Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)

1970-01-13 / nr. 6425

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR — Avem in faţă Planul de stat al economiei naţionale pe anul 1970. Pornind de la prevederile sale, de la obiec­tivele stabilite ramurii dv. de activitate în acest an, v-am­ ruga, tovarăşe ministru, să ne prezentaţi cerinţele ce le formulează ele la adresa ti­nerilor fixaţi prin locul de muncă pe harta petrolieră a ţării. — Adresa precisă a întrebării mă obligă să recurg la cîteva date ce definesc preocupările noastre în acest ultim an al cin­cinalului. Este ştiut că în 1970 extracţia de petrol va trebui să­ ajungă la 13,3 milioane tone, în timp ce nivelul extracţiei de gaz metan va fi de 18,8 miliarde m.c. Sunt sarcini sporite, me­nite să crească contribuţia sec­torului petrolier la mărirea po­tenţialului economic al ţării. Iată, aşadar, jaloanele ferme ale activităţii noastre în acest an, sarcini la a căror îndeplinire trebuie să pornim cu toată vi­goarea încă din primele zile, o­­biective la care lucrătorii tineri ocupaţi în industria petrolului, muncitor sau inginer, proiectant ori cercetător, sunt chemaţi să-şi aducă o cît mai substanţială contribuţie. Contăm pe aportul lor superior la îndeplinirea exemplară a sarcinilor fizice care ne revin şi, aş vrea să completez, în aceeaşi măsură la îmbunătăţirea continuă a indi­catorilor de eficienţă economică, la rentabilizarea întregii activi­tăţi şi ridicarea nivelului de productivitate a muncii. • — La Plenara din 10—13 decembrie 1969 a C.C. al P.C.l­. problemelor legate de creşterea eficienţei activităţii economice Ii s-a acordat o Convorbire cu ing. NICOLAE TOADER ministrul petrolului deosebită atenţie. Intenţia noastră, mărturisită şi în ti­tlul anchetei fiind să punem in evidenţă coordonatele pe care tineretul, organizaţiile U.T.C. din unităţile petroliere au datoria să-şi stabilească acţiunile proprii in sprijinul îndeplinirii cu succes a pla­nului de stat, vă rugăm to­varăşe ministru să nominali­zaţi acele laturi ale activită­ţii, din ramura petrolului, în care aşteptaţi în mod deose­bit aceste intervenţii. — Aceasta Înseamnă să vă prezint laturile, calitative asupra cărora va trebui să ne aple­căm, cu deosebită stăruinţă, noi toţi cei ce muncim în această ramură industrială, să par­curgem sarcinile de mare ur­genţă, a căror înfăptuire cade pe umerii tuturor, pornind de la nivelul aparatului central al mi­nisterului pînă la fiecare loc de muncă. Adunările generale ale salariaţilo­r pentru lansarea ci­frelor de blan pe anul în curs, la care mi­n­e îndoim că, tinerii vor­ constitui­­o prezentă activă — reprezintă­ un nou prilej de ve­rificare a măsurilor tehnice și organizatorice preconizate, de stabilire a căilor concrete pen-NEAGU UDROIU (Continuare în pag. a lll-a) BOTOŞANI: O NOUĂ SECŢIE La Uzinele textile Moldova din Botoşani a fost dată în funcţiune o secţie de confec­ţionat canete, dotată cu strun­guri semiautomate, dispozi­tive speciale de şlefuire, lăcuire şi frezare, confecţio­nate în cea mai mare parte în atelierul mecanic al uzinei. Prin realizarea cu mijloace proprii a acestor produse — secţia va produce anual 280 000 canete — întreprin­derea va obţine economii în valoare de circa 1,4 milioa­ne lei. (Agerpres) REGLEMENTĂRI PRIVIND EXAMENELE STUDENŢEŞTI Ministerul Învăţămîntului a adus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor stu­denţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională, stu­denţii vor putea susţine — între 1­—24 februarie — probele par­ţiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de pro­movare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de stu­dent cu menţiune „parţial“ şi în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-şi îmbunătăţească no­tele obţinute la susţinerea probe­lor parţiale, se vor putea prezen­ta şi în vară — numai cu apro­barea decanului —­ pentru veri­ficare la întreaga materie. Opţiunile pentru probele par­ţiale se vor depune pînă la 15 ia­nuarie 1970. Conform aceloraşi reglemen­tări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate numai între 1—17, februarie. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANGAJAMENTUL CONSTRUCTORILOR DE PE ȘANTIERUL TERMOCENTRALEI DIN DEVA devansarea termenului DE INTRARE IN FUNCHINE Evenimentul a avut loc în ul­tima zi a lunii noiembrie. Pri­mul din cele patru grupuri de cite 210 megawaţi fiecare de la Termocentrala Mintia, aflat în construcţie, a fost conectat la sistemul energetic naţional. 24 de ore mai tîrziu el a fost declarat oficial ca afându-se în producţie şi a fost pus la dispoziţia dispe­cerului naţional. ...De la această premieră in­dustrială au trecut mai multe săp­­tămini. Energeticienilor le place însă să se exprime altfel. Ei spun că de la intrarea în funcţiune a grupului au trecut 40 sau mai multe zile, depinde de data în care te afli. Calculează astfel timpul nu pentru că ar fi exce­siv de scrupuloşi, ci pur şi sim­plu pentru că nu pot omite nici una din zilele scurse. Fiecare prin ele a reprezentat o treaptă din scara evoluţiei spre atinge­rea performanţelor tehnice pro­iectate. La 40 de zile de la pri­ma lansare a turbinei în camera de comandă domneşte aceeaşi forfotă şi nelinişte de la început. Din mers, în timp ce generato­rul pulsează energie în arterele aeriene ale ţării, specialiştii mai fac încă retuşuri şi probe, pun agregatele la diverse încercări pentru a le obişnui să se supună comenzilor şi dispoziţiilor omu­lui. Vreo 20 de specialişti tineri şi vîrstnici stăteau aplecaţi asupra claviaturii de butoane ale pupi­­trelor. Se făcea o experienţă di­ficilă, manevra constituind, de fapt, o încercare — moment tranzitoriu pentru înlocuirea funcţionării corpului A cu corpul B — cuplarea definitivă urmînd să aibă loc mai tîrziu. Peste cîteva zile va avea loc un nou eveniment. După cum se ştie, pentru verificarea com­portamentului echipamentului de bază (cazan, turbină, generator, transformator) pornirea grupului și apoi probele în sarcină s-au realizat prin utilizarea gazului metan. Termocentrala este însă proiectată pe consum de cărbu­ne. Deoarece totul a decurs nor­mal, specialiștii sunt de părere că a sosit momentul înlocuirii combustibilului gazos cu cel so­lid. în acest scop, totul a fost pregătit din vreme. Bunkerele au fost încărcate cu cărbune. S-au făcut pînă și probele de evacua­re a cenușei. Pînă la acest eve­niment timpul este numărat în ore. Prima impresie care te încear­că asistînd la forfota din came­ra de comandă este ponderea mare a tinerilor. Majoritatea ce­lor care supraveghează procesul tehnologic au sub 30 de ani. Toţi şefii de tură sunt utecişti. Am făcut cunoştinţă cu unul dintre ei. 11 cheamă Ioan Bulea, este inginer şi are 25 de ani. Am putut cu greu sta de vorbă cu el, căci mereu privirea îi era ațintită asupra aparatelor din perete. Ca să poată îndeplini o AL. BALGRADEAN (Continuare în pag. a Ill-a) Prim plan al camerei de comandă a grupului generator de 200 Mgw de la termocentrala din Deva Foto: AGERPRES ORICÎT AR PĂREA DE NECREZUT, EXISTĂ ŞI ASEMENEA ARGUMENTE: „ŞI CREANGĂ FURA CIREŞE..." Nu de mult, la Cluj, într-o dis­cuţie pe tema delincvenţei juve­nile din acest municipiu, am auzit următoarea remarcă: „Prea se comentează mult micile păcate ale minorilor. Chiar dacă ele îm­bracă uneori forme infracţionale, e vorba, de fapt, de nişte tendin­ţe specifice vîrstei. Nu trebuie să-i judecăm prea aspru pe aceşti­a copilandri pentru nişte fapte prin care răbufnesc energia şi inven­tivitatea adolescentului, fie ele acele fapte nişte mici şi nevinova­te obrăznicii faţă de cei mai vîrst­nici sau, de ce nu, nişte furturi ne­însemnate, retoarcabile mai mult prin spectaculozitatea regizării decit prin valoarea prejudiciului, în fond şi Creangă fura cireşe, ba chiar a devenit celebru pentru asta...". Afirmaţia de mai sus mi s-a părut cu atît mai surprinză­toare, iar lipsa ei de logică cu atît mai condamnabilă cu cît pornea de la o persoană investită cu im­portante atribuţii în domeniul e­­ducaţiei minorilor. OVIDIU PAUN (Continuare în pag. a V-a) ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6425 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 13 IANUARIE 1970 ÎN PAG. A II-A: • ACTUALITATEA PENTRU TINERET ÎN PAG. A III-A: • Scurtarea duratei de asimilare a noilor pro­duse. • Energii şi resurse tine­reşti nevalorificate de­plin. IN PAG. A IV-A • Ancheta noastră: TO­LERANŢA­ ŞI INTOLE­RANŢA ÎN TRATA­MENTUL DEBUTULUI Participă : Ilie Con­stantin, Vera Lungu și G. Dimisianu ) • Cronici : Plastică, Mu­zicală și Telespectator. ÎN PAG. A V-A : • Pe adresa „Clubului suporterilor echipei na­tionale de fotbal" PREZENTE FĂRĂ CATALOG Preşedintele Consiliului de Stat, Kue­mmi a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­mit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi fi­nanţelor al Franţei, Valery Giscard d’Estaing, preşedinte­le delegaţiei franceze la lucră­rile celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamenta­le româno-franceze de coope­rare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, pre­şedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte gu­vernamentale româno-france­ze, şi Constantin Flrtan, amba­sadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, me­sajul de salut cordial al pre­şedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi do­rinţa ca relaţiile dintre Ro­mânia şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mul­ţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmi­tă din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperi­tate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţi­ile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Eu­ropa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, co­operare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comer­ciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie as­cendentă în interesul colabo­rării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Vizita in R. S. F. Iugoslavia a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer BELGRAD 12. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost în­­tîmpinat şi salutat cu multă căl­dură de preşedintele Vecei Exe­cutive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei E­­xecutive Federale, Mitia Ribicici, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie româ­­no-iugoslave, constituie o expre­sie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi ac­ţiuni de cooperare, dorinţă ilus­trată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspun­dere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, intr-un spirit de încredere şi res­pect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al­ Consiliului de Miniştri, preşedin­tele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Cercetării Ştiin­ţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedin­te al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului, minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav­a îm­podobit cu drapelele de stat ale (Continuare în pag. a VI-a) I­n fiecare cititor se ignoră un critic. Scriitorul, însă, nu-1 ignoră, oricît ar si­mula indiferenţa. Aflat in cul­mea gloriei, Tudor Arghezi nu ezita să afirme : „Cititorule, mă tem de dumneata !“. Şi con­fesiunea sa nu era deloc gra­tuită. Pentru ca opera să-şi justifice existenţa, nu-i sufi­cient să apară. Ea trebuie va­lidată de public. Publicul citi­tor este, precum se ştie, neo­mogen, acordul perfect crea­tor-receptor ajungînd, in aceste condiţii, să fie greu de ob­ţinut. Caracterul eterogen al publicului larg (eterogen ca virală, profesiune, grad de cultură) face ca reacţiile lui în faţa aceluiaşi produs artistic să fie diferite şi, în anume ca­zuri, imprevizibile. Lucru ob­servat şi cu prilejul anchetei „Cititorii optează", iniţiată de redacţia noastră, cu puţin timp în urmă. Precizez „anchetă­­concurs“ pentru că formula are tâlcul ei. O primă constatare, în mar­ginea acestei iniţiative: apelul IN AMFITEATRUL CLASEI A XII-A In contextul învăţămîntului liceal, clasa a Xll-a îşi are o psihologie aparte — psihologie născută din poziţia în anii de studiu, din maturitatea elevilor, de vîrsta care-i apropie de actul realizării ca indivizi cu o primă responsabilitate socială. Clasa a Xll-a este ultima secvenţă a vieţii de liceu, secvenţa în care se nasc şi se pun mai mult ca niciodată întrebări, căutindu-se răspunsurile cele mai potrivite. Pentru a cunoaşte efervescenţa şi incandescenţa acestor ultime zile de liceu, preocupările, în­trebările şi răspunsurile, am po­posit în mijlocul elevilor din clasele a Xll-a ale liceelor nr. 1 şi nr. 2 din Suceava. Rep. : Cum aţi putea defini clasa a Xll-a în contextul celor­lalte clase de liceu ? Ce va în­semna bacalaureatul? Andreescu Silvia, clasa a XII-a reală, Liceul nr. 2 ! Clasa a XII-a? O clasă de sinteze ale materii­cornei VALEANU (Continuare în pag. a IV-a) • BACALAUREATUL — UN PRIM TEST HOTARITOR • EXISTĂ OBIECTE PRIORITARE ÎN LICEU, IN SPETA NN IN CLASA A Xll-a? • CERCURILE STIINŢIFICE SI PERSPECTIVA EXAMENELOR • PROFESORII — MAI MULT CA ORICIND ALATURI DE ELEVII CLASEI A Xll-A. CITITORUL CRITIC „Scînteii tineretului" a stîrnit un ecou deosebit în rîndul citi­torilor săi. Concluzia? Viaţa noastră culturală este urmărită cu atenţie, şi, adesea, cu compe­tenţă de mase largi de oameni. Mulţi dintre participanţii la an­chetă au exprimat, în scrisorile lor, bucuria de a discuta despre artă, de a-şi confrunta propriile impresii cu opiniile celorlalţi asupra evenimentelor culturale ale anului 1969. N-au lipsit, de­sigur, nici competitorii sadea, cei preocupaţi doar de latura practică a problemei, în vederea căreia răspunsurile lor oscilau între hazardul pur şi hazardul „combinativ“ — deprins, se vede, — în urma unei susţinute activităţi pronosportiste. Cineva ne-a scris textual: ,,Nu ştiu dacă răspunsurile mele sunt bune sau nu. Dar vreau să cîştig“. Din fericire, însă numărul acestora din urmă n-a fost prea mare. Printr-o „anchetă“ în rîndul nespeciali­ştilor te poţi edifica asupra gustului estetic mediu la un moment dat. Iar gustul me­diul indică mai degrabă popu­lari­atea unei opere, decit va­loarea ei. Noţiuni care nu co-NICOLAE BALTAG (Continuare în pag. a ll-a)

Next