de MIHAI PELIN (Continuare în pag. a 11-a) Cronica literară, de Ion Alexandru VĂMILE PUSTIEI pag. 4 • Un volum de versuri şi autorul său, ION ALEXANDRU, şi unul şi altul mult discutaţi in paginile ziarelor şi revistelor, formează obiectul cronicii noastre literare , ilustrată pe agenda neglijenţei dv. pag. 3 • De ce un ritm atit de slab la transportul recoltei? • Dacă vine ploaia, ce veți face? Sunt întrebările pe care le pune foto-reportajul nostru Mandatari inoportuni ai creaţiei pag. 41Cîteva opinii despre o anumită timiditate a editorilor şi consecinţele unei prea mari solicitudini în activitatea editorială PAG.A5-A. SPORT In prim plan: mmm • SNAGOV — SUB SEMNULÎNCREDERII • 15 minute cu OTTO GLORIA și EUSEBIO Efectele nedorite ale sfintei comodităţi Incontestabil, judeţul Bihor ocupă un loc codaş în campania de recoltare. La porumb, statistica la zi cu greu tolerează un pas dincolo de cele 30 de procente realizate pînă acum. Cifric vorbind, în unităţile cooperatiste lucrurile se prezintă astfel: 16 500 hectare recoltate din 54 000. Amintind faptul că judeţul se află într-o zonă care se bucură de condiţii pedoclimatice superioare altor părţi ale ţării , nu facem decît să întărim convingerea că şi acest loc (codaş desigur) apare mult mai estompat decit îl susţine procentul însuşi. Aşadar, semnalul de alarmă se impune de la sine. Străbatem pe dîra acestui semnal o sută şi ceva de kilometri. Consemnăm faptele întîlnite. In biroul cooperativei agricole, un om se pregăteşte să prînzească. Din punga de nylon rid vesel două roşii lîngă o bucată dolofană de brînză. Atmosferă intimă, călduţă, care îmbie la siestă. Facem cunoştinţă. Situaţiei de acum jenantă, inginerul Carol Moldovan îi oferă explicaţie : — Ştiţi, ne-am împărţit sarcinile. Eu răspund de însămînţare, iar preşedintele de recoltarea porumbului. In ce mă priveşte, mi-au mai rămas doar 82 hectare. Am vreme... In ceea ce priveşte însă porumbul, din cele 354 hectare s-au strîns numai 100. După ritmul zilnic de lucru rezultă că porumbul va fi întîlnit pe cimp şi în luna noiembrie. Inginerului însă nu-i pasă. Toată dimineaţa a stat în birou. Şi-a pus la punct hîrtiile. Pentru că aici s-au împărţit sarcinile. El răspunde de însămînţare. Ciudată organizare ! In aceste zile cînd toate forţele sînt solicitate la recoltat, la înmagazinarea rapidă şi fără pierderi, cînd fiecare ceas trebuie să însemne cantităţi sporite de produse aduse din cîmp — inginerul meditează în birou . «Ieri a fost N. COŞOVEANU I. ANDREIŢA (Continuare in pag. a lll-a) Furnalul nr. 1 de la Combinatul siderurgic Galaţi într-un moment obişnuit de activitate Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL XXV, SERIA II NR. 63456 PAGINI — 30 BANI JOI 9 OCTOMBRIE 1969 semne de Întrebare pe diploma TINERILOR STRUNGARI (!) Cum recrutăm viitorii meseriași ? După oglindirea, în articolele publicate pînă acum, a diverselor aspecte referitoare la activitatea și pregătirea profesională a strungarilor In ramura constructoare de mașini, ne-am propus în rîndurile de fata să prezentăm concluziile unei largi anchete, vizînd cele mai stringente probleme pe care le ridică această categorie de tineri muncitori în actualul stadiu de impetuoasă dezvoltare a tehnicii şi producţiei. LAL ROMULUS (Continuare in pag. a 111-a) ANGAJAMENTELE ORGANIZAȚIEI U. T. C. ÎN CONFRUNTAREA CU REALITATEA Doua întrebări pentru braşoveni 0 SPRIJINUL CONCRET PRESUPUNE CUNOAŞTERE CONCRETĂ Un obiectiv clar, un obiectiv ferm formulat nu doar la începutul anului, ci în fiecare din programele de activitate trimestrială pe care şi l-a propus Comitetul municipal Buzău al U.T.C. . „Vom acorda sprijin mai concret organizaţiilor U.T.C. din unităţile industriale, le vom sprijini în intensificarea muncii de atragere a tinerilor la îndeplinirea sarcinilor economice“. Şi o afirmaţie ce exprimă un adevăr elementar : a coordona activitatea unei organizaţii, a o îndruma înseamnă a o cunoaşte îndeaproape, a-i şti în amănunt dificultăţile prin care trece, a fi în permanenţă la curent cu ceea ce se întîmplă în însăşi existenţa ei... Ce ar însemna, aşadar, afirmaţia aceasta prin prisma obiectivului enunţat, ce ar însemna pentru Comitetul municipal Buzău al U.T.C. necesitatea cunoaşterii profunde a vieţii organizaţiilor a căror activitate o îndrumă, pentru combaterea fenomenelor negative care apar, şi nu arareori, în munca de zi cu zi a tinerilor. Ar (Continuare în pag. a IlI-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE SAVANTUL HENRI COANDĂ Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu sofia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri’Coandă şi a sofiei sale. A luat parte tovarăşul Manea Mănescu, împreună cu Sofia. ★ Hotărîriale Consiliului de Miniştri privind generalizarea noului sistem de majorare a salariilor Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiştilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atît ,în sectorul agriculturii de stat cit şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizările planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de (Continuare în pag. a VI-a) experimentării salarizare şi în agricultură Intrarea in facultate presupune angajare şi responsabilitate socială! In anul I, inaugurarea studiilor universitare marchează, cu suita de onoruri şi îndemnuri tradiţionale, o etapă de maximă însemnătate în viaţa tînărului care, însetat de cunoaştere, se pregăteşte să străbată cele mai înalte trepte de învăţătură, pentru ca, la sfîrşit, prin absolvirea facultăţii să urmeze înseşi chemărilor vieţii, ale activităţii practice în domeniul specialităţii însuşite. Dar, după gestul hotărîtor al alegerii profesiei, pornit întru realizarea unui vis făurit în anii de şcoală, dornic de afirmare şi succes în viaţă, ce imagine proiectează acest tînăr asupra studenţiei . Cît de exacte, de lucide sînt opiniile sale despre ceea ce are de făcut în aceşti ani, în ce scop P Care este identitatea morală a celor 27 000 studenţi din rinul I, pe care industria, agricultura, învăţămîntul şi cultura ţării îi aşteaptă la absolvire ca specialişti competenţi a Căror imbolduri, elanuri, aspiraţii le-a dat curs fiecare, rîvnind şi ocupînd, prin competiţie valorică, un loc în amfiteatru . Sînt întrebări fundamentale ce se cuvine a fi adresate fiecăruia dintre studenţii anului I, probleme pe care ei înşişi şi le pun cu acuitate — diferită fără îndoială, ca şi răspunsurile date, în imensa varietate individuală a personalităţii, biografiei tinerilor ce alcătuiesc acest impresionant detaşament — acum cînd îşi conturează exact ţelurile şi căile concrete de activitate, finalitatea celor trei, patru sau cinci ani de viaţă — anii de ucenicie profesională. Acest moment de reflecţie lucidă, cu deliberările sale este de natură să-l situeze pe studentul din anul I în raport de parametrii esenţiali ce condiţionează prezenţa sa în facultate. Capătă astfel înţele- ION TRONAC (Continuare în pag. a IV-a) ______ DE UNDE APAR HVUmn? DE CE-I TOLERAU? Despre huliganism am mai avut prilejul să vorbim la această rubrică, înserînd fapte, discutînd despre cauze etc. De data aceasta, o anchetă organizată in oraşul Braşov, ne permite să relevăm alte cîteva elemente privind cauzele şi prevenirea fenomenului. Oraşul trăieşte în aceste zile de toamnă aurie, o pace firească, un calm al bucuriilor de toate zilele. Oamenii muncesc, îşi trăiesc viaţa de familie, se distrează. Din cînd în cînd, tihna şi ritmul firesc sînt însă tulburate de scandaluri şi bătăi, ale căror ecouri fac iute înconjurul oraşului, în cele patru zile ale vizitei noastre, serviciul evenimente de la miliţia orăşenească, înregistrase astfel de cazuri. „în foarte multe situaţii — ne relata tovarăşul Mirică Blagoi, locotenent major de miliţie, — noi constatăm că avem de-a face cu tineri şi că aceştia se află sub influenţa alcoolului“. Această primă explicaţie ne-a îndrumat spre cîteva localuri VICTOR CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 11-a)