Scînteia Tineretului, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6417-6441)
1970-01-29 / nr. 6439
COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România, pe anul 1969 In 1969 s-au înregistrat realizări de seamă in toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului , economia naţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a sporit venitul în anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea în exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţămint, cultură, ocrotirea sănătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de dezvoltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale în anul 1969 este caracterizat de următoarele date : Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1969 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi, au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei economice. La majoritatea produselor, planul a fost îndeplinit, obţinîndu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întîrzierilor în punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie, în special din industria chimică, unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi în cooperarea dintre întreprinderi, îndeosebi in industria construcţiilor de maşini. în industria alimentară, rămînerile în urmă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, precum şi de unele deficienţe în organizarea preluării şi transportului produselor vegetale. S-au manifestat, de asemenea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei contractuale de către unele întreprinderi, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra îndeplinirii planului de producţie de către unele unităţi, realizării prevederilor la investiţii, la livrări pentru export şi către fondul pieţii. în anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea în funcţiune a unui număr de 250 capacităţi şi obiective importante. în industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele; au fost construite noi linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kW, în lungime de aproape 1100 km. în industria petrolului, au intrat în producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Rafinăria Brazi- Ploieşti, în industria minieră, au fost date în funcţiune carierele de lignit Gîrla, Beteroaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru-Rovinari, precum şi noi capacităţi de producţie pentru extracţia minereurilor neferoase, în industria metalurgiei feroase, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1 700 mc, s-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1 250 000 tone ; la Combinatul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. în industria construcţiilor de maşini au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie la Uzina „Electroputere“-Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia“Săcele, la Uzina „Electronica“Bucureşti, la Uzina „Tractorul“-Braşov. în industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. De asemenea, s-a dezvoltat capacitatea de producţie cu 300 mii garnituri anvelope şi camere de aer la Uzina de anvelope „Victoria“ -Floreşti, precum şi la Uzina de aluminiu Slatina cu 27 000 tone aluminiu. în industria materialelor de construcţii s-au dat în funcţiune: două linii tehnologice a 320 000 tone ciment la Medgidia, o capacitate de 5,3 milioane metri pătraţi geam la Tîrnăveni, trei fabrici de produse ceramice la Iaşi, Urziceni şi Bîrseşti, o fabrică pentru producţia elementelor prefabricate din beton armat la Hunedoara, în industria lemnului s-au dat în exploatare Fabrica de mobilă Oradea, Fabrica de platforme pentru autocamioane Braşov, secţia furnir din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Sighet. în industria uşoară au intrat în producţie Fabrica de tricotaje de bumbac Suceava, întreprinderea de ţesături şi fire din lină, fibre artificale şi sintetice „Argeşana“-Piteşti, Fabrica de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Tăbăcăria minerală Corabia, în industria alimentară au început să producă Fabrica de ulei Slobozia, Fabrica de zahăr Oradea, fabricile de produse lactate Luduş şi Brăila, Fabrica de bere Piteşti, Fabrica de conserve de legume şi fructe Calafat. în anul 1969 a continuat introducerea şi extinderea tehnicii noi, prin înzestrarea întreprinderilor cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, aplicarea unor tehnologii avansate, mecanizarea şi automatizarea unor noi procese de producţie, asimilarea (Continuare în pag. a IlI-a) Anul 1969 în procente faţă de 1968 Produsul social Venitul naţional Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului Producţia globală industrială Producţia de construcţii-montaj Producţia globală agricolă Volumul comerţului exterior Numărul salariaţilor Productivitatea muncii în industria republicană Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 107,4 107.3 100,1 114,2 110.7 105.7 104.8 103.4 103.4 105.5 106,1 104,7 110,0 ’2 s * £n5 a E &■§ o n S tras 3 2 3 •O o c oja “■.a e a- 0.5 o _ pe 2 u -S.g fi,2,2 mii tone mii tone din care t otel aliat mii tone Laminate finite pline mii tone Cărbune extras mii tone Tiței extras mii tone Benzine _ mii tone Motorina mii tone Gaze naturale — total mii. mc din care : — gaz metan extras mii. mc Energie electrică mil. kWh Aluminiu primar şi aliaje de aluminiu tone Mașini-unelte pentru aşchierea metalelor buc. Mijloace de automatizare mii. lei Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. Vagoane de marfă pentru linii magistrale buc.echiv. 3477 5540 330 3810 19152 13240 2620 4593 24087 19066 31491 89051 13578 756 2144 osu 7838 Autovehicule buc. 56998 din care : — autocamioane buc. 28331 — autoturisme buc. 19145 — autobuze buc. 1750 Tractoare fizice (40, 65 și 130 CP) mii buc. 24. Rulmenți mii buc. 22182 Produse sodice mii tone 916 Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 îngrășăminte chimice (100 la sută substanță activă) mii tone 720 Negru de fum tone 56423 Materiale plastice și răşini sintetice (sută la sută) mii tone 137 Fibre și fire chimice tone 56437 Anvelope auto-tractor-avion mii buc. 2147 Cauciuc sintetic tone 55207 Hîrtie mii tone 398 Ciment mii tone 7515 Prefabricate din beton armat mii mc. 1921 Geamuri trase (în echivalent 2 mm grosime) mii mp. 32385 Cherestea mii mc. 5262 Plăci din particule aglomerate și fibrolemnoase mii tone 379 Mobilă mii. lei 5087 Țesături mii mp 561738 Tricotaje mii buc. 121642 Confecții textile mii. iei 11438 încălțăminte mii per. 62898 Televizoare mii buc. 221 Aparate de radio mii buc. 428 Frigidere mii buc. 147 Carne mii tone 417 Preparate şi conserve din carne mii tone 118 Peşte mii tone 42.2 Bere mii hi. 3707 Lapte de consum (inclusiv lapte praf). mii hl. 4003 Brînzeturi tone 67545 Unt tone 30806 Zahăr mii tone 428 Ulei comestibil mii tone 291 Conserve de legume și fructe mii tone 300 116.2 116.6 104.4 112.5 112.5 99,7 99.4 105.2 109.8 110.7 113.2 117.5 116.1 147.6 128.1 107.9 146.8 118.8 249.5 109.1 117.4 110.3 121.5 103.5 119.5 102.8 105.8 105.5 117.4 102.3 104.7 107.0 112.9 114.3 100.5 111.6 115.5 109.3 116.7 112.1 102.2 137.8 110.3 99.2 97.1 112.6 108.7 105.6 103.2 114.7 107.8 111.7 108.7 120.3 I. INDUSTRIE Volumul producţiei globale, realizat în anul 1969, însumează aproape 265 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,2 la sută; valoarea producţiei obţinute pePlanul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în proporţie de 108,5 la sută de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale cooperaţiei de consum. în comparaţie cu anul 1968 producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. Potenţialul industriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioadă 1951—1956. în cei patru ani ai cincinalului, producţia globală industrială a crescut într-un ritm mediu anual de 11,9 la sută, depăşindu-se astfel limita superioară — 11,4 la sută — prevăzută prin planul cincinal pentru această perioadă, în aceşti 4 ani, prote prevederi reprezintă 472 milioane lei. Pe ministere şi la întreprinderile industriale ale consiliilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit astfel: ducţia mijloacelor de producţie a sporit în medie anual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum cu 10,4 la sută, înfăptuindu-se indicaţiile Congresului al XX-lea al Partidului Comunist Român, o dezvoltare mai rapidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia industriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Volumul producţiei obţinute în anul 1969 la produsele industriale de bază, în comparaţie cu realizările din anul 1968, se prezintă astfel : Procentul de îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 102,1 Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,8 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului 101,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare 101,0 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ' ' -• N . f. jit |g| tineretului . ............................ ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVI, SERIA II, Nr. 64396 PAGINI — 30 BANI JOI 29 IANUARIE 1970 ÎN PAG. A4-Ai • CRONICA LITERARA „Cenusa" de GRIGORE ARBORE „Femios" de SEBASTIAN COSTIN • 1NTILNIRE CU CAPODOPERA „NEFERTITI" ÎN PAG. A 5-A i ANTICAMERELE ARENEI • La Tomnatic, tofi iubesc sportul ! • Un subiect actual si prezent — Handbalul. • Noutăfi din hochei • Clubul suporterilor echipei naționale. Băieţii erau, amîndoi, înalţi, cu o ţinută rezervată, vorbeau frumos, utilizînd asemenea expresii care arată că omul şi-a modelat spiritul la flacăra cărţii. Există, intr-adevăr, o notă de nobleţe şi inteligenţă, de superioritate în sensibilitate pe care o dă învăţătura. Nu este o întîmplare rezultatul unei intensive pedagogii aplicată tînărului la o anumită vîrstă, şi noi toţi înţelegem aceasta prea bine. Aşa se şi explică în bună parte avalanşa de tineri care bat la porţile şcolilor de toate gradele : intrarea în şcoală devine o primă garanţie că tînărul sau tînăra vor creşte, vor ieşi altfel, cu carte... şi nu numai cu aptitudinile date de natură. Dar dacă mă aflam acolo, în biroul maiştrilor de la Serviciul mecanic de reparaţii al Combinatului Chimic din Făgăraş, era tocmai pentru că, în ciuda celor afirmate mai sus, auzisem despre acei doi băieţi — Ion Vecerdea şi Ion Bozdog — pe care tocmai îi lăudam, lucruri pe lingă care, dacă ţii la tinereţe şi la visurile ei, nu poţi trece uşor. Amîndoi aceşti băieţi au terminat liceul, au încercat la facultate, n-au reuşit, iar din clipa reîntoarcerii la lucru s-a observat că s-a petrecut „ceva“ cu ei, că nu mai sunt la fel ca înainte. „Muncesc ca nişte obosiţi", îmi spusese cineva. „Dar poate că sunt, intr-adevăr, obosiţi...“. „Nu, nu. Au avut destul timp să se odihnească după examene...“. Am stat de vorbă şi n-au tăgăduit : avuseseră o dorinţă, să urmeze o facultate, şi nu şi-au putut-o îndeplini. S-au dovedit alţii mai buni,ca ei, mai binepregătiţi, îşi dau seama. — Am făcut liceul degeaba... a zis Bozdog vrînd să sublinieze cauza „încetinelii“ care-i caracterizează acum munca. — Eu m-am întors la lucru... a spus Vecerdea cu o notă de resemnare. Deocamdată... — Nu te-ai întors încă, Ioane, l-a lămurit maistrul Bucea. Hai să ne aducem amîndoi aminte cum lucrai cu o vreme in urmă, cine era Vecerdea în echipa de trei pe care o știi. Pe cine trimiteam noi unde era lucrul cel mai greu ? — Da, meștere, dar atunci dacă munceam bine mă preţuiaţi... — Acum nu te preţuim cînd munceşti bine ? — Acum am liceul... îmi acordă cineva vreo consideraţie pentru asta ? Cînd am cerut să fiu trecut în altă secţie, unde era un post mai uşor, aţi preferat să-l daţi pe altul, mai puţin pregătit, iar pe mine m-aţi lăsat la ceea ce e mai greu, la mizeria de pe lume. Nu spun eu că am învăţat carte degeaba ?... — Cum degeaba ? — Păi la ce-mi foloseşte mie că am făcut liceul ? Mi s-a modificat cumva categoria de încadrare ? (La altă secţie, la Laboratorul de verificat şi reparat elemente de automatizare, primisem, de la alţi doi tineri, Elena Portic şi Mircea Grindean, exact acelaşi argument : nu li s-a mărit categoria de încadrare, deci au învăţat fără rost...). Mi s-a părut normal să discutăm mai amănunţit, şi mi se pare firesc să reproducem şi aici răspunsurile care au fost date celor cîţiva supăraţi că sînt absolvenţi de liceu, trişti (?) şi convinşi că era mai bine să rămînă „aşa cum fuseseră...“ 1. Mai întîi, pentru un tînăr care nu merge „mai departe“ absolvirea unui liceu este, în fapt, o pierdere de vreme ? Ne-am mai exprimat şi cu alte prelejuri uimirea în faţa acestei concepţii. Adică evoluţia ta, ca om, nu contează nimic ? Nu numai cei doi, Vecerdea şi Bozdog, dar şi ceilalţi — Elena Portic şi Mircea Grindean — confirmau tot prin ţinută, prin conversaţie, prin fineţe dacă vreţi, calitatea umană superioară pe care le-a dat-o şcoala. Deşi lucrează ca muncitoare, n-aş spune că Elena Portic se deosebeşte cu ceva de ţinuta unei inginere, şi cred că dacă i s-ar spune că este inferioară prin comportamentul general s-ar EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a TV-a) UN BASTON DE MAREŞAL ELEVUL ÎȘI ALEGE MESERIA, ORI MESERIA PE ELEV? Pregătind muncitori ai unei tehnici avansate, instruind muncitorul de mîine, fiind un tip de învățămînt specializat, problema fundamentală a școlii profesionale ramine sectorul instruirii practice. Județul Dîmbovița ne oferă terenul unor constatări pe aceasta temă. Trei sînt argumentele care justifică alegerea județului. în primul rînd, specificul lui economic a determinat organizarea de școli profesionale care ne permit să extindem analiza asupra a cel puțin trei sectoare economice importante (agricol, petrolier, metalurgic) ; în al doilea rînd, obiectivele industriale mari, prevăzute a fi realizate pe teritoriul județului, impun o concepție de largă perspectivă în privinţa calificării muncitorilor din sectorul industrial; în al treilea rînd (nicidecum ultimul ca însemnătate, însă intervenţia activă, multilaterală a comitetului judeţean U.T.C. în toate domeniile activităţii elevilor din şcolile profesionale. Şcolile profesionale ale judeţului cuprind aproximativ 7 500 de elevi şi numărul acesta este în fiecare an completat de cei care, terminînd școala generală, aspiră la titlul de muncitor. Deruta începe în momentul alegerii profesiei, în momentul în care se pune mai precis întrebarea : orice meserie sau meseria de mecanizator, sondor, strungar etc ? în cererile de înscriere la examenul de admitere se specifică una din meseriile cuprinse în profilul şcolii; motivele opţiunii sunt strict intime, modul de selecţie, însă, absolut nediferenţiat. Situaţia pune o multitudine de probleme legate de orientarea şcolară şi profesională, de metodele de selecţie pentru meserii diferite, dar spaţiul nu ne permite şi nici nu ne-am propus aici să dezbatem în detaliu metodele de orientare profesională. Nu este, totuşi, nici un secret pentru nimeni că pentru unele meserii se organizează anual un număr repetat de concursuri de admitere, iar cei care se prezintă la aceste concursuri iau, de regulă, hotărîri de ultimă oră. Totul se datorează caracterului sporadic, întîmplător al informării şcolare, mai ales în şcolile mai depărtate de perimetrul industrial al judeţului. In genere, nu am găsit înscris în planul de muncă al nici unui colectiv di-dactic al vreunei școli profesio-VERA BÎRLĂDEANU CORNEL VOICU (Continuare în pag. a 11-a) Primire la preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază in vizită protocolară de prezentare, pe Valentin Hernandez Acosta, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Venezuela la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Imagine de la Uzina de mecanică fină Bucureşti — secţia manometru Foto: O. PLECAN Oraşul nostru frumos îşi găseşte echilibrul în orice parte a lui ne-am afla în această surprinzătoare statuie pe care din obişnuinţă o numim „statuia aviatorilor“, ea însemind pentru fiecare bucureştean nu numai statuia ci o parte distinctă şi cu personalitate a Bucureştiului. In avion dacă eşti, o zăreşti venind spre înălţimea aerului ca o săgeată de piatră care mai mult gîndeşte decit respiră. Un prieten mi-a po de GABRIELA MELINESCU vestit că ori de cite ori i se părea oraşul trist, parcurgea pe jos drumul înzăpezit sau plin de miresmele frunzelor către statuia aviatorilor. O vedea ca pe un lucru frumos şi impunător şi se emoţiona la gîndul că această piatră ca un Icar crucificat se înalţă lăsînd în urma trupului său alte trupuri care au murit pînă la izbînda înălţării. Monumentul este considerat o operă cu identitate nedefinită, semnată de doamna Kotzebue, al cărei nume nu-l mai întîlnim niciodată pe alte opere de artă. Talentul artistei s-a manifestat o singură dată misterios și nerepetabil. Dacă piatra, monumentul a (Continuare în pag. a ll-a)