Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-13 / nr. 6425
VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR — Avem in faţă Planul de stat al economiei naţionale pe anul 1970. Pornind de la prevederile sale, de la obiectivele stabilite ramurii dv. de activitate în acest an, v-am ruga, tovarăşe ministru, să ne prezentaţi cerinţele ce le formulează ele la adresa tinerilor fixaţi prin locul de muncă pe harta petrolieră a ţării. — Adresa precisă a întrebării mă obligă să recurg la cîteva date ce definesc preocupările noastre în acest ultim an al cincinalului. Este ştiut că în 1970 extracţia de petrol va trebui să ajungă la 13,3 milioane tone, în timp ce nivelul extracţiei de gaz metan va fi de 18,8 miliarde m.c. Sunt sarcini sporite, menite să crească contribuţia sectorului petrolier la mărirea potenţialului economic al ţării. Iată, aşadar, jaloanele ferme ale activităţii noastre în acest an, sarcini la a căror îndeplinire trebuie să pornim cu toată vigoarea încă din primele zile, obiective la care lucrătorii tineri ocupaţi în industria petrolului, muncitor sau inginer, proiectant ori cercetător, sunt chemaţi să-şi aducă o cît mai substanţială contribuţie. Contăm pe aportul lor superior la îndeplinirea exemplară a sarcinilor fizice care ne revin şi, aş vrea să completez, în aceeaşi măsură la îmbunătăţirea continuă a indicatorilor de eficienţă economică, la rentabilizarea întregii activităţi şi ridicarea nivelului de productivitate a muncii. • — La Plenara din 10—13 decembrie 1969 a C.C. al P.C.l. problemelor legate de creşterea eficienţei activităţii economice Ii s-a acordat o Convorbire cu ing. NICOLAE TOADER ministrul petrolului deosebită atenţie. Intenţia noastră, mărturisită şi în titlul anchetei fiind să punem in evidenţă coordonatele pe care tineretul, organizaţiile U.T.C. din unităţile petroliere au datoria să-şi stabilească acţiunile proprii in sprijinul îndeplinirii cu succes a planului de stat, vă rugăm tovarăşe ministru să nominalizaţi acele laturi ale activităţii, din ramura petrolului, în care aşteptaţi în mod deosebit aceste intervenţii. — Aceasta Înseamnă să vă prezint laturile, calitative asupra cărora va trebui să ne aplecăm, cu deosebită stăruinţă, noi toţi cei ce muncim în această ramură industrială, să parcurgem sarcinile de mare urgenţă, a căror înfăptuire cade pe umerii tuturor, pornind de la nivelul aparatului central al ministerului pînă la fiecare loc de muncă. Adunările generale ale salariaţilor pentru lansarea cifrelor de blan pe anul în curs, la care mine îndoim că, tinerii vor constituio prezentă activă — reprezintă un nou prilej de verificare a măsurilor tehnice și organizatorice preconizate, de stabilire a căilor concrete pen-NEAGU UDROIU (Continuare în pag. a lll-a) BOTOŞANI: O NOUĂ SECŢIE La Uzinele textile Moldova din Botoşani a fost dată în funcţiune o secţie de confecţionat canete, dotată cu strunguri semiautomate, dispozitive speciale de şlefuire, lăcuire şi frezare, confecţionate în cea mai mare parte în atelierul mecanic al uzinei. Prin realizarea cu mijloace proprii a acestor produse — secţia va produce anual 280 000 canete — întreprinderea va obţine economii în valoare de circa 1,4 milioane lei. (Agerpres) REGLEMENTĂRI PRIVIND EXAMENELE STUDENŢEŞTI Ministerul Învăţămîntului a adus noi reglementări în modul de desfăşurare a examenelor studenţeşti. Conform regulamentului de activitate profesională, studenţii vor putea susţine — între 1—24 februarie — probele parţiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu menţiune „parţial“ şi în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-şi îmbunătăţească notele obţinute la susţinerea probelor parţiale, se vor putea prezenta şi în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opţiunile pentru probele parţiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform aceloraşi reglementări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi şi serale, cu excepţia ultimului an de studiu, vor fi programate numai între 1—17, februarie. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANGAJAMENTUL CONSTRUCTORILOR DE PE ȘANTIERUL TERMOCENTRALEI DIN DEVA devansarea termenului DE INTRARE IN FUNCHINE Evenimentul a avut loc în ultima zi a lunii noiembrie. Primul din cele patru grupuri de cite 210 megawaţi fiecare de la Termocentrala Mintia, aflat în construcţie, a fost conectat la sistemul energetic naţional. 24 de ore mai tîrziu el a fost declarat oficial ca afându-se în producţie şi a fost pus la dispoziţia dispecerului naţional. ...De la această premieră industrială au trecut mai multe săptămini. Energeticienilor le place însă să se exprime altfel. Ei spun că de la intrarea în funcţiune a grupului au trecut 40 sau mai multe zile, depinde de data în care te afli. Calculează astfel timpul nu pentru că ar fi excesiv de scrupuloşi, ci pur şi simplu pentru că nu pot omite nici una din zilele scurse. Fiecare prin ele a reprezentat o treaptă din scara evoluţiei spre atingerea performanţelor tehnice proiectate. La 40 de zile de la prima lansare a turbinei în camera de comandă domneşte aceeaşi forfotă şi nelinişte de la început. Din mers, în timp ce generatorul pulsează energie în arterele aeriene ale ţării, specialiştii mai fac încă retuşuri şi probe, pun agregatele la diverse încercări pentru a le obişnui să se supună comenzilor şi dispoziţiilor omului. Vreo 20 de specialişti tineri şi vîrstnici stăteau aplecaţi asupra claviaturii de butoane ale pupitrelor. Se făcea o experienţă dificilă, manevra constituind, de fapt, o încercare — moment tranzitoriu pentru înlocuirea funcţionării corpului A cu corpul B — cuplarea definitivă urmînd să aibă loc mai tîrziu. Peste cîteva zile va avea loc un nou eveniment. După cum se ştie, pentru verificarea comportamentului echipamentului de bază (cazan, turbină, generator, transformator) pornirea grupului și apoi probele în sarcină s-au realizat prin utilizarea gazului metan. Termocentrala este însă proiectată pe consum de cărbune. Deoarece totul a decurs normal, specialiștii sunt de părere că a sosit momentul înlocuirii combustibilului gazos cu cel solid. în acest scop, totul a fost pregătit din vreme. Bunkerele au fost încărcate cu cărbune. S-au făcut pînă și probele de evacuare a cenușei. Pînă la acest eveniment timpul este numărat în ore. Prima impresie care te încearcă asistînd la forfota din camera de comandă este ponderea mare a tinerilor. Majoritatea celor care supraveghează procesul tehnologic au sub 30 de ani. Toţi şefii de tură sunt utecişti. Am făcut cunoştinţă cu unul dintre ei. 11 cheamă Ioan Bulea, este inginer şi are 25 de ani. Am putut cu greu sta de vorbă cu el, căci mereu privirea îi era ațintită asupra aparatelor din perete. Ca să poată îndeplini o AL. BALGRADEAN (Continuare în pag. a Ill-a) Prim plan al camerei de comandă a grupului generator de 200 Mgw de la termocentrala din Deva Foto: AGERPRES ORICÎT AR PĂREA DE NECREZUT, EXISTĂ ŞI ASEMENEA ARGUMENTE: „ŞI CREANGĂ FURA CIREŞE..." Nu de mult, la Cluj, într-o discuţie pe tema delincvenţei juvenile din acest municipiu, am auzit următoarea remarcă: „Prea se comentează mult micile păcate ale minorilor. Chiar dacă ele îmbracă uneori forme infracţionale, e vorba, de fapt, de nişte tendinţe specifice vîrstei. Nu trebuie să-i judecăm prea aspru pe aceştia copilandri pentru nişte fapte prin care răbufnesc energia şi inventivitatea adolescentului, fie ele acele fapte nişte mici şi nevinovate obrăznicii faţă de cei mai vîrstnici sau, de ce nu, nişte furturi neînsemnate, retoarcabile mai mult prin spectaculozitatea regizării decit prin valoarea prejudiciului, în fond şi Creangă fura cireşe, ba chiar a devenit celebru pentru asta...". Afirmaţia de mai sus mi s-a părut cu atît mai surprinzătoare, iar lipsa ei de logică cu atît mai condamnabilă cu cît pornea de la o persoană investită cu importante atribuţii în domeniul educaţiei minorilor. OVIDIU PAUN (Continuare în pag. a V-a) ANUL XXVI, SERIA II, NR. 6425 6 PAGINI — 30 BANI MARȚI 13 IANUARIE 1970 ÎN PAG. A II-A: • ACTUALITATEA PENTRU TINERET ÎN PAG. A III-A: • Scurtarea duratei de asimilare a noilor produse. • Energii şi resurse tinereşti nevalorificate deplin. IN PAG. A IV-A • Ancheta noastră: TOLERANŢA ŞI INTOLERANŢA ÎN TRATAMENTUL DEBUTULUI Participă : Ilie Constantin, Vera Lungu și G. Dimisianu ) • Cronici : Plastică, Muzicală și Telespectator. ÎN PAG. A V-A : • Pe adresa „Clubului suporterilor echipei nationale de fotbal" PREZENTE FĂRĂ CATALOG Preşedintele Consiliului de Stat, Kuemmi a primit pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei, Valery Giscard d’Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Vizita in R. S. F. Iugoslavia a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer BELGRAD 12. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit: Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie româno-iugoslave, constituie o expresie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi acţiuni de cooperare, dorinţă ilustrată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, intr-un spirit de încredere şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului, minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunava împodobit cu drapelele de stat ale (Continuare în pag. a VI-a) In fiecare cititor se ignoră un critic. Scriitorul, însă, nu-1 ignoră, oricît ar simula indiferenţa. Aflat in culmea gloriei, Tudor Arghezi nu ezita să afirme : „Cititorule, mă tem de dumneata !“. Şi confesiunea sa nu era deloc gratuită. Pentru ca opera să-şi justifice existenţa, nu-i suficient să apară. Ea trebuie validată de public. Publicul cititor este, precum se ştie, neomogen, acordul perfect creator-receptor ajungînd, in aceste condiţii, să fie greu de obţinut. Caracterul eterogen al publicului larg (eterogen ca virală, profesiune, grad de cultură) face ca reacţiile lui în faţa aceluiaşi produs artistic să fie diferite şi, în anume cazuri, imprevizibile. Lucru observat şi cu prilejul anchetei „Cititorii optează", iniţiată de redacţia noastră, cu puţin timp în urmă. Precizez „anchetăconcurs“ pentru că formula are tâlcul ei. O primă constatare, în marginea acestei iniţiative: apelul IN AMFITEATRUL CLASEI A XII-A In contextul învăţămîntului liceal, clasa a Xll-a îşi are o psihologie aparte — psihologie născută din poziţia în anii de studiu, din maturitatea elevilor, de vîrsta care-i apropie de actul realizării ca indivizi cu o primă responsabilitate socială. Clasa a Xll-a este ultima secvenţă a vieţii de liceu, secvenţa în care se nasc şi se pun mai mult ca niciodată întrebări, căutindu-se răspunsurile cele mai potrivite. Pentru a cunoaşte efervescenţa şi incandescenţa acestor ultime zile de liceu, preocupările, întrebările şi răspunsurile, am poposit în mijlocul elevilor din clasele a Xll-a ale liceelor nr. 1 şi nr. 2 din Suceava. Rep. : Cum aţi putea defini clasa a Xll-a în contextul celorlalte clase de liceu ? Ce va însemna bacalaureatul? Andreescu Silvia, clasa a XII-a reală, Liceul nr. 2 ! Clasa a XII-a? O clasă de sinteze ale materiicornei VALEANU (Continuare în pag. a IV-a) • BACALAUREATUL — UN PRIM TEST HOTARITOR • EXISTĂ OBIECTE PRIORITARE ÎN LICEU, IN SPETA NN IN CLASA A Xll-a? • CERCURILE STIINŢIFICE SI PERSPECTIVA EXAMENELOR • PROFESORII — MAI MULT CA ORICIND ALATURI DE ELEVII CLASEI A Xll-A. CITITORUL CRITIC „Scînteii tineretului" a stîrnit un ecou deosebit în rîndul cititorilor săi. Concluzia? Viaţa noastră culturală este urmărită cu atenţie, şi, adesea, cu competenţă de mase largi de oameni. Mulţi dintre participanţii la anchetă au exprimat, în scrisorile lor, bucuria de a discuta despre artă, de a-şi confrunta propriile impresii cu opiniile celorlalţi asupra evenimentelor culturale ale anului 1969. N-au lipsit, desigur, nici competitorii sadea, cei preocupaţi doar de latura practică a problemei, în vederea căreia răspunsurile lor oscilau între hazardul pur şi hazardul „combinativ“ — deprins, se vede, — în urma unei susţinute activităţi pronosportiste. Cineva ne-a scris textual: ,,Nu ştiu dacă răspunsurile mele sunt bune sau nu. Dar vreau să cîştig“. Din fericire, însă numărul acestora din urmă n-a fost prea mare. Printr-o „anchetă“ în rîndul nespecialiştilor te poţi edifica asupra gustului estetic mediu la un moment dat. Iar gustul mediul indică mai degrabă populariatea unei opere, decit valoarea ei. Noţiuni care nu co-NICOLAE BALTAG (Continuare în pag. a ll-a)