Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)
1970-03-31 / nr. 6491
...SClNTIIA TINERETUL pag. ÎNVĂȚĂMÎNT * Am adresat elevilor Grupului şcolar al Ministerului Industriei Alimentare, Grupului şcolar „7 Noiembrie“ şi Liceului Agricol din Sibiu, 3 întrebări legate de profesiunea aleasă. Vizînd diverse momente ale relaţiei complexe ce se stabileşte încă de pe băncile şcolii între elev şi meseria aleasă, am căutat să descifrăm în răspunsurile primite 4 monografii profesionale, alcătuite din interior, poate mai puţin savante, în orice caz mai spontane şi mai autentice. Diversitatea şi bogăţia răspunsurilor ne permit o schiţare precisă a motivaţiei opţiunilor, a factorilor orientativi, a satisfacţiilor profesionale existente încă din procesul formării şcolare, a imaginii viitorului în meseria aleasă. Găsim util să le facem publice răspunsurile deoarece ele se alcătuiesc într-o motivaţie sugestivă privind mobilurile care îl determină pe un adolescent să aleagă o meserie sau alta. La întrebările : 1. — DE CE VA IUBIŢI MESERIA ? 2. — CE SATISFACŢII PROFESIONALE AVEŢI ? 3. — CUM ARATA VIITORUL PENTRU DV. ? ne-au răspuns elevii anului I — G, electricieni, Grupul şcolar M.I.A., elevele anului II — H, confecţii tricotaje, Grupul şcolar „7 Noiembrie“ şi elevii anului III — mecanici agricoli şi anului IV — cadastru de la Liceul Agricol — Sibiu. O MESERIE FRUMOASA, MODERNA — UN DOMENIU PRINCIPAL IN VIAŢA OAMENILORPrincipalele motivări ale unităţii organice dintre elevi şi profesiunea aleasă au fost avansate în mare măsură de viitorii electricieni prin calităţile meseriei: „frumoasă, curată, modernă, bună, de viitor, polivalentă, logică, importantă, puţin periculoasă, principală pentru viaţa oamenilor“. Dragostea faţă de meserie impune şi antecedente afective : „m-au impresionat de mic aparatele electrice“, „de la 7 ani am fost curios să aflu tainele electricităţii“, „îndrăgită din şcoala generală“. Nu puţine sunt şi condiţiile unor calităţi : „meseria de electrician este frumoasă numai dacă învăţăm bine“, „frumuseţea meseriei constă şi în multiplele ei aplicaţii în alte domenii“. Domenii tehnice mai largi au impus uneori opţiunea : „mă interesează tehnica şi electronica“. Curiozitatea în faţa tainelor electricităţii, în faţa „enigmei“ pe care o reprezintă curentul electric, instalaţiile de forţă şi lumină sunt, de asemenea, motivări argumentate ale dragostei pentru meserie. 2 Satisfacţiile profesionale, din cauza contactului destul de recent cu „energia nevăzută“, apar timid formulate şi ele se referă la formele procesului de învăţărmînt, la cursuri, lucrări practice etc. Un răspuns, deosebit de interesant prin maturitatea lui, atestă şi simţul de responsabilitate care este, în ciuda virstei fragede a elevilor, o orientare precisă în muncă şi învăţătură : „meseria îmi aduce satisfacţii ca oricărui om care-şi iubeşte patria şi se gîndeşte că învăţind şi muncind aduce mari foloase ţării sale“. Majoritatea celorlalte răspunsuri afirmă primele satisfacţii profesionale în confruntările recente cu cerinţele viitorului loc de muncă şi cu efectuarea unor lucrări în meserii complementare ca, de pildă, lăcătuşeria. 3 Imaginea viitorului pentru actualii elevi electricieni este în mare măsură condiţionată de imensele avantaje pe care le va aduce energia electrică muncii umane l „uzine şi fabrici în care nu mai este necesară prezenţa omului datorită maşinilor acţionate de electricitate“. în acelaşi timp, însă, viitorul este condiţionat de propria participare, dăruire şi profesiune : „Să ajut la construirea socialismului, la înflorirea ţării“, „Să realizez inovaţii, să-mi înnoiesc cunoştinţele permanent“, „Mă va bucura faptul că voi fi folositor întreprinderii la care voi lucra“, „Prin muncă susţinută voi avea un viitor fericit“, „Va fi bun numai dacă mă voi strădui să stăpînesc toate tainele meseriei“, „Să lucrez temeinic în întreprindere“. Cu mici excepţii — nehotărîri, ezitări — toate răspunsurile viitorilor electricieni sunt o pledoarie pentru meseria aleasă, pentru pasiune şi muncă, condiţii absolut necesare satisfacţiilor prezentului şi viitorului. Am remarcat, de asemenea, procentul majoritar al celor care au avut contacte determinante cu profesiunea încă din anii şcolii generale, contacte care au imprimat o siguranţă cunoaşterii propriului drum in viaţă şi au cristalizat principalele îndatoriri. O PROFESIUNE COMPLEXA, SPECIFICA PETELOR CU O BOGATA PALETA A SATISFACTIILOR• O meserie specifică fetelor, dar care impune serioase cunoştinţe tehnice, o deosebită îndemînare, gust şi simţ estetic este aceea de confecţioner-tricotaje. Din răspunsurile elevelor anului II—H de la Grupul şcolar „7 Noiembrie“ — Sibiu, reiese faptul că atributele generice ale profesiunii alese „frumoasă, bună, curată, uşoară pentru femei, interesantă, complexă“ — sunt dublate de înclinaţii evidente către maşinile moderne necesare producţiei de tricotaje : „îmi place să lucrez la maşină“, „muncesc într-o secţie modern utilată“, „am învăţat multe operaţii tehnologice“, „mă pasionează munca la maşinile ce execută produsele necesare populaţiei ţării". Alte cauze ale dragostei manifestate faţă de meseria aleasă sunt determinate de contacte anterioare intrării In şcoala profesională : „m-a impresionat o vizită la un combinat textil", „am lucrat din şcoală“, „am ales-o din şcoala generală, unde am lucrat cu maşini de cusut". 2 O principală satisfacţie profesională este calitatea însuşirii profesiunii alese în confruntare directă cu instruirea practică : „însuşirea cunoştinţelor legate de meserie“, „să lucrez bine, să primesc note bune", „să învăţ cu mai mult în practică“, „să lucrez, să produc produse de calitate“, „munca şi produsele executate în atelierul-şcoală şi la „Drapelul roşu“, „aprecierea muncitoarei cu care lucrez în fabrică“, „să lucrez la orice maşină, să fac cele mai complicate operaţii, pentru a deveni o adevărată muncitoare calificată“, „să învăţăm bine, să folosim în practică cele învăţate pentru a deveni buni muncitori“, „să execut produse corect, fără greşeli“, „să dau produse de calitate superioară“, „să lucrăm mai mult şi mai bine pentru moderna fabrică de la Miercurea Ciuc“. O altă satisfacţie profesională afirmată în repetate răspunsuri este : „constatarea frumuseţii meseriei alese“. Aici este de relevat şi faptul că în acest grup şcolar condiţiile de însuşire a cunoştinţelor de cultură generală şi tehnică sunt excelente, direcţiunea şcolii ocupîndu-se îndeaproape de buna funcţionare a atelierelor-şcoală, de îmbogăţirea mijloacelor formative şi informative necesare asimilării optime a profesiunii, de promovarea unei conduite etice exemplare. 3 Cu o justificată mîndrie îşi autoconturează viitorul, elevele secţiei confecţii-tricotaje : „vom putea trăi o viaţă mai bună decit bunicii noştri. Azi femeile pot înlocui bărbaţii în multe locuri de muncă“, „se arată frumos pentru că avem o meserie frumoasă, pe care o iubim“, „avem toate condiţiile pentru a arăta ce am învăţat“, „vreau să devin o muncitoare fruntaşă pentru a contribui la dezvoltarea ţării“, „va arăta drumuri cit mai noi“, „fericit, am avut posibilitatea să învăţ o meserie frumoasă în 2 ani“. In acelaşi timp un marei număr de eleve se arată preocupate de îmbunătăţirea pregătirii prin continuarea studiilor la liceul seral, liceul industrial sau şcoala de maiştri subliniindu-se importanţa muncii cu calificări superioare in aceeaşi profesiune. MECANICA AGRICOLA — PASIONANTA, VITALĂ, ENIGMATICĂ Mecanicul agricol necesită in prezent o înaltă calificare, de pregătirea acestuia depinzînd în mare măsură un sector vital al economiei naţionale — agricultura. In această profesiune nu au ce căuta oamenii lipsiţi de pasiune, de dragoste faţă de toate elementele componente ale universului meseriei alese. De aceea, primele afirmaţii ale elevilor Liceului agricol — Sibiu, anul III — mecanici agricoli conţin argumente stenice în favoarea meseriei alese. De ce îşi iubesc meseria ? — fiindcă : „este o meserie de viitor în dezvoltarea ţării“, „îţi dăruie în fiecare moment dezlegarea unei noi enigme, îmi place să lucrez in aer liber“, „am visat-o de la o vîrstă fragedă“, „din această meserie se va reliefa viitorul meu ; munca dă toate satisfacţiile vieţii“, „e o satisfacţie să mi-o însuşesc“, „îmi văd împlinite visurile, vreau să cunosc cit mai multe din această meserie“, „am o autentică pasiune pentru specialitatea aleasă", „prin această meserie îmi văd împlinite idealurile, mă voi putea manifesta pentru a fi folositor societăţii, satisfacţie pe care fiecare tînăr şi-o doresşte“, „e în curs de dezvoltare; e o datorie să contribuim la progresul ei". 2 Principalele satisfacţii ale profesiei de mecanicagricol reies mai cu seamă dintr-o interpretare etică a viitorului ales : „sper să contribui la mecanizarea agriculturii“, „crearea unui viitor în care voi putea da ajutor societăţii şi în care îmi voi putea îndeplini toate obligaţiile faţă de ea", „cînd realizez ceva folositor in domeniul meseriei alese, ajutînd la construcţia socialismului", „practicarea meseriei în orice colţ al ţării pentru a ajuta la dezvoltarea economiei naţionale“, „contactul cu realitatea, ridicarea agriculturii la cel mai înalt nivel". 3 Imaginea viitorului „luminos, promiţător, fericit“ este construită în majoritatea cazurilor pe stăpînirea perfectă a profesiunii, pe contribuţia personală în domeniul ales, pe continuarea studiilor într-o meserie considerată „drept cea mai frumoasă" sau pe îndrumarea altor generaţii, în acelaşi domeniu. Nu sunt absente nici reţinerile cauzate de lipsa unor contacte mai directe cu realitatea, de orientarea întâmplătoare spre meseria pe care o învaţă sau de mirajul oraşului. Dar acestea sunt izolate, în majoritatea răspunsurilor existing mărturii ale maturităţii celor angajaţi ferm pe terenul solid al meseriei iubite. CADASTRUL — O ŞTIINTA VECHE, O COMPONENTA A VIITORULUI I Cele mai mari satisfacţii ale elevilor secţiei cadastru sunt legate de faptul că munca lor stă la baza realizărilor viitorului în cele mai diverse domenii. Acesta este şi principalul motiv al legăturilor „sentimentale" cu profesiunea. Dar iată un răspuns cu mai multe argumente : „prin însuşirea meseriei rămînem cu un important bagaj de cunoştinţe în mai multe domenii ; putem cunoaşte diverse categorii de oameni, ne îmbogăţim orizontul despre viaţă şi societate, putem lăsa opere valoroase socialismului". In afara faptului că „este una dintre cele mai frumoase meserii“, „este nevoie de atenţie, concentrare, calităţi necesare fiecăruia dintre noi". Profesiunea îndrăgită mai poate oferi „cunoştinţe din domeniul tehnic, ce se îmbină armonios cu cele de cultură generală", „o posibilitate sporită de cunoaştere aprofundată a întregii ţări". Răspunsurile primite la prima noastră întrebare menţionează în multe cazuri şi argumentul „practicării in aer liber, în mijlocul naturii", ce oferă o nouă serie de satisfacţii personale. Cele de ordin profesional se axează pe „contribuţia la imensele prefaceri de pe şantiere şi ogoare", „obţinerea unor rezultate concrete folositoare societăţii", „lăsarea unor bunuri materiale pentru generaţiile viitoare", „ridicarea permanentă a nivelului de cunoştinţe". 2 Alte satisfacţii sunt aşteptate după terminarea şcolii în producţie, cînd fiecare „va avea posibilitatea să admire o vie terasată după propriile planuri, un nou sistem de irigaţii, noi planuri de cartare etc.“. 3 Viitorul se arată „cu multe obiective de cucerit", „luminos, fericit, cu multe aspecte", fiindcă „va fi aşa cum îl făurim". Nu sunt neglijate nici perspectivele mai spectaculoase ale profesiunii „vreau să urmez fotogrametria, să particip la fotografierea din avion a terenurilor" sau continuarea studiilor în același domeniu. I 3 Întrebări * 100 de ELEVI 4 MICROMONO-4 GRAFII PROFESIONALE Așa arată amfiteatrul clinic veterinar al Liceului agricol din Arad. O privire generală asupra tuturor răspunsurilor primite poate oferi substanţiale sugestii factorilor responsabili cu orientarea şcolară şi profesională. Deşi procentele au fost luate global pentru toate cele patru profesiuni testate, proporţia lor se menţine în mare măsură in interiorul fiecăreia. Principalele motivaţii ale legăturilor stabilite între elevi şi meseria pentru care au optat, cauzele satisfacţiilor şi imaginile făurite despre viitor invită la reflecţie nu numai pe profesori, diriginţi, pedagogi , principalii călăuzitori ai procesului de învăţămînt iu şcolile amintite, ci cel puţin în aceeaşi măsură pe părinţii candidaţilor la consacrare în meseriile analizate şi pe elevii înşişi, capabili, după cum s-a văzut în majoritatea cazurilor, să-şi formuleze o imagine clară a evoluţiei lor în societate. Dar iată cifrele la prima întrebare principalele motive s-au concretizat în calităţile meseriei — 35 la sută, în posibilităţile ei — 25 la sută, înclinaţii personale — 27 la sută, contacte anterioare — 11 la sută ; 2 la sută confirmă după intrarea în producţie. Principalele satisfacţii profesionale sunt legate de : contactul cu practica — 51 la sută, însuşirea cunoştinţelor — 26 la sută, perspectivele meseriei — 15 la sută, diverse — 2 la sută. Nu răspund la această întrebare — 6 la sută. Viitorul arată în 35 la sută din cazuri superlativ, în 29 la sută din cazuri este legat de consacrarea în profesiune, în 17 la sută de continuarea studiilor. Diverse — 9 la sută, nu răspund — 10 la sută. Deşi nu se pot emite concluzii definitive pe baza acestor cifre, totuşi este interesantă preponderenţa atributelor meseriei alese faţă de motivaţiile individuale legate de înclinări sau contacte anterioare. Procentul majoritar absolut al contactului cu practica în ierarhia satisfacţiilor, indică o dată în plus valorile formative ale acesteia în formarea profesională. Imaginea superlativă a viitorului arată o constantă îmbucurătoare a optimismului necesar oricărei pregătiri complete, după cum idealul consacrării este un suport serios al stabilităţii opţiunilor. CALIN STANCULESCU Prof. MIRCEA DUMITRESCU, Liceul nr. 2 Ploieşti. In şcoala noastră, clasele V— XII, totalizează 2 400 elevi. Avem un puternic nucleu atletic — echipa de fete campioana la Pentatlonul atletic şcolar este aici la noi In liceu — dar cu toate acestea nu ne putem mîndri cu prea mulţi purtători ai insignei. Doar 16 — gradul întîi, 7 gradul II şi cite 2 gradul III şi IV. Insă trebuie să fac menţiunea că toţi aceşti elevi activează în secţiile de performanţă ale cluburilor, asociaţiilor Şcolilor sportive. Nu avem purtători ai insignei a căror vocaţie pentru atletism să şi-o fi descoperit concurînd pentru „cercuri". Propun : 1. instituirea de cîteva ori pe an de concursuri speciale pentru trecerea haremurilor care să fie popularizate din vreme pentru a atrage mase largi de elevi; 2. Revizuirea standardelor la gradul întîi şi doi ; 3. Acordarea distincţiilor imediat după concursuri într-un cadru festiv, la care să participe toţi elevii, corpul profesoral, conducerea şcolii pentru a-i conferi performanţei stimulentul necesar . 4. Acreditarea profesorilor de educaţie fizică cu specialitatea atletism ca arbitri ai concursurilor spre a asigura un număr mai mare de cadre tehnice pe care le presupune organizarea unor întrecerei cu o frecvenţă mai mare. Prof. univ. EUGEN LAURENŢIU BRAN (I.E.F.S.). Etapa întîia — primul cerc — trebuie să fie treapta de masă. Dacă un elev dotat munceşte 4 săptămîni el poate obţine primul grad al insignei. După mine nu trebuie să cedăm ci, dimpotrivă, să sporim exigenţele. Există , drept, multe haremuri exagerate care, se vede treaba, nu-s rezultatul unor cercetări şi posibilităţi reale. 12 m la greutatea de 46 kg este prea mult. Accesibilitatea haremurilor eu o văd realizîndu-se în două feluri : a) scăzînd puţin cifrele normelor — ceea ce ar răsplăti într-o mai mică măsură efortul şi b) sporind exigenţele profesorilor, faţă de ei înşişi, ca volum de muncă şi ca preocupare susţinută, şi faţă de pregătirea elevilor pentru concursuri. Insigna să se decearnă în cadru festiv, în plenul şcolii, creind astfel un moment sau un mijloc de SEN ALEXANDRU prin care atletismul ar ciştiga noi aderenţi. Prof. ZOLTÁN BENEDEK, directorul şcolii sportive de atletism, Bucureşti: Distincţia trebuie să fie un obiectiv pentru elevi. Atunci să-i oferim posibilitatea de a o cuceri. Mi se pare că trebuie simplificate lucrurile, pornind de la revizuirea şi aşezarea normelor pentru gradul Intîi In sensul de a le micşora — şi la gradul V, în sensul de a le spori întrucît cu unele din performanţele prevăzute pentru ultimul cerc, nu prea ai ce căuta la Olimpiade. Propun reconsiderarea vechii insigne „Atlet şcolar“ care ar putea fi un fel de preambul al „cercurilor olimpice“, o anticameră, o anticipare a viitorilor atleţi. Sunt şi eu de acord, că în aceste condiţii nu e stimulată masa de elevi. Cred că e necesară o departajare, pe grupe de vîrstă, a normelor. Un elev reuşeşte mai greu să îndeplinească haremurile decit un student. Şcolile generale sînt, oarecum, excluse şi pasiunea pentru sport se naşte la o vîrstă mai precoce. Să găsim deci formula ca să atragem şi şcolarii. Normele, e necesar să se treacă în condiţii de concurs. De aceea cred că fazele finale pe judeţe a campionatelor şcolare de atletism pot servi şi ele drept criterii de trecere a normelor pentru „cercurile olimpice“. Şi chiar atunci să se decearnă şi insignele. ULIOARA PANĂ, satul Lipia, comuna Gruiu, judeţul Ilfov. Pentru meseria de coafori şi coafeze, aşa cum sunt informat, nu există şcoli speciale. Pregătirea se face prin calificare la locul de muncă, cu o durată de 2 ani. Se ţin şi cursuri teoretice cu o durată de circa o lună şi jumătate. Recrutarea se face prin cooperativele „Igiena“ sau prin Uniunile judeţene ale cooperativei meşteşugăreşti, în lunile iulie-septembrie şi numai în limita necesarului de cadre. Dacă sunt mai mulţi candidaţi pe un loc se ţine un concurs la limba română. Succes Ulioara !ULARIAN DRĂGUŢ — Vliga, judeţul Dîmboviţa — Admiterea în liceele serale se ţine în ultima decadă a lunii august iar la cursurile fără frecvenţă, în ultima decadă a lunii septembrie. CONSTANTIN GUGUI, CONSTANTIN DICU, NICOLAE ANGHEL — Ologeni, judeţul Prahova. Uzinele „Electronica" nu au şcoală profesională. Mai apropiată de specialitatea d-voastră îmi pare a fi Şcoala profesională de pe lingă Uzina „Electroaparataj", Bucureşti, str. Popa Lazăr nr. 8 unde există specialitatea montator de aparate electrice. DANILA APOSTOLACHE — Galaţi: După cum sunt informat, absolvirea liceelor de muzică şi arte plastice conferă doar diploma de bacalaureat şi nu o specialitate atestată care să dea dreptul la repartizare într-un post. Cei care nu-şi pot continua studiile în învăţămîntul superior artistic pot candida la diferite concursuri pentru ocuparea unor posturi în instituţii sau formaţii artistice. A. IOANA — Piscu, judeţul Galaţi 1. Răbdare, perseverenţă, o eficienţă crescută a concentrării atenţiei şi o la fel de bună memorie, spirit analitic ; pasiunea pentru profesie va face restul ; 2. In legătură cu problemele care se dau nu se face nici o menţiune. Se precizează însă că se va cere indicarea aplicaţiilor tehnico-industriale, agricole sau din alte domenii ale fenomenelor şi legilor chimiei; 3. In principiu manualele de liceu bine cunoscute, sunt suficiente, cel puţin aşa prevede legea. EVA G. — Covasna, judeţul Sf. Gheorghe: Educatoare şi hotelieră o să fie mai greu. Tot bibliotecară e mai potrivit (ţinînd seama de împrejurările indicate de dvs.) Pentru aceasta sînt două căi: 1. Şcoala postliceală de cultură şi artă, secţia de bibliotecari, Bucureşti, Şoseaua Străuleşti nr. 1 Sectorul 1, cu examen de admitere la: Limba română (scris şi oral), Istoria României (oral). 2 . Institutul pedagogic de 3 ani, Bucureşti, Şoseaua Panduri nr. 90 (facultatea de filologie, secţia de biblioteconomie), examen la literatura română (scris şi oral), la limba română (scris). Trebuie însă să vă interesaţi dacă anul acesta se organizează concurs de admitere la această secţie. Dacă mergeţi pe această cale medicul şcolar nu vă va face nici o obiecţie. T. I. — Caransebeş : Dumneata îmi propui un fel de joc „Cine ştie, cîştigă“ dar de vreme ce ai făcut o alegere nu înţeleg de ce ar mai fi necesar să-mi aplici acest test. Facultatea pe care ai ales-o este probabil cea de comerţ exterior. Dacă autoportretul nu este prea optimist, această specialitate ţi-ar permite să îmbini calităţile pe care le ai, într-o structură eficientă. VIAŢA BATE LA UŞĂ MARTI 31 MARTIE 1970 ÎN ATENŢIA CANDIDAŢILOR LA ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL Ministerul Invăţămintului ne face cunoscute datele privind concursul de admitere, ediţia 1970, în şcolile profesionale preum şi modificările intervenite în reţeaua acestora. Le aducem la cunoştinţă, la rîndul nostru, elevilor claselor a VIII-a, şcolilor generale şi părinţilor interesaţi. Astfel : — înscrierile pentru concursul de admitere se fac în perioada 1 — 5 iulie ; — Concursul se va desfăşura între 6—14 iulie ; — Lucrările scrise se dau în zilele de 7 şi 8 iulie ; — Probele orale se susţin în zilele de 9—14 iulie, începînd cu acest număr publicăm reţeaua, pe judeţe, a şcolilor profesionale, dind prioritate judeţelor beneficiare de noi unităţi. Astăzi : Şcoala profesională, Bacău, str. Mărăşeşti nr. 297. Telefon 1.01.00. (Pe lingă Combinatul de celuloză şi hîrtie, aparţinînd Ministerului Industriei Lemnului). Pregăteşte muncitori în specialităţile — Operator la fabricarea celulozei şi hîrtiei ; lăcătuş mecanic industria chimică ; laborant în industria chimică , electrician de întreţinere şi reparaţii strungar. Şcoala profesională, Bacău, Calea Moineşti, nr. 144. Telefon 1.60.91. (Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Electromecanic pentru reţele de telecomunicaţii: telefonisttetegrafist. Şcoala profesională, Bacău, str. Cuza Vodă nr. 1. Telefon 1.21.65. (Ministerul Comerţului Interior). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Vînzător produse alimentare ; vînzător produse textile şi încălţăminte ; vînzător produse metalo-chimice , ospătar. Şcoala profesională, Buhuşi, str. Libertăţii nr. 49. Telefon 325. (Pe lingă Fabrica de postav Buhuşi ,a Ministerului Industriei Uşoare). Pregăteşte muncitori în specialităţile i — Filator lină , finişor produse textile lină ţesător. Şcoala profesională, Moineşti, str. Cpt. Zăgănescu nr. 2. Telefon 413. (Pe lingă Grupul industrial pentru foraj şi extracţia ţiţeiului — Moineşti al Ministerului Petrolului). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Sondor foraj — extracţie ; operator la extracţia ţiţeiului şi gazelor ; lăcătuş mecanic foraj — extracţie electrician întreţinere şi reparaţii. Şcoala profesională, Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. Telefon 17.40. (Pe lingă Complexul industrial de petrochimie — Borzeşti al Ministerului Industriei Chimice). Pregăteşte muncitori in specialităţile — Operator la fabricarea cauciucului sintetic ; operator la fabricarea maselor plastice ; operator la chimizarea produselor de rafinărie ; lăcătuş mecanic în industria chimică ; electromecanic pentru aparate de măsură şi automatizare. Şcoala profesională, Hemeiuş. Telefon 1.38.13. (Ministerul Agriculturii şi Silviculturii). Pregăteşte muncitori in specialităţile : — Mecanic agricol. Şcoala profesională, Bacău, str. Eliberării nr. 18. Telefon 1.25.58 (Consiliul popular judeţean). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Electrician în construcţii şi instalaţii industriale ; instalator de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze strungar instalator de încălziri centrale î tîmplar mobile şi articole tehnice ; dulgher ţ lăcătuş pentru construcţii metalice ; izolator în construcţii ; mozaicar-faianţar , tîmplar construcţii | maşinist pentru utilaje de construcţii şi terasamente ; zidar construcţii | instalator de instalaţii pentru ventilare şi condiţionare; zugravvopsitor. Şcoala profesională sanitară, Bacău, str. Griviţa Roşie nr. 35. Telefon 1.27.31. (Consiliul popular judeţean). Pregăteşte în specialităţile ! — Soră medicală ! soră pediatrămoaşă. Dragostea față de profesie l-a situat pe tînărul Petre Viorel, rectificator la Rulmentul Brașov, în rîndurile muncitorilor fruntaşi.