Scînteia Tineretului, martie 1970 (Anul 26, nr. 6466-6491)

1970-03-31 / nr. 6491

...SClNTIIA TINERETUL pag. ÎNVĂȚĂMÎNT * Am adresat elevilor Grupului şcolar al Ministerului In­dustriei Alimentare, Grupului şcolar „7 Noiembrie“ şi Li­ceului Agricol din Sibiu, 3 întrebări legate de profesiunea aleasă. Vizînd diverse momente ale relaţiei complexe ce se stabileşte încă de pe băncile şcolii între elev şi meseria aleasă, am căutat să descifrăm în răspunsurile primite 4 mo­nografii profesionale, alcătuite din interior, poate mai puţin savante, în orice caz mai spontane şi mai autentice. Diversi­tatea şi bogăţia răspunsurilor ne permit o schiţare precisă a motivaţiei opţiunilor, a factorilor orientativi, a satisfac­ţiilor profesionale existente încă din procesul formării şco­lare, a imaginii viitorului în meseria aleasă. Găsim util să le facem publice răspunsurile deoarece ele se alcătuiesc în­­tr-o motivaţie sugestivă privind mobilurile care îl determină pe un adolescent să aleagă o meserie sau­ alta. La întrebările : 1. — DE CE VA IUBIŢI MESERIA ? 2. — CE SATISFACŢII PROFESIONALE AVEŢI ? 3. — CUM ARATA VIITORUL PENTRU DV. ? ne-au răspuns elevii anului I — G, electricieni, Grupul şco­lar M.I.A., elevele anului II — H, confecţii tricotaje, Grupul şcolar „7 Noiembrie“ şi elevii anului III — mecanici agricoli şi anului IV — cadastru de la Liceul Agricol — Sibiu. O MESERIE FRUMOASA, MODERNA — UN DOMENIU PRINCIPAL IN VIAŢA OAMENILOR­­­­Principalele motivări ale unităţii organice dintre elevi şi profesiunea alea­să au fost avansate în mare mă­sură de viitorii electricieni prin calităţile meseriei: „frumoasă, curată, modernă, bună, de viitor, polivalentă, logică, importantă, puţin periculoasă, principală pentru viaţa oamenilor“. Dragostea faţă de meserie im­pune şi antecedente afective : „m-au impresionat de mic apa­ratele electrice“, „de la 7 ani am fost curios să aflu tainele elec­tricităţii“, „îndrăgită din şcoala generală“. Nu puţine sunt şi condiţiile unor calităţi : „mese­ria de electrician este frumoasă numai dacă învăţăm bine“, „fru­museţea meseriei constă şi în multiplele ei aplicaţii în alte domenii“. Domenii tehnice mai largi au impus uneori opţiunea : „mă interesează tehnica şi elec­tronica“. Curiozitatea în faţa tai­nelor electricităţii, în faţa „enig­mei“ pe care o reprezintă cu­rentul electric, instalaţiile de forţă şi lumină sunt, de aseme­nea, motivări argumentate ale dragostei pentru meserie. 2 Satisfacţiile profesionale, din cauza contactului destul de recent cu „e­­nergia nevăzută“, apar timid formulate şi ele se referă la formele procesului de învăţă­­rm­înt, la cursuri, lucrări practi­ce etc. Un răspuns, deosebit de interesant prin maturitatea lui, atestă şi simţul de responsabili­tate care este, în ciuda virstei fragede a elevilor, o orientare precisă în muncă şi învăţătură : „meseria îmi aduce satisfacţii ca oricărui om care-şi iubeşte patria şi se gîndeşte că învă­­ţind şi muncind aduce mari fo­loase ţării sale“. Majoritatea ce­lorlalte răspunsuri afirmă pri­mele satisfacţii profesionale în confruntările recente cu cerin­ţele viitorului loc de muncă şi cu efectuarea unor lucrări în meserii complementare ca, de pildă, lăcătuşeria. 3 Imaginea viitorului pen­tru actualii elevi­ elec­­tricieni este în mare mă­sură condiţionată de imensele avantaje pe care le va aduce e­­nergia electrică muncii umane l „uzine şi fabrici în care nu mai este necesară prezenţa omului datorită maşinilor acţionate de electricitate“. în acelaşi timp, însă, viitorul este condiţionat de propria participare, dăruire şi profesiune : „Să ajut la con­struirea socialismului, la înflo­rirea ţării“, „Să realizez inova­ţii, să-mi înnoiesc cunoştinţele permanent“, „Mă va bucura faptul că voi fi folositor între­prinderii la care voi lucra“, „Prin muncă susţinută voi avea un viitor fericit“, „Va fi bun numai dacă mă voi strădui să stăpînesc toate tainele meseriei“, „Să lucrez temeinic în întreprin­dere“. Cu mici excepţii — ne­­hotărîri, ezitări — toate răspun­surile viitorilor electricieni sunt o pledoarie pentru meseria a­­leasă, pentru pasiune şi muncă, condiţii absolut necesare satis­facţiilor prezentului şi viitoru­lui. Am remarcat, de as­emenea, procentul majoritar al celor care au avut contacte determinante cu profesiunea încă din anii şco­lii generale, contacte care au im­primat o siguranţă cunoaşterii propriului drum in viaţă şi au cristalizat principalele înda­toriri. O PROFESIUNE COMPLEXA, SPECIFICA PETELOR CU O BOGATA PALETA A SATISFACTIILOR• O meserie specifică fete­lor, dar care impune se­rioase cunoştinţe tehnice, o deosebită îndemînare, gust şi simţ estetic este aceea de con­­fecţioner-tricotaje. Din răspun­surile elevelor anului II—H de la Grupul şcolar „7 Noiembrie“ — Sibiu, reiese faptul că atribu­tele generice ale profesiunii a­­lese „frumoasă, bună, curată, u­­şoară pentru femei, interesantă, complexă“ — sunt dublate de în­clinaţii evidente către maşinile moderne necesare producţiei de tricotaje : „îmi place să lucrez la maşină“, „muncesc într-o sec­ţie modern utilată“, „am învăţat multe operaţii tehnologice“, „mă pasionează munca la maşinile ce execută produsele necesare populaţiei ţării". Alte cauze ale dragostei manifestate faţă de meseria aleasă sunt determinate de contacte anterioare intrării In­ şcoala profesională : „m-a im­presionat o vizită la un combi­nat textil", „am lucrat din şcoa­lă“, „am ales-o din şcoala ge­nerală, unde am lucrat cu ma­şini de cusut". 2 O principală satisfacţie profesională este calita­tea însuşirii profesiunii alese în confruntare directă cu instruirea practică : „însuşirea cunoştinţelor legate de mese­rie“, „să lucrez bine, să primesc note bune", „să învăţ cu­ mai mult în practică“, „să lucrez, să produc produse de calitate“, „munca şi produsele executate în atelierul-şcoală şi la „Dra­pelul roşu“, „aprecierea munci­toarei cu care lucrez în fabrică“, „să lucrez la orice maşină, să fac cele mai complicate opera­ţii, pentru a deveni o adevărată muncitoare calificată“, „să în­văţăm bine, să folosim în prac­tică cele învăţate pentru a de­veni buni muncitori“, „să exe­cut produse corect, fără greşeli“, „să dau produse de calitate su­perioară“, „să lucrăm mai mult şi mai bine pentru moderna fa­brică de la Miercurea Ciuc“. O altă satisfacţie profesională a­­firmată în repetate răspunsuri este : „constatarea frumuseţii meseriei alese“. Aici este de relevat şi faptul că în acest grup şcolar condiţiile de însu­şire a cunoştinţelor de cultură generală şi tehnică sunt exce­lente, direcţiunea şcolii ocupîn­­du-se îndeaproape de buna func­ţionare a atelierelor-şcoală, de îmbogăţirea mijloacelor formati­ve şi informative necesare asi­milării optime a profesiunii, de promovarea unei conduite etice exemplare. 3 Cu o justificată mîndrie îşi autoconturează viito­rul, elevele secţiei con­­fecţii-tricotaje : „vom putea trăi o viaţă mai bună decit bunicii noştri. Azi femeile pot înlocui bărbaţii în multe locuri de mun­că“, „se arată frumos pentru că avem o meserie frumoasă, pe care o iubim“, „avem toate con­diţiile pentru a arăta ce am în­văţat“, „vreau să devin o mun­citoare fruntaşă pentru a con­tribui la dezvoltarea ţării“, „va arăta drumuri cit mai noi“, „fe­ricit, am avut posibilitatea să învăţ o meserie frumoasă în 2 ani“. In acelaşi timp un marei număr de eleve se arată preo­cupate de îmbunătăţirea pregă­tirii prin continuarea studiilor la liceul seral, liceul industrial sau şcoala de maiştri subliniin­­du-se importanţa muncii cu ca­lificări superioare in aceeaşi profesiune. MECANICA AGRICOLA — PASIONANTA, VITALĂ, ENIGMATICĂ­ ­­­Mecanicul agricol nece­sită in prezent o înaltă­­ calificare, de pregătirea acestuia depinzînd în mare mă­sură un sector vital al econo­miei naţionale — agricultura. In această profesiune nu au ce căuta oamenii lipsiţi de pasiune, de dragoste faţă de toate ele­mentele componente ale univer­sului meseriei alese. De aceea, primele afirmaţii ale elevilor Liceului agricol — Sibiu, anul III — mecanici agricoli conţin argumente stenice în favoarea meseriei alese. De ce îşi iubesc meseria ? — fiindcă : „este o meserie de viitor în dezvoltarea ţării“, „îţi dăruie în fiecare mo­ment dezlegarea unei noi enig­me, îmi place să lucrez in aer liber“, „am visat-o de la o vîrstă fragedă“, „din această mese­rie se va­­ reliefa viitorul meu ; munca dă toate satis­facţiile vieţii“, „e o satisfacţie să mi-o însuşesc“, „îmi văd îm­plinite visurile, vreau să cunosc cit mai multe din această me­serie“, „am o autentică pasiune pentru specialitatea aleasă", „prin această meserie îmi văd împlinite idealurile, mă voi pu­tea manifesta pentru a fi folo­sitor societăţii, satisfacţie pe care fiecare tînăr şi-o doresşte“, „e în curs de dezvoltare; e o datorie să contribuim la progre­sul ei". 2 Principalele satisfacţii ale profesiei de mecanic­­agricol reies mai cu sea­mă dintr-o interpretare etică a viitorului ales : „sper să contri­bui la mecanizarea agriculturii“, „crearea unui viitor în care voi putea da ajutor societăţii şi în care îmi voi putea îndeplini toate obligaţiile faţă de ea", „cînd realizez ceva folositor in domeniul meseriei alese, ajutînd la construcţia socialismului", „practicarea meseriei în orice colţ al ţării pentru a ajuta la dezvoltarea economiei naţiona­le“, „contactul cu realitatea, ri­dicarea agriculturii la cel mai înalt nivel". 3 Imaginea viitorului „lu­minos, promiţător, feri­cit“ este construită în majoritatea cazurilor pe stăpî­­nirea perfectă a profesiunii, pe contribuţia personală în dome­niul ales, pe continuarea studii­lor într-o meserie considerată „drept cea mai frumoasă" sau pe îndrumarea altor generaţii, în acelaşi domeniu. Nu sunt ab­sente nici reţinerile cauzate de lipsa unor contacte mai directe cu realitatea, de orientarea în­tâmplătoare spre meseria pe care o învaţă sau de mirajul oraşu­lui. Dar acestea sunt izolate, în majoritatea răspunsurilor exis­ting mărturii ale maturităţii ce­lor angajaţi ferm pe terenul so­lid al meseriei iubite. CADASTRUL — O ŞTIINTA VECHE, O COMPONENTA A VIITORULUI I Cele mai mari satisfacţii ale elevilor secţiei cada­stru sunt legate de faptul că munca lor stă la baza reali­zărilor viitorului în cele mai diverse domenii. Acesta este şi principalul motiv al legătu­rilor „sentimentale" cu pro­fesiunea. Dar iată un răs­puns cu mai multe argumen­te : „prin însuşirea meseriei ră­­m­înem cu un important bagaj de cunoştinţe în mai multe do­menii ; putem cunoaşte diverse categorii de oameni, ne îmbogă­ţim orizontul despre viaţă şi so­cietate, putem lăsa opere va­loroase socialismului". In afara faptului că „este una dintre cele mai frumoase meserii“, „este nevoie de atenţie, concen­trare, calităţi necesare fiecăruia dintre noi". Profesiunea îndră­gită mai poate oferi „cunoştin­ţe din domeniul tehnic, ce se îmbină armonios cu cele de cul­tură generală", „o posibilitate sporită de cunoaştere aprofun­dată a întregii ţări". Răspunsu­rile primite la prima noastră întrebare menţionează în multe cazuri şi argumentul „practicării in aer liber, în mijlocul natu­rii", ce oferă o nouă serie de satisfacţii personale. Cele de or­din profesional se axează pe „contribuţia la imensele prefa­ceri de pe şantiere şi ogoare", „obţinerea unor rezultate con­crete folositoare societăţii", „lă­sarea unor bunuri materiale pentru generaţiile viitoare", „ri­dicarea permanentă a nivelului de cunoştinţe". 2 Alte satisfacţii sunt aştep­tate după terminarea şco­lii în producţie, cînd fie­care „va avea posibilitatea să admire o vie terasată după pro­priile planuri, un nou sistem de irigaţii, noi planuri de cartare etc.“. 3 Viitorul se arată „cu multe obiective de cuce­rit", „luminos, fericit, cu multe aspecte", fiindcă „va fi aşa cum îl făurim". Nu sunt ne­glijate nici perspectivele mai spectaculoase ale profesiunii­­ „vreau să urmez fotogrametria, să particip la fotografierea din avion a terenurilor" sau conti­nuarea studiilor în același do­meniu. I 3 Întrebări * 100 de ELEVI 4 MICROMONO­-4 GRAFII PROFESIONALE Așa arată amfiteatrul clinic veterinar al Liceului agricol din Arad. O privire generală asupra tuturor răspunsurilor primite poate oferi substanţiale sugestii factorilor responsabili cu orientarea şcolară şi profesională. Deşi procentele au fost luate global pentru toate cele patru profesiuni testate, proporţia lor se menţine în mare măsură in interiorul fiecăreia. Principalele motivaţii ale legăturilor stabilite între elevi şi meseria pentru care au optat, cauzele satisfacţiilor şi imaginile făurite despre viitor invită la reflecţie nu numai pe profesori, diriginţi, peda­gogi , principalii călăuzitori ai procesului de învăţămînt iu şcolile amintite, ci cel puţin în aceeaşi măsură pe părinţii can­didaţilor la consacrare în meseriile analizate şi pe elevii înşişi, capabili, după cum s-a văzut în majoritatea cazurilor, să-şi formuleze o imagine clară a evoluţiei lor în societate. Dar iată cifrele­­ la prima întrebare principalele motive s-au concretizat în calităţile meseriei — 35 la sută, în posibilităţile ei — 25 la sută, înclinaţii personale — 27 la sută, contacte anterioare — 11 la sută ; 2 la sută confirmă după intrarea în producţie. Prin­cipalele satisfacţii profesionale sunt legate de : contactul cu practica — 51 la sută, însuşirea cunoştinţelor — 26 la sută, perspectivele meseriei — 15 la sută, diverse — 2 la sută. Nu răspund la această întrebare — 6 la sută. Viitorul arată în 35 la sută din cazuri superlativ, în 29 la sută din cazuri este legat de consacrarea în profesiune, în 17 la sută de continuarea studii­lor. Diverse — 9 la sută, nu răspund — 10 la sută. Deşi nu se pot emite concluzii definitive pe baza acestor cifre, totuşi este interesantă preponderenţa atributelor meseriei ale­se faţă de motivaţiile individuale legate de înclinări sau contacte anterioare. Procentul majoritar absolut al contactului cu prac­tica în ierarhia satisfacţiilor, indică o dată în plus valorile for­mative ale acesteia în formarea profesională. Imaginea super­lativă a viitorului arată o constantă îmbucurătoare a optimis­mului necesar oricărei pregătiri complete, după cum idealul consacrării este un suport serios al stabilităţii opţiunilor. CALIN STANCULESCU Prof. MIRCEA DUMITRE­­SCU, Liceul nr. 2 Ploieşti. In şcoala noastră, clasele V— XII, totalizează 2 400 elevi. A­­vem un puternic nucleu atletic — echipa de fete campioana la Pentatlonul atletic şcolar este aici la noi In liceu — dar cu toate acestea nu ne putem mîn­­dri cu prea mulţi purtători ai insignei. Doar 16 — gradul în­­tîi, 7 gradul II şi cite 2 gradul III şi IV. Insă trebuie să fac menţiunea că toţi aceşti elevi activează în secţiile de perfor­manţă ale cluburilor, asociaţiilor Şcolilor sportive. Nu avem pur­tători ai insignei a căror voca­ţie pentru atletism să şi-o fi descoperit concurînd pentru „cercuri". Propun : 1. institui­rea de cîteva ori pe an de con­cursuri speciale pentru trecerea haremurilor care să fie popu­larizate din vreme pentru a a­­trage mase largi de elevi; 2. Re­vizuirea standardelor la gradul întîi şi doi ; 3. Acordarea dis­tincţiilor imediat după con­cursuri într-un cadru festiv, la care să participe toţi elevii, corpul profesoral, conducerea şcolii pentru a-i conferi perfor­manţei stimulentul necesar . 4. Acreditarea profesorilor de edu­caţie fizică cu specialitatea atle­tism ca arbitri ai concursurilor spre a asigura un număr mai mare de cadre tehnice pe care le presupune organizarea unor întrecerei cu o frecvenţă mai mare. Prof. univ. EUGEN LAU­­RENŢIU BRAN (I.E.F.S.). Etapa întîia — primul cerc — trebuie să fie treapta de masă. Dacă un elev dotat munceşte 4 săptămîni el poate obţine pri­mul grad al insignei. După mine nu trebuie să cedăm ci, dimpo­trivă, să sporim exigenţele. Exi­stă , drept, multe haremuri exagerate care, se vede treaba, nu-s rezultatul unor cercetări şi posibilităţi reale. 12 m la greu­tatea de 46 kg este prea mult. Accesibilitatea haremurilor eu o văd realizîndu-se în două fe­luri : a) scăzînd puţin cifrele normelor — ceea ce ar răsplăti într-o mai mică măsură efortul şi b) sporind exigenţele profeso­rilor, faţă de ei înşişi, ca vo­lum de muncă şi ca preocupare susţinută, şi faţă de pregătirea elevilor pentru concursuri. In­signa să se decearnă în cadru festiv, în plenul şcolii, creind astfel un moment sau un mijloc de SEN ALEXANDRU prin care atletismul ar ciştiga noi aderenţi. Prof. ZOLTÁN BENEDEK, directorul şcolii sportive de atletism, Bucureşti: Distincţia trebuie să fie un o­­biectiv pentru elevi. Atunci să-i oferim posibilitatea de a o cu­ceri. Mi se pare că trebuie sim­plificate lucrurile, pornind de la revizuirea şi aşezarea norme­lor pentru gradul Intîi In sen­sul de a le micşora — şi la gra­dul V, în sensul de a le spori întrucît cu unele din performan­ţele prevăzute pentru ultimul cerc, nu prea ai ce căuta la O­­limpiade. Propun reconsiderarea vechii insigne „Atlet şcolar“ care ar putea fi un fel de preambul al „cercurilor olimpi­ce“, o anticameră, o anticipare a viitorilor atleţi. Sunt şi eu de acord, că în aceste condiţii nu e stimulată masa de elevi. Cred că e necesară o departa­jare, pe grupe de vîrstă, a nor­melor. Un elev reuşeşte mai greu să îndeplinească haremu­rile decit un student. Şcolile ge­nerale sînt, oarecum, excluse şi pasiunea pentru sport se naşte la o vîrstă mai precoce. Să găsim deci formula ca să a­­tragem şi şcolarii. Normele, e necesar să se treacă în condiţii de concurs. De aceea cred că fa­zele finale pe judeţe a campio­natelor şcolare de atletism pot servi şi ele drept criterii de tre­cere a normelor pentru „cercu­rile olimpice“. Şi chiar atunci să se decearnă şi insignele. ULIOARA PANĂ, satul Lipia, comuna Gruiu, judeţul Ilfov. Pentru meseria de coafori şi coafeze, aşa cum sunt informat, nu există şcoli speciale. Pregă­tirea se face prin calificare la locul de muncă, cu o durată de 2 ani. Se ţin şi cursuri teoretice cu o durată de circa o lună şi jumătate. Recrutarea se face prin cooperativele „Igiena“ s­au prin Uniunile judeţene ale cooperati­vei meşteşugăreşti, în lunile iu­­lie-septembrie şi numai în limita necesarului de cadre. Dacă sunt mai mulţi candidaţi pe un loc se ţine un concurs la limba română. Succes Ulioara !­ULARIAN DRĂGUŢ — V­­liga, judeţul Dîmboviţa — Ad­miterea în liceele serale se ţine în ultima decadă a lunii august iar la cursurile fără frecvenţă, în ultima decadă a lunii septem­brie. CONSTANTIN GUGUI, CONS­TANTIN DICU, NICOLAE AN­­GHEL — Ologeni, judeţul Pra­hova. Uzinele „Electronica" nu au şcoală profesională. Mai a­­propiată de specialitatea d-voas­­tră îmi pare a fi Şcoala profe­sională de pe lingă Uzina „Elec­­troaparataj", Bucureşti, str. Popa Lazăr nr. 8 unde există specia­litatea montator de aparate elec­trice. DANILA APOSTOLACHE — Galaţi: După cum sunt informat, absolvirea liceelor de muzică şi arte plastice conferă doar diplo­ma de bacalaureat şi nu o specia­litate atestată care să dea drep­tul la repartizare într-un post. Cei care nu-şi pot continua stu­diile în învăţămîntul superior ar­tistic pot candida la diferite con­cursuri pentru ocuparea unor posturi în instituţii sau formaţii artistice. A. IOANA — Piscu, judeţul Galaţi 1. Răbdare, perseverenţă, o eficienţă crescută a concentră­rii atenţiei şi o la fel de bună memorie, spirit analitic ; pasi­unea pentru profesie va face res­tul ; 2. In legătură cu problemele care se dau nu se face nici o menţiune. Se precizează însă că se va cere indicarea aplicaţiilor tehnico-industriale, agricole sau din alte domenii ale fenomene­lor şi legilor chimiei; 3. In principiu manualele de liceu bine cunoscute, sunt suficiente, cel puţin aşa prevede legea. EVA G. — Covasna, judeţul Sf. Gheorghe: Educatoare şi hotelieră o să fie mai greu. Tot bibliotecară e mai potrivit (ţi­­nînd seama de împrejurările in­dicate de dvs.) Pentru aceasta sînt două căi: 1. Şcoala postli­­ceală de cultură şi artă, secţia de bibliotecari, Bucureşti, Şo­seaua Străuleşti nr. 1 Sectorul 1, cu examen de admitere la: Limba română (scris şi oral), Is­toria României (oral). 2 . Insti­tutul pedagogic de 3 ani, Bucu­reşti, Şoseaua Panduri nr. 90 (fa­cultatea de filologie, secţia de biblioteconomie), examen la li­teratura română (scris şi oral), la limba română (scris). Trebuie însă să vă interesaţi dacă anul acesta se organizează concurs de admitere la această secţie. Dacă mergeţi pe această cale medi­cul şcolar nu vă va face nici o obiecţie. T. I. — Caransebeş : Dumnea­ta îmi propui un fel de joc „Cine ştie, cîştigă“ dar de vreme ce ai făcut o alegere nu înţeleg de ce ar mai fi necesar să-mi aplici acest test. Facultatea pe care ai ales-o este probabil cea de comerţ exterior. Dacă auto­portretul nu este prea optimist, această specialitate ţi-ar permite să îmbini calităţile pe care le ai, într-o structură eficientă. VIAŢA BATE LA UŞĂ MARTI 31 MARTIE 1970 ÎN ATENŢIA CANDIDAŢILOR LA ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL Ministerul Invăţămintului ne face cunoscute datele privind con­cursul de admitere, ediţia 1970, în şcolile profesionale pre­­um şi modificările intervenite în reţeaua acestora. Le aducem la cu­noştinţă, la rîndul nostru, elevilor claselor a VIII-a, şcolilor ge­nerale şi părinţilor interesaţi. Astfel : — înscrierile pentru concursul de admitere se fac în perioada 1 — 5 iulie ; — Concursul se va desfăşura între 6—14 iulie ; — Lucrările scrise se dau în zilele de 7 şi 8 iulie ; — Probele orale se susţin în zilele de 9—14 iulie, începînd cu acest număr publicăm reţeaua, pe judeţe, a şco­lilor profesionale, dind prioritate judeţelor beneficiare de noi unităţi. Astăzi : Şcoala profesională, Bacău, str. Mărăşeşti nr. 297. Telefon 1.01.00. (Pe lingă Combinatul de celuloză şi hîrtie, aparţinînd Ministerului Industriei Lemnului). Pregăteşte muncitori în specialităţile­­ — Operator la fabricarea celulozei şi hîrtiei ; lăcătuş mecanic industria chimică ; laborant în industria chimică , electrician de întreţinere şi reparaţii­­ strungar. Şcoala profesională, Bacău, Calea Moineşti, nr. 144. Telefon 1.60.91. (Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Electromecanic pentru reţele de telecomunicaţii: telefon­ist­­tetegrafist. Şcoala profesională, Bacău, str. Cuza Vodă nr. 1. Telefon 1.21.65. (Ministerul Comerţului Interior). Pregăteşte muncitori în specialităţile : — Vînzător produse alimentare ; vînzător produse textile şi încălţăminte ; vînzător produse metalo-chimice , ospătar. Şcoala profesională, Buhuşi, str. Libertăţii nr. 49. Telefon 325. (Pe lingă Fabrica de postav Buhuşi ,a Ministerului Industriei Uşoare). Pregăteşte muncitori în specialităţile i — Filator lină , finişor produse textile lină­­ ţesător. Şcoala profesională, Moineşti, str. Cpt. Zăgănescu nr. 2. Tele­fon 413. (Pe lingă Grupul industrial pentru foraj şi extracţia ţiţeiului — Moineşti al Ministerului Petrolului). Pregăteşte mun­citori în specialităţile : — Sondor foraj — extracţie ; operator la extracţia ţiţeiului şi gazelor ; lăcătuş mecanic foraj — extracţie­­ electrician în­treţinere şi reparaţii. Şcoala profesională, Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej. Telefon 17.40. (Pe lingă Complexul industrial de petrochimie — Borzeşti al Ministerului Industriei Chimice). Pregăteşte muncitori in specialităţile­­ — Operator la fabricarea cauciucului sintetic ; operator la fabricarea maselor plastice ; operator la chimizarea produselor de rafinărie ; lăcătuş mecanic în industria chimică ; electrome­canic pentru aparate de măsură şi automatizare. Şcoala profesională, Hemeiuş. Telefon 1.38.13. (Ministerul Agriculturii şi Silviculturii). Pregăteşte muncitori in speciali­tăţile : — Mecanic agricol. Şcoala profesională, Bacău, str. Eliberării nr. 18. Telefon 1.25.58 (Consiliul popular judeţean). Pregăteşte muncitori în speciali­tăţile : — Electrician în construcţii şi instalaţii industriale ; insta­lator de instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze­­ strungar­­ insta­lator de încălziri centrale î tîmplar mobile şi articole tehnice ; dulgher ţ lăcătuş pentru construcţii metalice ; izolator în con­strucţii ; mozaicar-faianţar , tîmplar construcţii | maşinist pentru utilaje de construcţii şi terasamente ; zidar construcţii | insta­lator de instalaţii pentru ventilare şi condiţionare; zugrav­­vopsitor. Şcoala profesională sanitară, Bacău, str. Griviţa Roşie nr. 35. Telefon 1.27.31. (Consiliul popular judeţean). Pregăteşte în spe­cialităţile ! — Soră medicală ! soră pediatră­­­moaşă. Dragostea față de profesie l-a situat pe tînărul Petre Viorel, rectificator la Rulmentul Brașov, în rîndurile muncitorilor frun­taşi.

Next