Scînteia Tineretului, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6442-6465)
1970-02-25 / nr. 6462
„SCâ NTEI A TINERETULUI" pag. 2 ACTUALITATEA PENTRU TINERET MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 ÎN DIALOG CU CEEA CE POATE OFERI OFICIUL NAŢIONAL DE TURISM — CUM TNTIMPINA O.N.T.-ul ACEST EVENIMENT SPECIFIC AL ELEVILOR? CU ACEASTA ÎNTREBARE NE-AM ADRESAT TOVARĂŞULUI TITUS CI LAN, DIRECTOR ADJUNCT AL AGENŢIEI O. N. T. BUCUREŞTI. — Pentru perioada vacanţei de primăvară am iniţiat un program larg de acţiuni, menit să ofere condiţii optime participanţilor la excursii sau tabere organizate prin intermediul serviciilor noastre şi, în acelaşi timp, să sprijine în mod adecvat procesul de învăţămînt. Vom oferi, astfel, trasee noi, concretizate în excursii tematice strîns legate de profilul programelor analitice specifice şcolilor de cultură generală, liceelor, şcolilor profesionale sau liceelor de specialitate. Vom organiza tabere şcolare în localităţile alpine sau în staţiunile balneoclimaterice (Sinaia, Predeal, Buşteni, Govora, Călimăneşti), în serii de şase zile. De asemenea, vor fi puse la dispoziţia şcolilor locuri la cabane, atît pentru practicarea schiului, cît şi pentru cunoaşterea frumuseţilor naturale din zonele montane. Principalele cabane pentru schi, destinate elevilor vor fi: Valea lui Carp, Clăbucet, şi Cota 1500, unde se vor organiza excursii de la o zi la şase zile. Transportul se face cu trenuri speciale sau cu autocare. Ţinînd seama de specificul vîrstei şcolare, am pregătit, în cadrul unor cursuri speciale, ghizi care vor asigura programe adecvate. Aş vrea să mai reţin atenţia cu un ultim amănunt : pentru sezonul de primăvară, tarifele vor fi reduse cu 50 la sută faţă de sezonul cald, atît la transport, cît şi la cazare. CALIN STANCULESCU „CITE ANVELOPE VEI REALIZA PESTE PLAN ÎN ACEST AN?“ Cite din cele 10 000 de anvelope pe care Uzina Danubiana din Bucureşti s-a angajat să le dea peste plan în acest an, vor fi realizate de utecişti ? Comitetul coordonator al U.T.C. răspunde la această întrebare cu o ingenioasă iniţiativă. S-a discutat cu fiecare utecist în parte şi angajamentele pe care tinerii şi le-au luat fără întîrziere demonstrează că există posibilitatea depăşirii substanţiale a angajamentelor iniţiale. Transcriem doar cîteva din răspunsurile date de ei la întrebarea : Cîte anvelope vei realiza peste plan în acest an ? : Ştefan Volintiru — 300 ; Alexandru Valerică — 360 ; Florea Marin — ISO ; Maria Gheţu — 150 ; Tudor Cristea — 150; Nicolae Otonega — 500; Emil Mlade — 325. La maşina fiecărui utecist va fi afişat angajamentul luat, considerat de altfel minimal de către majoritatea dintre ei. Materializată deocamdată la schimbul C, atelierul asamblare, iniţiativa va fi extinsă în cel mai scurt timp şi la celelalte două schimburi. Şi pentru ca mobilizarea tineretului la realizarea sarcinilor de producţie să aibă un caracter cît mai larg şi mai eficient — se va lansa o chemare la întrecere între cele trei schimburi. In acest fel, la sfîrşitul anului — ca şi pe parcurs — se va cunoaşte exact care este aportul uteciştilor la depăşirea sarcinilor de plan. I. MORARU FILE DE VIAŢĂ Multe am auzit de la bătrînii noştri, mai multe ne-au rămas încă de învăţat. Vorbele auzite din gura unui bătrîn au valoare de basm, iar faptele lor luminează adeseori drumul. O mărturie vie a vremurilor nu de mult apuse de pe meleagurile Olteniei o constituie muzeul din comuna Celaru, judeţul Dolj, ale cărui exponate au fost adunate bucată cu bucată de învăţătorul Marin Georgescu, în casa căruia îşi are sediul muzeul. Cu pasiune şi răbdare, învăţătorul a adunat, timp de o viaţă întreagă, peste 2 000 de exponate, pe care orice trecător dificat sau din altă parte este invitat a le privi. Elevii trăiesc aici clipe de istorie „pe viu“, cercetînd arme folosite de cetăţii lui Avram Tancu, de participanţii la răscoala lui Tudor Vladimirescu, sau la adunarea de pe Cîmpia Izlaz. Interesul faţă de arta populară iese în evidenţă prin prezenţa în colecţia muzeului a diferitelor obiecte lucrate cu mult meşteşug şi dragoste. Sunt expuse aici bite sculptate, un fruntar de bordei — vechi de peste 350 de ani — un picior de pat cu ascunzătoare pentru bani, ploşti, panere împletite în diferite feluri, găvane, solniţe, furci vechi din lemn, stup de albine făcut din trunchi de copac etc. Fiecare din aceste obiecte poartă un crîmpei din , viaţa celor care le-au creat şi folosit, fiecare constituind o filă de viaţă, strînsă cu migală de , bătrînul dascăl, spre pildă vremurilor de azi ELENA PROCOP . MUZEU CINEGETIC LA GURGHIU La Gurghiu, în judeţul Mureş, unde există o şcoală silvică de peste 75 de ani, s-a înfiinţat unul dintre cele mai tinere muzee de vînătoare. Muzeu, realizat cu sprijinul elevilor, cuprinde 350 de exponate, printre care trofee de antilopă, rinocer şi alte animale din continentul african, aduse aici de înaintaşii şcolii silvice. Pe lingă trofeele cinegetice din ţară, unele cotate după tabela internaţională medaliate cu aur şi argint, există şi o familie de lupi, capre negre, strămoşul berbecului de casă. In încăperea păsărilor se află, printre altele cocoşul de munte şi de mesteacăn, un spaţiu de salmonicultură fiind amenajat pentru speciile de peşti din apele de munte. Muzeul va fi completat cu toate speciile de vîntătoare din ţara noastră. C. POGACEANU GHICI CINE VINE LA CINĂ ? rulează la Patria (orele 9; 12; 15; 18, 21). VISUL DOMNULUI GENTIL : rulează la Republica (orele 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,15). RECONSTITUIREA : rulează la I Luceafărul (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,45). TE IUBESC, TE IUBESC : rulează la Capitol (orele 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18,45; 21). COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE : rulează la București (orele 9; 11,15; 13,30; 16,30; 13,45; 21), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). VISUL DOMNULUI GENTIL : rulează la Festival (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21). EXPLOZIE IN MUNȚI : rulează la Favorit (orele 10; 13; 15,30; 18; 20,30). NOAPTE CU CEATA : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). CĂSĂTORIE PRIN MICA PUBLICITATE : rulează la Central (orele 8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 13,45; 21). LA NORD PRIN NORD VEST : rulează la Lumina (orele 9,15— 16,45 în continuare; 19,45). PRIETENI FARA GRAI : rulează la Doina (orele 9, 11; 13), Lira (orele 15,30; 18). VA PLACE BRAHMS ? : rulează la Doina (orele 16; 18,30; 20,45), Unirea (orele 15,30; 18). O NUNTA CUM N-A MAI FOST : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 în continuare). CIND SE ARATA CUCUVEAUA : rulează la Feroviar !orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20.301. Aurora (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 9; 11,15; 16; 18,15; 20,30). DON JUAN FARA VOIE : rulează la Griviţa (orele 9,30; 11,45; 16; 18,15; 20,30) SECRET : rulează la înfrăţirea între popoare (orele 15,30; 19). PREA MIC PENTRU UN RĂZBOI ATIT DE MARE : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18; 20,30). SIMPATICUL DOMN R : rulează la Dacia (orele 8,30—20.30 în continuare). VIA MALA : rulează la Bucegi (orele 16, 18,15; 20.30). Tomis (orele 9—15 în continuare: 18; 20,15). TOTUL DE vlNZARE : rulează la Unirea (ora 20,15). CRIMA IN STIL PERSONAL ! rulează la Lira (ora 20,15). DRAGĂ BRIGITTE : rulează la Drumul Sării (orele 15, 17,30; 20). BĂTĂLIE PENTRU ROMA : rulează la Ferentari (orele 15,30; 19). PĂCATUL DRAGOSTEI : rulează la Giulești (orele 15,30; 18; 20,30), Volga (orele 9—13,30 în continuare; 16, 18;15; 20,30). Progresul (orele 15,30; 18). BERU ŞI COMISARUL SAN ANTONIO : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 18). ROŞU ŞI AURIU: rulează la Cotroceni (ora 20,30). CĂLUGĂRIŢĂ : rulează la Floreasca (orele 10;13,30; 16,30; 19,30), Mioriţa (orele 9,45; 13; 16,15; 19,30). IUBIREA STRICT OPRITA : rulează la Moşilor (orele 15,30; 18). LINIŞTE ŞI STRIGĂT : rulează la Moşilor (orele 20,30). VALEA PĂPUŞILOR : rulează la Popular (orele 15,30; 18), Rahova (orele 15,30; 18). DIN PLICTISEALA : rulează la Popular (ora 20,30). WINNETOU IN VALEA MORŢII : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). Flacăra (orele 15,30; 18; 20,15). ANCHETATORUL DIN UMBRA : rulează la Arta (orele 10— 18 în continuare; 18,15; 20,15). PROFESIONIŞTII : rulează la Vitan (orele 15,30; 18; 20,30) REBUS MIRACULOS : rulează la Rahova (Ora 20,30) CU MÎINILE PE ORAŞ : rulează la Progresul (ora 20,15). BĂIEŢII IN HAINE DE PIELE: rulează la Pacea (orele 15,45; 18; 20.15) . CAVALERII AERULUI : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18; 30,38). BĂIEȚII DIN STRADA PAI, : rulează la Cosmos (orele 15,30; 18; 20.15) . O FATA FERICITA : rulează la Cinemateca (Sala Union) (orele 10, 12. 14). Opera Română : (la Sala Palatului) BOEMA — ora 19,30 ; Teatrul de Operetă : PRINŢESA CIRCULUI — ora 19,30 ; Teatrul Naţional ,,I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) : HEIDELBERGUL DE ALTĂDATĂ — ora 19,30 ; (Sala Studio) : TRAVESTI — ora 19,30; Teatrul de Comedie : DISPARIŢIA LUI GALY GAY — ora 20 (seria de tichete 62) ; Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (Schitu Măgureanu) ; TRANSPLANTAREA INIMII NECUNOSCUTE — ora 20 ; (Sala Studio) : PURICELE IN URECHE — ora 20 ; Teatrul Mic : PRIMARUL LUNII ŞI IUBITA SA — ora 20 ; Teatrul Giuleşti : NUNTA LUI FIGARO — ora 19,30 ; Teatrul „C. I. Nottara“ (Bd. Magheru) : LA CIORBA DE POTROACE — ora 19,30 ; (Sala Studio) : CE SCURTA E VARA — ora 20 ; Teatrul „Ion Vasilescu“ : FLOARE DE CACTUS — ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ : COCOȘELUL NEASCULTĂTOR — ora 16 ; Teatrul „Ţăndărică“ (Str. Academiei) : BANDIȚII DIN KARDEMONME — ora 17 ; Teatrul „C. , Tănase" (Sala Savoy) : NU TE LĂSA, STROE ! — ora 19,30 ; Circul de Stat : MIRAJUL CIRCULUI — ora 19,30 • 18,00 Lumea copiilor : Albumul „Familiei năzdrăvane“ • 18,30 Totul cîntă. Fluierele , tilinca, fluierul moldovenesc, cavalul dobrogean • 19,00 Telejurnalul de seară • 19,20 Actualitatea în economie • 19,30 Preludiu la a III-a , ediţie „Cerbul de aur“ Braşov — România • 19,55 Evocări — 6 martie 1945 • 20,15 Arte plastice. Premiile Uniunii Artiştilor Plastici pentru anul 1969. • 20,25 Micro-avanpremieră • 20,30 Telecinemateca : „Modelul" • 22,25 Telejurnalul de noapte • 22:35 .Salonul literar al televiziunii. Amfitrion : Eugen Barbu. ÎN LUCRU LA STUDIOUL „AL SAHIA“ La ora actuală se află în lucru filmele „Mîine“ scenariul şi regia Octav Ioniţă, „Mi-a spus o vecină“, scenariul şi regia Florica Hoiban, „Fabrica de directori“ scenariul şi regia Ion Moscu şi „Inventatorul Adam“, scenariul şi regia Eugen Popiţă. „MÎINE“, film-anchetă despre tineret şi pentru tineret este o investigaţie în universul sufletesc al unor tineri elevi, studenţi sau muncitori, cu o medie de vîrstâ între 17—23 de ani. Filmul îşi propune să verifice trăinicia de care aceştia sunt convinşi de marele adevăr : profesia mea este fericirea vieţii mele. Fără muncă susţinută, fără o pasiune conştientă care să fie suportul acestei munci rezultatele nu pot fi mulţumitoare. Pasiunea înseamnă ca tinerii respectivi să-şi aleagă meseria conştienţi fiind că aceasta este unica, de neschimbat. Tot un film — anchetă despre tineri este şi producţia regizoarei Florica Helban „Mi-a spus o vecină“. Este un film despre tineri, dar care se adresează tuturor cetăţenilor cu scopul de a le atrage atenţia să nu intervină în viaţa altor familii atîta timp cît amestecul lor poate strica. E vorba nu de familii obişnuite, ci de familii ce au înfiat copii la vîrste mici. Filmul încearcă o investigaţie în rîndul unor astfel de copii tocmai în momentul cînd se produce dezechilibrul. „Inventatorul Adam“ este realizat sub forma unui film-portret ce cuprinde patru capitole : „Oraşul“, sau dialog cu spectatorii, o prezentare inedită a Reşiţei, „Fantezia lui Adam“, „Vrăjitorul“ şi „vraja“. In fine, filmul lui Ion Moscu, cu titlul provizoriu „Fabrica de directori“ este o introspecţie într-o şcoală de înalt nivel ştiinţific C.E P.E.C.A (Centrul de perfecţionare a cadrelor din economie importantă pentru economia ţării şi al cărui scop este formarea de cadre cu înalt nivel de pregătire. MARIA MINCIU • Cu cea de a IlI-a ediţie a „Festivalului primăverii“, Comitetul judeţean Bacău al U.T.C. permanentizează o acţiune menită să evidenţieze talentul tinerilor artişti amatori. Prima fază, intercomunală a avut loc la căminul cultural din Agăş. Au participat formaţiile artistice ale tinerilor din comunele Ghimeş, Palanca, Brusturoasa, Agăş şi Asău. La 1 martie „Festivalul primăverii“ va lua sfîrşit, lăsînd locul primăverii propriu-zise. (C. MAFTEI). • Hei-rup pe şantierele tineretului din judeţul Olt. Anul acesta se anunţă bogat pentru activitatea patriotică a tinerilor din acest judeţ. Vor fi deschise 19 şantiere, în cadrul cărora tinerii vor participa la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, la irigarea a peste 500 ha., vor întreţine peste 6000 ha. păşuni naturale. In timpul liber, ei vor fi prezenţi la construcţia unor şcoli, cămine culturale şi spitale în oraşele Slatina, Caracal, Corabia, Balş şi din cîteva comune ale judeţului, la împădurirea a 170 ha. Angajamentul anual prevede de asemenea, colectarea a 1 800 tone metale vechi şi a 9 000 kg plante medicinale. (GRIGORE CRĂCIUN). • Vă iubiţi meseria?“ — Iată tema concursului iniţiat de comitetul coodonator U.T.C. de la Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, care va avea trei etape. In primele 2 etape răspunsurile la cele 15 întrebări vor fi introduse în „cutia de corespondenţă U.T.C.“ amplasată la un loc vizibil din fabrică. Etapa a III-a, finală — care va avea loc la 20 martie— va consta în examinarea orală a primelor 5 clasaţi, şi într-o probă practică, la indicaţia juriului. (VIRGIL GIUŞCA). • Ea Macin a avut loc prima manifestare cultural-artistică din cadrul acţiunii „Zilele intelectualului“, iniţiată de Comitetul judeţean Tulcea al U.T.C. şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. Au participat profesori, medici, ingineri, jurişti din oraş şi din împrejurimi. Oaspeţi de onoare au fost prof. univ. Dan Smîntănescu, geologul Vasile Bacalu din cadrul Comitetului de Stat al Geologiei şi ziaristul Teodor Răzvan. Comunicările au fost urmate de vernisajul expoziţiei de artă a pictorilor tulceni Constantin şi Ştefan Găvenea şi de spectacolul „O zi de odihnă“, prezentat de Teatrul de Stat din Brăila. (OLIMPIU VLADIMIROV). HORS CONCOURS LA „CERBUL DE AUR" - 1970 CLAUDE NOUGARO Interpretul și autorul complet Claude Nougaro s-a născut la Toulouse, la 9 septembrie 1932. Este fiul cîntărețului de operă Pierre Nougaro (pe care îl evocă în cel mai cunoscut cintec al său, „O, Toulouse", din 1967). Ziarist, autor de poeme şi apoi de cîntece, este prea timid pentru a-şi interpreta singur compoziţiile, astfel incit debutează scriind pentru un Philippe Clay sau Marcel Amont. Scoate primul disc abia în 1962, cu „Une petite fille“, care se bucură de un succes deosebit la radio, în 1963, un grav accident de automobil il imobilizează mai multe luni pe patul de spital (evocare în piesa „Pauvre Nougaro“), îşi reia activitatea în 1964, obţinînd succes după succes. Atras de jazz-ul modem, Nougaro caută sonorităţi noi, interpretînd melodii compuse de Michel Legrand şi Jacques Datin, folosind toate resursele tehnicii de înregistrare. In ciuda dificultăţilor materiale permanente, îşi ataşează o adevărată orchestră de jazz. Avînd sensul ritmului („La elé", „Une bouteille ă la mer"), sensibil la „miturile" moderne („Le cinema"), Claude Nougaro a lansat numeroase cîntece ce ies din tiparele clasice ale şansonetei, conturînd o personalitate originală şi plurivalentă. Fără a fi una din „vedetele de aur" ale cîntecului francez, Nougaro şi-a adus contribuţia sa la edificiul acestuia, anunţîndu-se o prezenţă interesantă şi atractivă pe scena brașoveană. OCT. URSULESCU L-AU VĂZUT, L-AU CUNOSCUT L-AU ASCULTAT PE ILICI Ultima parte a itinerariului de vacanţă studenţească Foto : EMIL COJOCARU (Urmare din pag. 1) numără şi delegaţii români Andrei Ionescu, C. Racovski, Alecu Constantinescu şi N. D. Cocea. După Congresul de la Stuttgart, contactele lui Benin cu mişcarea muncitorească din ţara noastră, întîlnirile sale cu militanţii revoluţionar-democraţi români devin mai frecvente şi mai diverse. Organizaţiile proletariatului român dezvoltă contactele Cu mişcarea muncitorească internaţională, participă, prin reprezentanţii lor, la cele mai profunde dezbateri ale problemelor ce stăteau în faţa acestei mişcări. La congresele socialiste, la Copenhaga în 1910, la Basel în 1912, precum şi la Conferinţa de la Zimmerwald, delegaţii socialiştilor români se găsesc, adesea, alături de Lenin, întîlnirile dintre remarcabilul Continuator al operei lui Marx şi Engels şi reprezentanţii Partidului Social- Democrat din România, îndeosebi în cadrul diverselor organe ale Internaţionalei a II-a au constituit prilejuri de bună cunoaştere reciprocă, de întărire a legăturilor, cu deosebit folos în clarificarea problemelor care se puneau în acea vreme în mişcarea proletariatului român al cărei proces de organizare devenea tot mai rapid şi mai amplu. In anii primului război mondial premergători Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, între Lenin — aflat încă în exil *— Şi Constantin Dobrogeanu- Gherea care se găsea şi el in Elveţia, au loc, astfel, mai multe întîlniri ce prilejuiesc interesante discuţii, schimburi de vederi. După o astfel de Intîlnire impresionat de profunzimea gindirii precum şi de farmecul personalităţii sale inginerul C. Vidic — prezent şi el la întilnire — notează despre Lenin : „era un tovarăş nu prea mare de statură, foarte ager, cu ochii albaştri, pătrunzători“, precizînd apoi că „s-a bucurat mult că ne vede în jurul remarcabilului Dobrogeanu“. C.Dobrogeanu-Gherea — la fel de impresionat de personalitatea interlocutorului său — avea să pronunţe la adresa lui Lenin cuvinte care trădează o deosebită previziune : „Acesta va deveni în curînd un mare om". Printre cei care l-au mai văzut pe Lenin în Elveţia se numără şi scriitorul Victor Eftimiu. O întîlnire întîmplătoare într-o cafenea din Geneva pe care evocînd-o mai tîrziu, scriitorul avea să noteze cu emoţie : „Tineretul şi veşnic tinerii luptători pentru un ideal de libertate şi de dreptate, vedeau în Lenin pe şeful mult aşteptat, pe realizatorul marilor aspiraţii ale celor obidiţi, pe conducătorul predestinat". Aspecte deosebit de interesante prezintă legăturile personale cu V. I. Lenin ale socialistului român Valeriu Marcu, legături care depăşesc cadrul unor discuţii sau Întîlniri întîmplătoare. Valeriu Marcu a avut cu Lenin raporturi de muncă, de acţiune revoluţionară. Astfel în vara lui 1916, socialistul român a primit din partea lui Lenin însărcinarea de a se deplasa în Franţa, în Rusia ca şi în România pentru a stabili legăturile cu unii revoluţionari şi pentru a-i informa asupra situaţiei mişcării muncitoreşti din Europa occidentală şi America. Evenimentele revoluţionare din 1917, victoria Revoluţiei din Octombrie, la care împrejurările au făcut să participe nemijlocit şi mii de români, marchează implicit şi o intensificarea contactelor dintre conducătorul proletariatului rus şi reprezentanţi ai proletariatului român, cu militanţi socialişti sau alte personalităţi din România. Printre miile de participanţi la evenimentele petrecute la Petro- Igrad în ziua de 7 noiembrie 1917, se afiş Şi N. D. Cocea. Prezent în seara acelei zile la Smolnîi. I cunoscutul nostru publicist avea să noteze cu emoţie, cu vibrantă trăire : „într-o tăcere care deodată a căzut grea ca plumbul, la tribună s-a ridicat Lenin.. Simplu, liniştit, fără să-şi ridice glasul, fără să-i tresară un muşchi a! feţei, vorbind mulţime, înfierbîntate, ca şi cum n-ar fi fost decit un dascăl mai înţe- I lept care se adresează discipolilor lui preferaţi, Lenin şi-a rostit cuvîntarea, care în cîteva articole abroga toate privilegiile trecutului şi stabilea pentru veacuri normele aşezămintelor viitoare...“. „ Anii revoluţiei socialiste ruse au prilejuit multor români participanţi la evenimentele din Octombrie, membri ai batalioanelor revoluţionate prilejul de a-l vedea vorbind pe conducătorulprimei revoluţii proletare, nefiind puţini nici cei care au stat de vorbă personal cu el Printre aceştia se numără Dicescu-Dic. M Gh Bujor, Anatol Creţeanu, Ioniţă Dumitrescu, Moga Andrei, Gîrdan Ion, Borşa Gheorghe şi alţii. Subliniind impresia deosebită pe care a produs-o asupra sa personalitatea puternică a lui V.I Lenin, M. Gh. Bujor arăta : „Voi păstra pentru totdeauna în memorie chipul preocupat de ginduri şi plin de reţinută energie". I. Dicescu-Dic a scris pentru „Pravda" un articol: „Soarta unui social-democrat român“, în traducerea acestuia a primit ajutorul personal al marelui Lenin. Tot V. I. Lenin a încredinţat în 1918 lui Anatol Creţeanu şi Ioniţă Dumitrescu o misiune specială, de a aduce o importantă sumă de bani, precum şi unele documente ale batalionului revoluţionar român de la Odesa. După îndeplinirea cu succes a acestei misiuni, cei doi români au fost primiţi la Kremlin, primire despre care Ioniţă Dumitrescu povesteşte : „ne-a întimpinat marele Lenin, ne-a strîns mina şi ne-a felicitat, apreciindu-ne pentru executarea misiunii cu un „haraşo" care pentru noi a egalat cu acordarea unei distincţii de mare preţ". Deosebit de însemnat este numărul românilor care l-au auzit vorbind pe Lenin la diferite adunări, în diferite şcoli politice, care au funcţionat în timpul revoluţiei. După o asemenea prelegere din 1918 Gîrdan Ion menţionează că Lenin „a vorbit puţin răguşit, dar clar şi gindit. I-a plăcut să strecoare în cuvîntările sale şi cuvinte cu umor". In alții care au urmat Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie socialiştii români au mai avut ocazia să-l întîlnească, să-l vadă pe Lenin în împrejurări dintre cele mai felurite. Printre acestea a fost şi întilnirea de la Moscova de la sfîrşitul anului 1920 la care au participat delegaţi ai Partidului Socialist din România. Momentul întâlnirii cu Lenin şi impresia produsă sunt redate foarte sugestiv de Alexandru Dobrogeanu-Gherea : „Suntem invitaţi înăuntru. Un om pe atunci voinic, deşi nu prea inuit, cu trăsăturile şi atitudinea caracteristice ruşilor, vioi, cu faţa surîzîndă, toată numai bunătate, cu vorba pornită din adînc de suflet, plină de vervă şi de gindire. Convorbirea cu un asemenea om decurge firească, ca şi cum ar fi alături de un vechi cunoscut". După crearea în 1921 a Partidului Comunist Român, participarea la congresele Internaţionalei Comuniste, la activitatea diverselor organisme ale acesteia constituie pentru numeroşi alţi militanţi ai mişcării noastre revoluţionare prilejul de a-l întîlni de a-l asculta pe Lenin. Astfel, Ghiţă Moscu La cunoscut pe Lenin în cadrul activităţii desfăşurate în Comitetul Executiv al Internaţionalei. Mihai Macavei, Lucreţiu Pătrăşeanu, C. Pîrvulescu, Ecaterina Arbore, Marcel Pauker, Alter Zalic şi alţii îl văd sau îl cunosc pe Lenin în timpul congreselor Internaţionalei a III-a sau în alte împrejurări. Participia la congresul din 1922, . Pătrăşeanu, pe atunci în vîrstă de 22 de ani, surprinde în cîteva cuvinte una din deosebitele însuşiri ale personalităţii lui Lenin : „Vorbea cu căldură, cu convingere şi cu acea sinceritate ce captiva de la început. Fără patetism, fără fraze şi întorsături oratorice, cu simplicitatea unei expuneri logice, strîns închegate, Lenin convingea şi impresiona. Ascultîndu-l, îmi dădeam seama de puternica influenţă pe care o putea exercita, tocmai ca vorbitor". Lenin — după cum relatează mulţi dintre cei care au stat de vorbă cu el — manifesta un deosebit interes şi urmărea cu atenţie mişcarea muncitorească din România, pe care o cunoştea bine iar numeroasele sale aprecieri au constituit pentru militanţii români un sprijin preţios în activitatea ce-o desfăşurau, în clarificarea unor ■probleme politice şi ideologice, în deprinderea unui stil de analiză profundă concretă a realităţilor din ţara noastră, o contribuţie de preţ la statornicirea relaţiilor de solidaritate, de profund internaţionalism afirmate astăzi cu deosebită pregnanţă între mişcările comuniste şi muncitoreşti din cele două ţări vecine. Legăturile personale ale unor reprezentanţi ai mişcării noastre revoluţionare cu Lenin ca şi lucrările. ''qvîntările eminentului gîndîtor comunist s-au bucurat, fireşte, de o deosebită apreciere , şi în rîndul tineretului. „Tineretul socialist“ organul mişcării socialiste de tineret apreciat nu o dată „cu toate că Lenin a vorbit pentru tineretul rus care a înfăptuit revoluţia şi care se află pe drumul de a înfâptui o lume nouă, totuşi fiecare cuvînt al lui Lenin are un deosebit interes şi pentru noi, pentru tineret, în special, şi pentru muncitori, în genere. Fiecare frază din discursul lui Lenin reprezintă o idee...“. O NOUĂ SERIE DIN „BULETINUL ŞTIINŢIFIC STUDENŢESC“ Publicaţie periodică, editată sub îngrijirea Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti şi a Ministerului Invăţămîntului, „Buletinul ştiinţific studenţesc“ apare zilele acestea, dedicat problemelor de automatică, tehnică de calcul şi mecanizarea agriculturii. Sunt reunite în cele 396 pagini ale cărţii, 29 dintre cele mai valoroase lucrări de specialitate prezentate la al V-lea Seminar naţional al cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Autori -188 de studenţi ai institutelor politehnice din Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi, ai Academiei de Studii Economice. Şirul comunicărilor debutează cu „Automat pentru recunoaşterea caracterelor de tipar“, cercetare desfăşurată la Institutul politehnic din Capitală de studenţii S. Petrescu, A. Cogan, I. Predonescu, D. Ciocan, T. Popescu şi V. Sărăchie, sub conducerea dr. ing. Mariana Beliş, şef de lucrări, căreia i s-a decernat Marele Premiu al Seminarului. Toate comunicările sunt însoţite de un riguros aparat ştiinţific, scheme, tabele, fotografii, desene, trimiteri bibliografice. Sumarul volumului şi scurte rezumate pot fi consultate şi în limbile franceză, engleză sau germană. I. TRONAC PRAHOVA. Sfîrşitul acestei săptămîni înseamnă pentru tinerii prahoveni debutul într-o acţiune pe cît de valoroasă, pe atît de originală : cîteva sute de băieţi şi fete vor participa, sîmbătă şi duminică, la Carnavalul fulgilor de nea organizat la Predeal de către comitetul judeţean U.T.C. VRANCEA. Două zile, Ipoteştii şi Botoşanii vor fi gazdă generoasă a circa o mie de elevi din judeţul Vrancea, sosiţi într-o excursie de studii. După o lecţie pe viu în casa memorială „M. Eminescu", elevii vor fi spectatorii unei piese închinate vieţii marelui poet, la Teatrul de Stat din Botoşani, DÎMBOVIŢA. Mîine la ora 17, are loc în sala Clubului Petrolul din Tîrgovişte, faza judeţeană a concursului „Cheia judeţului“, pentru care se vor întrece echipe din Moreni, Găieşti, Pucioasa, Fieni, Titu şi Tîrgovişte, în primele 3 zile ale lui martie, comitetul judeţean U.T.C. organizează o instruire metodică cu preşedinţii cercurilor de turism din toate organizaţiile U.T.C. ale judeţului, privind programul acţiunilor turistice pe anul 1970, TIMIŞ. Peste 100 de tineri mecanizatori vor face o excursie de documentare la Braşov şi Bucureşti, unde vor vizita uzinele „Tractorul“ şi „Semănătoarea". • Azi se întorc în Capitală membrii Ceriului de speologie de pe lingă B.T.T., după o aplicaţie practică întreprinsă în zona carstului din Oltenia. I. A. CITAŢIUNE De la Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. aflăm că se pregăteşte reînfiinţarea societăţii „Junimea“. Pînă la obţinerea de noi amănunte publicăm acest proiect de Citaţiune (invitaţie) pe baza căreia cei convocaţi — oameni de ştiinţă, scriitori, pictori, muzicieni, critici de artă etc. — vor participa la dezbaterea unor probleme de creaţie ar, tistică şi ştiinţifică. Deocamdată ne mulţumim să subliniem că în munca de pregătire a acestei frumoase acţiuni culturale comitetul judeţean al U.T.C. are o contribuţie substanţială. v';v.r.sN.; 'dtdtfâStt.j# /»* 1*+ An' .-s'lSlM', . Jfd'/'ts' ±4 •rt w a £»■%'■■ ÎpfKÎrf *** «Ai-ÂtÂ/idtf : ■: /ri: jKtfi}.. rir «ecxscrv y'.«//.f/jf#