Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)

1970-01-14 / nr. 6426

Ne vorbeşte tovarăşul EUGEN BLIDEANU, director general in Ministerul Invăţămîntului Fiecare an şcolar aliniază la startul unor competiţii, cu mai noi sau mai vechi tradiţii, mii şi mii de tineri care-şi afirmă de timpuriu talente şi aptitudini de ordin artistic sau ştiinţific ce se cer cunos­cute şi cultivate. Recent, s-a încheiat Festivalul şcolilor de artă, pe scena căruia şi-au demonstrat talentul sute de elevi. începînd din 18 ianua­rie, în trei duminici consecu­tive, se desfăşoară etapa locală a concursului de limba şi lite­ratura română, matematică, fizică şi chimie. Despre ediţia din acest an a acestor adevă­rate evenimente în lumea ele­vilor, ne-a vorbit tovarăşul Eugen Blideanu, director ge­neral în Ministerul Invăţă­­mîntului.­­ Mai întîi o observaţie de ordin general şi pe care do­resc să n-o taxeze nimeni ca o formulă de circumstanţă , avem un tineret foarte dotat, aş sublinia, multilateral do­tat, încît, dacă n-ar exista ri­gorile concursurilor, ir am des­coperi pe mulţi concurenţi de la matematică făcînd compu­neri literare remarcabile şi in­vers, pe cei îndrăgostiţi de li­teratură rezolvînd cu ştiinţă şi meticulozitate problemele de matematică sau fizică... — Dar de ce nu-i lăsăm să se manifeste în toate dome­niile pentru care vădesc in­teres şi chiar pregătire ? Con­cursul poate reprezenta pentru elev un mijloc de confruntare a propriilor valori şi, astfel, îl poate ajuta să-şi determine, pe o bază mai reală, chiar viito­rul profesional. — întrebarea e, deci, pusă, de pe poziţia elevului ? Atunci răspunsul implică unele consi­deraţii de ordin pedagogic. Un prim criteriu ar fi grija de a nu-1 supralicita. Elevul care s-a hotărît să se prezinte la concurs se şi pregăteşte în plus faţă de nevoile sale ime­diate, adică, lecţiile curente. Dacă eforturile sale se vor dis­tribui între domenii foarte di­ferite, poate apărea oboseala, chiar şi insuccesul. Iar pen­tru cei care nu pot rezista­ is­­pitei de a se verifica în mai multe domenii ştiinţifice exis­tă posibilitatea să o facă­­ în cei patru ani de liceu se pot prezenta la patru­­ discipline diferite... — I-aţi sfătui să o facă ? — Nu, nu le-aş recomanda. Dar posibilitatea există. Ade­vărul este că rezultatele con­­­cursurilor din ultimul an au impus opiniei publice nume de elevi care, profilaţi de la în­ceputul studiilor liceale de a concura la o anumită disci­plină, au făcut progrese re­marcabile, au devenit apoi profesionişti de mare va­loare... — Deşi e fooarte interesant tot ce aţi spus pînă acum des­pre concursurile şcolare, ne-am abătut totuşi de la ideea de bază a acestui microinterviu : ce a intervenit nou în ediţia lor din acest an ? :— O singură noutate care se poate divide, de fapt, în două­­ primele etape ale concursu­rilor se ţin în trimestrul doi, spre deosebire de anii trecuţi cînd faza locală începea in va­canţa de primăvară. Şi, legat de această măsură, renunţa­­rea la ideea de a le programa pe toate în aceeaşi zi. După cum s-a mai anunţat, calen­darul concursurilor se pre­zintă astfel: etapa pe locali­tate : limba română, 18 ia­nuarie, matematică 25 ianua­rie, fizică-chimie 1 februarie; etapa judeţeană: limba ro­mână 15 februarie, matema­tică 22 februarie, fizică-chi­mie 1 martie; etapa finală pentru toate disciplinele se va desfăşura în zilele de 26—27 aprilie. Măsura a fost luată pentru a se descongestiona tri­mestrul III, încărcat de lecţii recapitulative, de pregătirea bacalaureatului şi, în general, mai dens ca activitatea in­structivă avînd în vedere a­­propierea încheierii anului şco­lar. Cîţiva dintre elevii clasei a XI-a a Liceului „Mihail Sadoveanu", din Capitală, care se pregătesc intens în vederea Olimpiadei de fizică. Foto : C. CIOBOATĂ . DACĂ E SUBTERAN NU SE VEDE? Lucrările din zonele publice, de pe arterele cu trafic intens au un specific bine cunoscut : ele tre­buie să se execute într-un ritm mai rapid ; îndeobşte astfel de şantiere se bucură de prioritate în privinţa materialelor de con­strucţie, a maşinilor şi utilajelor, a forţei de muncă etc. Se întîmplă acest lucru pe şan­­tireul pasajului subteran din Piaţa Universităţii ? Ne-am pus a­­ceastă întrebare nu doar fiindcă sîntem nerăbdători să vedem cît mai curînd gata această importan­tă realizare edilitară ci şi pen­tru că această lucrare afectează două dintre cele mai aglomerate artere ale Capitalei. Iată ce ne-a răspuns ing. şef adjunct Paul Dan Sergiu — din cadrul I.D.P. Bucureşti. — Etapele de realizare au fost prestabilite conform unui grafic de execuţie întocmit cu toate în­­­treprinderile întrunite care co­laborează la execuţia pasajului : I.C.H.E.F., T.C., I.D.E.B., I.D.G.B., I.T.B., I.D.P.P., I.C.M. 2 şi trimis spre aprobare la Consiliul munici­pal al oraşului. Lucrările sunt în­tr-adevăr întîrziate datorită unor cauze obiective. Iarna anului 1965, foarte lungă şi capricioasă, nu ne-a permis să evoluăm lucrările, organizarea de şantier ridică pro­bleme datorită locului dificil din intersecţie unde se lucrează , ma­şinile la intrarea şi ieşirea din şantier trebuie să treacă mai în­tîi pe rampa de spălare ca să nu împrăştie noroiul pe străzi, în plus proiectele sunt executate dar „nedefinitivate“, periodic primim cîte o schiţă de subansamblu. Şi totuşi... Cauzele enumerate mai sus sunt poate obiective. Dar, în afară de acestea mai sunt şi al­tele pentru care credem că nu se poate afla o justificare. Iarna trecută e drept, a fost grea şi pre­lungită, dar ne putem plînge de iarna aceasta ? Cu toate acestea personalul şantierului, şi aşa des­tul de redus, încheie lucrul la ora 16 , se lucrează în schimburi reduse. Nu se poate organiza un trafic continuu, susţinut, doar cu 4—5 camioane care transportă prin oraş (aglomeraţie, stopuri, restric­ţie de viteză) balastul la 11 km. Şi-apoi, cum s-a întîmplat în ziua vizitei noastre, cînd staţia Vitan livrase doar 5 m.c. din 50 m.c., cantitatea de ciment necesară, turnările se desfăşoară încet, te­renul pregătit este adesea acoperit de apă şi noroi, făcînd necesare lucrări suplimentare de pompare etc. Fotografia alăturată este o ilus­trare concludentă a ritmului de lucru obișnuit. Publicînd-o ne gîndim că factorii răspunzători vor găsi totuși destule modalități pentru a-i face ceva mai alert. I. M. M. V. LA MUZEUL DE ARTĂ AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI BOGAT PROGRAM DE MANIFESTĂRI PENTRU Pentru anul în curs, Muzeul de artă al Municipiului Bucureşti „Anastasie Simu“ şi-a­­ înscris d­in agendă numeroase acţiuni desti­nate propagării cunoştinţelor din domeniul artelor plastice în rîr­dul unui larg auditoriu. Astfel,­­ specialiştii muzeului pregătesc apariţia , cataloagelor „A. Simu“, „Zambaccian“, „Th. Aman“, precum şi organizarea ex­poziţiei „N. Grigorescu în colecţii particulare“, care se va deschide în cadrul ciclului „Colecţii şi co­lecţionari bucureşteni“. La sediile expoziţiilor de bază ale celor şapte unităţi care com­pun Muzeul de artă al Munici­piului Bucureşti (muzeele „A. Si­mu“, „Zambaccian“, „Aman“, „Tattarescu“, „Medrea“, „Storck“ şi colecţia „Dona“) se vor desfă­şura numeroase manifestări cul­tural-educative. Amintim, dintre acestea, cîteva : în colaborare cu Universitatea populară Bucureşti, în cadrul ciclului „Prezenţe ro­mâneşti şi străine", la sediul Mu­zeului de artă al Municipiului Bucureşti vor avea loc următoa­rele recitaluri muzeale: duminică, 18 ianuarie, ora 11 — „Ion Ţu­­culescu“ ; duminică, 15 februarie, ora 11 — „Th. Pallady“ ; dumi­nică 15 martie, ora 11 — „A Lothe, Pascin, Utrillo, Valadon, Viamink — oaspeţii muzeului nos­tru“. In colaborare cu Casa creaţiei populare a Municipiului Bucu­reşti, duminică, 18 ianuarie, tot la sediul muzeului, se deschide ciclul de „Convorbiri despre artă“. Alte manifestări: lecţii în mu­zee pentru diverse instituţii; con­cursul „Pionieri,­­ı recunoaşteţi această pictură şi sculptură“ ; un nou concurs pe tema „Cunoaşteţi muzeele Capitalei ? Ser­nalaţi noi locuri şi­ case în care au trăit şi au creat oameni de seamă ai cul­turii româneşti" ; conferinţe şi ex­poziţii ; ciclul „Filmul documen­tar muzeal" la Ecran-club, cine­mateca pentru tineret (pe 20 ia­nuarie, filmul „Muzeul Zambac­cian“) ; „Seara filmului muzeal" la Casa creaţiei populare a Mu­nicipiului Bucureşti, strada Cos­monauţilor­­ (joi, 15 ianuarie), interesante, zilele „In exclusivita­te" , destinate elevilor şi mem­brilor cercurilor de artă plastică de la casele de cultură. Tuturor acestor acţiuni li se vor adăuga două importante ma­nifestări prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea Mu­zeului şi de aniversarea a 150 de ani d­e la naşterea pictorului Gh. Tattarescu. AZI, ÎN LIBRĂRII « EDITURA PENTRU LITERATURĂ Gavril Seridon : „Ecouri lite­rare universale In poezia lui Coşbuc", lei 9,50. M. Sadoveanu : „Zodia Cance­rului“, „Neamul Şoimăreştilor", lei 12.50. Choderlos de Laclos : „Legături primejdioase", vol. I—II, B.P.T., lei 10. Al. Piru : „Cearta“ (roman), lei 5.50. # EDITURA TINERETULUI Radu Nor : „Mesajul din Ocea­nul aerian", lei 6. • Irimie Străuț : „Tupa-ţup", lei 2 25. Al. I. Ghikia : „Ieșirea din Apo­calips“, lei 5.25. P. Ispirescu : „Tinereţe fără bătrînețe şi viaţă fără de moarte“, lei 1.75. # EDITURA PENTRU LITERATURĂ UNIVERSALĂ * * * : „Undina își ia rămas bun“, lei 14,50. Adrian Marino : „Modern, modernism, modernitate“, lei 3,50. Enrico Emanuelli : „O minunată călătorie“, lei 3,75. # EDITURA MERIDIANE Anne Philippe şi Claude Roy î­n„Gérard Philippe“, lei 13. Gaston Baty şi René Chavance : „Viaţa artei teatrale“, lei 13. ACTUALITATEA PENTRU TINERET MIERCURI 14 IANUARIE 1970 „SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 / ÎN PROBE LA GALAŢI : PRIMA ŞALUPĂ .» ROMÂNEASCĂ CU ARIPI PORTANTE la ICEPRONAV Galaţi se află în probe prima şalupă românească cu aripi portante, construită de întreprinderea de industrie locală nr. 1 Ga­laţi. Proiectul a fost întocmit de specialiştii institutului a­­mintit. Este demn de reţinut faptul că toate instalaţiile şi materialele folosite la acest tip de şalupă sunt produse în ţară : motorul la Uzinele Stea­gul roşu din Braşov, aripile portante la Şantierul nord iar transimisia mişcării la Uzina mecanică navală Galaţi­ Faţă de ambarcaţiunile obişnuite şalupa prezintă caracteristici superioare de viteză, accesi­bile pe Dunăre şi Deltă. Ea are posibilitatea să se depla­seze rapid pentru anumite intervenţii sanitare, de asis­tenţă tehnică etc. După înche­ierea probelor, va începe pro­ducţia de serie. I. CHIRIC • UN CONCURS „TINERETUL SI CARTEA“ # O SOCIETATE CULTURAL-STIINTI­­FICA „ION BARBU“ • LUNA MECANIZATORILOR • ŞTAFETA FOLCLORICA HUNEDOREANA • ÎN CURSUL ACESTEI SAPTAMINI calendarul activităţilor politico-educative ale Comitetului judeţean Timiş al U.T.C. se anunţă deosebit de bogat. Pe primul plan stă lansarea concursu­lui „Tineretul şi cartea“, organizat în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Scopul urmărit este cel al popularizării şi difuzării cărţilor apărute în librării şi biblioteci. La baza concursului se află un regulament şi o bibliografie mi­nimă obligatorie. Pe lîngă aceasta, o condiţie a participării este şi obligaţia ca tînărul — pe lingă răspunsurile la întrebările din bibliografie —, să execute fie o melodie populară din partea locului, fie să prezinte o culegere a unui obicei sau a unui cîntec, sau să prezinte un obiect de artizanat executat de el. Fiind vorba de o acţiune cu cartea dorim acestei iniţiative să decurgă... ca la carte ! (I.D.). noastră“, susţinut de un co­lectiv de cercetători de la Staţiunea experimentală a­­gricolă Secuieni, cu contri­buţia prof. dr. acad. Lungu Ioan, membru al Academiei Agricole, dezbaterea „Apăra­rea şi consolidarea proprie­tăţii socialiste — îndatorire de seamă a lucrătorilor din I.M.A.“, cu contribuţia Aso­ciaţiei juriştilor, evocarea is­torică „Momente din trecutul de luptă al poporului român­­, excursii, schimburi de expe­rienţă, întîlniri cu actorii Teatrului tineretului sărbă­torirea fruntaşilor în produc­ţie pe anul 1969. (L. P.). • ÎNCEPUTĂ LA FINELE ANULUI TRECUT, ŞTAFETA FOLCLORICA, iniţiată de Comitetul judeţean Hunedoara al U.T.C. a pornit la drum simultan în 6 zone folclorice, străbă­­tînd pînă în prezent majoritatea localităţilor judeţului. în acest fel tinerii din comune şi sate participă direct şi permanent la valorificarea folclorică din această parte a ţării. Duminică, amatorii din Baia de Criş o vor preda celor din satul Rîbiţa, în aceeaşi zi vor avea loc manifestări culturale în satele Geoagiu, Ilia, Pui. La 8 martie căutătorii de comori îşi vor termina itinerariile iar pe baza creaţiilor culese se va tipări o culegere. (Al. B.). • CEI MAI TALENTAŢI ELEVI PITEŞTENI, sprijiniţi de Comitetul municipal al U.T.C., au pus bazele Socie­tăţii cultural-ştiinţifice Ion Barbu, care cuprinde 6 sec­ţii : literatură, matematică, fizică-chimie, ştiinţe sociale, arte plastice şi electroteh­nică. Preşedinte de onoare al consiliului este conf. univ. dr. Dan Petrescu, de la Insti­tutul pedagogic din Piteşti. Pentru început, societatea şi-a propus redactarea unei reviste, organizarea unor vi-­­zite şi excursii documentare, schimburi de experienţă cu societăţi similare din alte o­­raşe ale ţării. (prof. Livia Popa).­­ O NOUA ACŢIUNE DE AMPLOARE iniţiată de Co­mitetul judeţean Neamţ al U.T.C., Direcţia agricolă şi Consiliul sindical judeţean — „Luna mecanizatorilor“ se va desfăşura in perioada 17 ia­nuarie—21 februarie a.c. Acţiunea, care va antrena peste 1 300 de tineri mecani­zatori, va debuta cu expune­rea „Făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltată obiectiv stabilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului“. Intre manifestările care vor avea loc se-nscriu : simpozio­nul „Aspecte inedite ale dez­voltării agriculturii în ţara URMĂRIREA : rulează la Pa­tria (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30), Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), PĂCATUL DRAGOSTEI: rulea­­lează la București (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21), Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30), Republică (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15). RECONSTITUIREA : rulează la Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45). INTR-O SEARA IN TREN : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,45; 21). MĂRTURIA : rulează la Victo­ria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18,15; 20,45). LUCIA : rulează la Central (o­­rele­ 8,45; 11,15; 14,45; 17,45; 20,45). DRAGOSTE LA LAS VEGAS: rulează la Lumina (orele 8,30; 16,15; în continuare 18,30—20,45). VA PLACE BRAHMS ? : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18; 20,30), Doina (orele 11; 13,30; 16; 18,30; 21). (La ora 9, 10 dimineaţa program pentru copii), Drumul Sării (orele 15; 17,30; 20). MÎINILE, REGINA INSTRU­MENTELOR, AFGANISTAN, SFA­TURI BATRINEŞTI, ORAŞUL MIC, ORAŞUL MARE : rulează la Timpuri Noi, (orele 9—21 în con­tinuare). BATALIA PENTRU ROMA : ru­lează la Feroviar (orele 9; 12,30; 16; 19,30), Excelsior (orele 9,30; 13; 16,30; 20), Flamura (orele 9,30; 13; 16,30; 20). VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Gri­viţa (orele 9,30; 12; 15; 17,45; 20,15) , Mioriţa (orele 9,30; 12;­ 14,30; 17; 19,30). UN OM PENTRU ETERNITATE: rulează la Cinemateca — Union (orele 10; 12; 14). A TRAI PENTRU A TRAI: ru­lează la înfrăţirea între popoare (orele 15,15; 17,45; 20). RĂZBOIUL DOMNIŢELOR: ru­lează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20.30) , Cotroceni (orele 15,30; 18; 20.30) . BLOW-UP : rulează la Dacia (orele 8—20,45 în continuare). WINNETOU IN VALEA MOR­ŢII : rulează la Bucegi (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Giu­­lești (orele 15,30; 18; 20,30), Arta (orele 9,30; 15,30; în continuare 18,15—20,30). NOILE AVENTURI ALE RĂZ­BUNĂTORILOR: rulează la Uni­rea (orele 15,30; 18). MOARTEA UNUI BIROCRAT : rulează la Unirea (ora 20,30). FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ: ru­lează la Lira (orele 15,30; 18; 20,30), Progresul (orele 15,30; 18; 20,30). ANGELICA ŞI SULTANUL: ru­lează la Pacea (orele 15,45; 18; 20,15) . BĂIEŢI IN HAINE DE PIELE: rulează la Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Tomis (ore­le 9; 15,45 în continuare; 18; 20,15). MY FAIR LADY : rulează la Floreasca (orele 9; 12,30; 16,30; 20). BĂIEŢII DIN STRADA PAL : rulează la Volga (orele 9—15,45 în continuare; 18,15; 20,30). IN ÎMPĂRĂŢIA LEULUI DE ARGINT : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). PIEDRO PLEACA IN SIERRA : rulează la Viitorul (ora 20,30). TAINA LEULUI : rulează la Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). PRIETENI FARA GRAI: rulea­ză la Aurora (orele 9,30; 11,30; 13,30; 16; 18,15; 20,30). LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI : rulează la Popular (ora 20,30). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Popular (orele 15,30; 18). LA NORD PRIN NORD VEST, MANUELA : rulează la Munca (orele 15,30; 19,15). BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO : rulează la Flacăra (orele 15,30; 18; 20,30). IUBIREA STRICT OPRITA : ru­lează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,15) . CORABIA NEBUNILOR : rulea­ză la Rahova (orele 15,30; 19). SEZON MORT : rulează la Fe­rentari (orele 15,30; 19). SĂ TRĂIM PINA LUNI : ru­lează la Cosmos (orele 15,30­; 18, 20;15) . MIERCURI, 14 IANUARIE 1970 Opera Română : DON PAS­QUALE — ora 19,30 ; Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale“ (Sala Co­media) : COANA CHIRIŢA _ ora 19.30 ; (Sala Studio) : AL PATRU­LEA ANOTIMP — ora 19,30 ; Tea­trul de Comedie : NICNIC — ora 20 ; Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (Schitu Măgureanu) : NE­POTUL LUI RAMEAU — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN U­­RECHE — ora 20 ; Teatrul Mic : PREŢUL — ora 20 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (B-dul Magheru) : LA CIORBA DE POTROACE — ora 19,30 ; (Sala Studio) : CE SCURTA E VARA — ora 20‘; Teatrul Giu­­leşti : MARTORII SE SUPRIMA — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Vasiles­­cu“ : MANEVRELE — ora 19,30 ; Teatrul Ţăndărică (Cal. Victoriei) : ELEFANŢELUL CURIOS — ora 10 ; (Str. Academiei) : CĂLUŢUL COCOŞAT — ora 10 ; Teatrul „C. Tănase“ (Sala Savoy) : VARIE­TĂŢI — ora 19,30 ; (Cal. Victoriei) : nicuţa la... tănase — ora 19,30 ; Ansamblul U.G.S. : RITM ’70 — ora 20 ; Circul de Stat : RAPSODIA SUEDEZĂ — ora 19,30. MIERCURI, 14 IANUARIE 1970 • 18,00 Deschiderea emisiunii. . „Ex Terra ’70“ — emisiune-con­­curs pentru şcolari • 18,30 Datini româneşti. Nuntă în Valea Bîrgău­­lui (II) • 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 „Felicitări“ — emi­siune muzicală. îşi dau concursul : Melania Cîrje, Atena Demetriad, Ştefan Tapalagă, Mihai Ioniţă, George Răpcău, Marcel Roşea 9 19,40 Ancheta TV. „Corso-ul — al doilea „8“ ? @ 20,15 Telecinema­­teca : Nibelungii. Prima parte : „Siegfried“ 0 21,40 Anunţuri, pu­blicitate 0 21,45 Muzică uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu o 21,55 Filme documentare 0 22,15 Întîl­­nire cu muzica (Interviziune). Transmisie de la Sofia 9 22,45 Sa­lonul literar al televiziunii. ,,A fi scriitor tînăr“ 9 23,45 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii. In Editura politică a apărut : „CRONICA ANULUI 2000“ de MIRCEA MALIȚA IANUARIE EDITORIAL LA UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Mai întii un bilanţ , faţă de un plan de 650 coli tipografice, cen­trul de multiplicat al Universi­tăţii Bucureşti a realizat în anul recent încheiat o activitate edi­torială însumînd 1 700 coli. Acea­stă cifră include între altele lit volume cursuri şi manuale uni­versitare, apărute în tiraje va­riind între 100 şi 1 000 exempla­re. Aaşadar, un succes. El se vrea „reeditat“ şi în 1970 — pro­mite studenţilor, tovarăşul ALE­XANDRU BARAU, directorul centrului.­­ Sunt recepţionate manuscri­se suficiente pentru o activitate tipografică în ritm optim 7 — Am primit deja 40 manu­scrise, care urmează să intre în lucru în lunile ianuarie, februa­rie şi martie. Vor apărea con­form graficului stabilit şi avem convingerea că se va întîmplă la fel cu toate cele 180 titluri de manuale incluse în planul nostru pentru anul 1970. — Ce cursuri vor sta la înde­­mîna studenţilor înainte de se­siunea care începe la 1 februa­rie ? — In aceste săptămîni de în­ceput de an, intră în biblioteci şi la cele două centre de difu­zare — de la Institutul pedago­gic şi Facultatea de drept — ur­mătoarele lucrări ale cadrelor didactice din Universitate : — „ISTORIA GENERALA A STATULUI ŞI DREPTULUI“, de Paul Gogeanu ; „DREPT CON­STITUŢIONAL“, de Nestor Pliş­­cu ; „SISTEMATICA PLANTE­LOR“, de Maria Ciucă ; „PER­SPECTIVA ŞI GRAFICA STI­LURILOR“, de Adriana Mirone­­scu şi Samson Teodor ; „CURS DE GIMNASTICA“, de Nicolae Băieşu, Adina Bîrlea şi Viorel Rarinca.­­ — Alte noutăţi ? — Extindem activitatea de ti­părire, întrucît este mult mai e­­ficientă şi rentabilă decit lito­­grafierea. Practic, dorim ca toate manualele cu tiraj de peste 300 exemplare să fie tipărite. De asemenea, vom alcătui lunar un buletin de semnalare a apari­ţiilor noastre, pe care să-l difu­zăm institutelor şi bibliotecilor universitare din întreaga ţară, în vederea achiziţionării lucră­rilor editate de noi sau pentru înlesnirea schimburilor de pu­blicaţii dintre bibloteci. ION TRONAC • ION ZIDARU — Prahova Ajutoarele sociale pentru in­capacitate temporară de mun­că se plătesc numai pe baza certificatului medical care constituie actul doveditor al imposibilităţii angajatului de a presta munca într-o anumită perioadă. Fără acest act unită­ţile nu pot onora pretenţiile salariaţilor întrucît nu se poate face justificarea legală a plăţii. înţelegeţi de ce conduce­rea şantierului Ploieşti-Vest nu v-a putut acorda ajutorul social pentru luna iulie 1969. Pentru lunile următoare nu s-a făcut la timp calcularea drepturilor băneşti cuvenite datorită aceluiaşi motiv , aţi întîrziat mult cu depunerea certificatului medical ; ulterior însă, suma cuvenită a fost trimisă prin mandat poştal pe adresa Sanatoriului din Brea­za de unde urmează să o pri­miţi. Afirmaţia că unitatea v-a desfăcut contractul de muncă în timp ce eraţi în concediul medical nu este reală. De alt­fel nici nu se putea lua o ast­fel de măsură. • GAIA GOSA — Comuna Bozovici judeţul Caraş-Seve­­rin. Imediat după satisfacerea serviciului militar, în luna iu­lie 1969, v-aţi reîncadrat în muncă la aceeaşi întreprin­dere. După cîteva luni cînd aţi cerut concediul de odihnă vi s-a răspuns fără nici o altă explicaţie că nu aveţi dreptul la 15 zile aşa cum consideraţi dv, ci numai la jumătate.^ Ne cereţi nouă să vă explicăm dacă au fost sau nu respec­tate actele normative care se referă la durata concediului în astfel de împrejurări. Deşi nu vi s-au oferit lămu­ririle necesare concediului în ceea ce priveşte durata lui, a fost bine calculată. In anul reîncadrării în muncă nu se acordă concediul de odihnă integral ci, un număr de zile proporţional cu numărul lu­nilor lucrate pînă la sfirşitul anului. In cazul dv. aproxi­mativ jumătate. » ŞTEFANIA FRUNZETE — Bacău. Angajatele care au în îngrijire copii mici be­neficiază, în vederea alăp­tării acestora, de pauzele pre­văzute în articolul 92 Codul Muncii. O altă reglementare nu există. Practica însă (şi la acest lucru vă referiţi dv) a consacrat şi o altă posibilitate care deşi nu este legiferată a fost acceptată şi aplicată în majoritatea întreprinderilor şi instituţiilor. In acest sens pentru evitarea unor întreru­peri repetate ale activităţii de producţie în cursul aceleiaşi­­zile, atunci cind locul de muncă al angajatei este situat la mare distanţă de locul de alăptare, pauzele acordate prin dispoziţiile Codului Muncii pot fi cumulate reducîndu-se timpul de­ lucru al angajatei cu pînă la 2 ore pe zi fără ca această reducere să afecteze salariul tarifar de încadrare sau alte drepturi. Reducerea programului se face numai cu consimţămîntul conducerii unităţii şi de ea puteţi bene­ficia pînă cînd copilul împli­neşte vîrsta de 9 luni sau, cu recomandarea medicului pînă la un an. M. N. CU BELONUL LA PESCUIT Ocupindu-se de modernizarea uneltelor pescăreşti, începînd de la cele utilizate în bălţi şi ape interioare pînă la cele folosite în pescuitul oceanic, un colectiv de cercetători de la Institutul de cercetări şi proiectări piscicole a stabilit tehnologia de prelucrare a firelor de relon sub formă de aţe, sfori, frînghii şi plase de pescuit. Rezultatul cercetărilor s-a concretizat prin introducerea firelor de relon în confecţionarea tuturor uneltelor de pescuit, înlo­­cuindu-se astfel aproape toate f­i­­rele vegetale (bumbac, cînepă, sizal). Fiind confecţionate din fi­bre sintetice, uneltele nu mai pu­trezesc în apă şi nu mai au ne­voie de conservanţi textili, iar rezistenţa la rupere, m­ai mare decît a firelor vegetale oferă u­­neltei un randament sporit în procesul de pescuit. Prin intro­ducerea firelor de relon în locul celor naturale se economisesc a­­nual peste 500 000 lei. Tot în scopul îmbunătăţirii teh­nicii de confecţionare a unelte­lor pescăreşti, I.C.P.P. a experi­mentat şi omologat pentru pro­ducţie, tehnologia de obţinere şi folosire a flotorilor din policlo­­rură de vinil expandată, cu care s-a înlocuit pluta naturală. în prezent, atenţia cercetători­lor este reţinută de experimen­tarea firelor poliesterice (terilenă) în confecţionarea uneltelor de pescuit utilizate în Marea Nea­gră. Aceste tipuri de fire prezin­tă o rezistenţă foarte ridicată la razele solare ceea ce sporește du­rata de folosire a talienelor ma­rine. V. RAREȘ

Next