Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)
1970-08-08 / nr. 6601
„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 St^ffArA 8 AUGUST 1970 Locuri vacante II INVĂTĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTA ÎNVATAMÎNTUtl SUPERIOR DE ARTA INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA „I. L. CARĂGIALE" BUCURESTI Facultatea de teatru ■tâ dramatică : clasa română 4 băieţi clasa germană 2 băieţi + 1 fată CONSERVATORUL „CIPRIAN PORUMBESCK BUCUREŞTIAcultatea instrumente şi canto canto 2 locuri vioară 3 locuri violă * locuri violoncel 1 loo clarinet 4 locuri pian-orgă 9 locuri INSERVATORUL „G. DIMA" CLUJ Facultatea de instrumente şi canto vioară 5 locuri violă 1 loo violoncel 1 loo clarinet 3 locuri fagot 1 loo Facultatea compoziţia şi muzicologie secţia teoretică 6 locuri CONSERVATORUL „G. ENESCU“ — IAŞI Facultatea de instrumente şi canto canto 1 loo vioară 8 locuri violă 2 locuri violoncel 2 locuri harpă 2 locuri flaut 1 loo clarinet 2 locuri oboi 2 locuri corn 1 loo trompetă 1 loo pian-orgă 4 locuri Facultatea de compoziţie şi muzicologie secţia profesori de muzică 13 locuri INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GRIGORESCU" BUCUREŞTI Facultatea arte plastice pictură 1 loc sculptură 1 loo grafică 4 locuri acuitatea de arte decorative ceramică, sticlă, metal 1 loo arte textile 5 locuri arta interiorului, estetica formelor industriale 3 locuri REFLECTORUL NERETULUI din iniţiativa Comitetului rutest Covasna al U.T.C., la înt Iprinderea „Mobila“ şi Şankrul de construcţii din Sfîntu Georghe s-a înfiinţat o gazetă - perete „Reflectorul tineretu- Aiei sunt publicate foto grafii, însoţita de texte, cuprinzind aspecte negative din activitatea tinerilor, avtnd ca scop înlăturarea şi prevenirea unor asemenea nedorite intimplări. Acţiunea, care a avut rol pozitiv, urmează să fie extinsă şi in alte întreprinderi din judeţ. M. V. dialog Intre ORGANIZAŢII Poate că nu era nevoie chiar de un studiu sociologic amănunţit Un schimb de experienţă este Întotdeauna binevenit şi puteam fi siguri dinainte că va întruni aprobarea tuturor. Noi insă, comitetul coordonator U.T.C. al Fabricii de tricotaje şi ciorapi din Sebeş, atunci cind am avut ideea aceasta am vrut neapărat să aflăm şi părerea tinerilor, am făcut sondaje în rindul unui mare număr dintre ei, la trebiadu-l nu numai dacă stai de acord, ci şi cum ar crede el că trebuie conceput Numai după aceea am pornit cu adevărat la treabă şi la scurtă vreme ne-am deplasat, în schimb de experienţă, la două Întreprinderi de acelaşi profil: Fabrica „7 Noiembrie" din Sibiu şi Fabrica de ciorapi din Timişoara. Ideea a fost pe deplin apreciată, in toate implicaţiile ei profunde, abia ctad ne-am aflat la faţa locului, atît la Sibiu, cit şi la Timişoara. Ne-am dat seama cit de utile şi de fructuoase pot fi asemenea dialoguri pentru fiecare din organizaţiile U.T.C. partenere. Am trimis tineri din cei mai bine pregătiţi, din toate secţiile de producţie, am trimis cadre cu experienţă in activitatea de organizaţie, care să poată discuta cu egală competenţă atît problemele specifice organizaţiei noastre, cit şi pe cele profesionale. Şi pot spune că nu avem nimic de regretat. Am învăţat de fiecare dată lucruri deosebite, în legătură cu propaganda şi folosirea cărţii tehnice, cu îndrumarea tinerilor spre cursurile de calificare şi ridicarea calificării, despre căile prin care poate interveni organizaţia U.T.C. pentru economisirea materiei prime şi materialelor, am ascultat cu atenţie explicaţiile date privind modul de organizare a locului de muncă, la fiecare fază de lucru — totul într-un perfect spirit de colegialitate, conştienţi şi unii şi alţii că nu avem decit de ciştigat din aceste întîlniri. Acestea au fost, de altfel, şi cuvintele cu care ne-au Întâmpinat şi ne-au însoţit tot timpul gazdele : „Luaţi de ls noi ce avem mai bun. Lăsaţi la noi ce aveţi mai bun". Ceea ce noi, cei şaizeci de tineri de la Întreprinderea „Sebeşul“, cred că am făcut cu prisosinţă. Şi ceea ce, fără îndoială, vor face, la rindul lor, şi tinerii din Sibiu şi Timişoara. Intr-un alt schimb de experienţă, in care de data aceasta noi vom fi gazdele. IANOŞ SIMION, secretarul comitetului coordonator U.T.C. TREI TEZAURE în apropierea localităţilor Buhuşi, Rediu şi Borleşti au fost descoperite trei tezaure de monede romane, conţinînd peste 1600 de dinari din argint, emişi în timpul împăraţilor Nero, Comodus şi Septimius Severus. Descoperirea aduce noi şi importante dovezi despre situaţia economică a Moldovei în secolele II şi III e.n., relaţiile stabilite între Imperiul Roman şi dacii liberi, constituiţi în triburi independente pe teritoriul dintre Dunăre şi Carpaţii nordici. Faptul că aceste monede au aparţinut carpilor asta ataatat de vasele de ceramică In care au fost tezaurizate, vase purtînd caracteristicile artei dacice. O STAŢIE I.T.B. UNICĂ! In faţa întreprinderii de piese radio şi semiconductor! Băneasa există o neobişnuită staţie I.T.B. Ineditul ei constă în faptul că aici toţi călătorii care circulă cu mijloacele de transport îrn comun aşteaptă în ordine, la rînd, în faţa uşilor de urcare. Desigur, cei mai mulţi călători, majoritatea covîrşitoare sînt chiar salariaţii I.P.R.S. Băneasa. Ei au reuşit să imprime, chiar şi celor veniţi la plimbare pînă la „grădina" zoologică sau la „grădina Ciocîrlia“ spiritul de ordine şi disciplină. Trebuie să menţionăm că astfel de staţii nu am mai întîlnit la alte întreprinderi. Sîntem însă nedumeriţi de un lucru. De ce aceia care urcă în linişte şi ordine în această staţie, nu următoarele nu procedează la fel ? Cit de frumos ar fi dacă organizaţiile U.T.C. din celelalte fabrici şi întreprinderi Industriale, „23 Au,gust“, „Vulcan“, „Semănătoarea“, „Electromagnetica“, „Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti“, „Thicodava“, etc. ar generaliza experienţa bună a colegilor lor de la I.P.R.S. ! Şi după aceea vom vedea noi cine se mai molipseşte... I. M. SUB CETINA BRAZILOR De aproape o lună de zile In munţii Lotrului, in apropierea coloniei I.C.H. de la Voineşiţa, funcţionează o tabără de odihnă a pionierilor şi şcolarilor organizată de Consiliul judeţean Vîlcea al pionierilor. Aici, sub cetina brazilor, în atmosfera tonifiantă a munţilor au fost instalate 10 corturi, fiecare avînd numele său, unul mai pitoresc decît altul, aşa cum fantezia bogată a copiilor a ştiut să le boteze. Profesorii locuiesc în „cortul babacilor“ (şi ei au acceptat cu voie bună această firmă), fetele cele mai harnice în cel al „Albinelor“, cele mai mici în vîrstă în „Cortul căprioarelor“. Alături de „cortul veseliei“ este şi cel al „gălăgioaselor“. Iar băieţii favorizaţi de soartă ocupă „Cortul cavalerilor“. In fiece dimineaţă după obişnuitul program de Înviorare, elevii fac de serviciu pentru ordinea corturilor. pregătesc ceaiul şi gustarea pentru teren, inspectează curăţenia corturilor şi a taberei. Şi-au construit linguri, cu uneltele aduse in acest scop o „sală de mese“, „bucătărie“, care la fiecare seara devine foc de tabără, un leagăn şi tot ce este necesar. Constructorii hidrocentralei i-au ajutat să instaleze lumina electrică, le-au amenajat pe cumul unui izvor un „spălător“. Dar cel mai preţios lucru pe care l-au adus pionierii este veselia care are aici o mulţime de ipostaze. Excursii şi drumeţii pe potecile munţilor sau la şantierele hidrocentralei sunt acompaniate de concursuri de orientare turistică, învăţare de cântece, culesul fructelor de pădure etc. Numeroase alte întreceri alcătuiesc bogatul program sportiv în care la loc de cinste se află tragerea la ţintă cu arcul. La... clubul taberei se găsesc jocuri de şah, remi, table, două magnetofoane, un picup, acordeoane şi altele. Dar veselia şi petrecerea se amplifică seara la jurul focului de tabără. Tot aici, la Încheierea festivă a taberei va avea loc „Carnavalul veseliei“. Încheiat cu un ospăţ haiducesc pregătit cu concursul ciobanilor care işi pasc pe aici, turmele şi care le „zic“ copiilor doine şi balade de pe plaiurile Mioriţei. Cea de a patra serie a sosit in tabără veselă de la Lotru. Ii vor urma şi altele. V. RAVESCU LA TEHNIC-CLUB Raţiunea existenţei unui club al tineretului în anotimpul vacanţei pare simplu de formulat — el are obligaţia să facă agreabile vacanţele celor care îl frecventează în mod obişnuit. Din acest punct de vedere, programele săptămînale ale Tehnic-clubului sînt elocvente. De luni şi pînă duminică şi apoi din nou, de luni şi pînă duminică, la Tehnic-club sînt suverane muzica, veselia, dansul. Afişul care popularizează activităţile din ulima săptămînă este reprezentativ pentru o perioadă mult mai întinsă : luni, formaţiile de muzicuţe şi dansuri au avut repetiţii, marţi, a fost o seară distractivă, miercuri, vizionarea unui spectacol de estradă, 301, o după amiază de dans, vineri, un concert spectacol, sîmbătă, se va desfăşura balul săptămînii, duminică va avea loc un matineu distractiv cu soliştii cîştigători la concursurile debutanţilor. Fireşte, obiecţiile la capitolul agrement ar fi lipsite de fundament. Totuşi, n-am putea spune că vizita noastră la Tehnic-club nu ne-a lăsat şi cîteva regrete. Pentru că Tehnic-clubul, în virtutea unei tradiţii pe care şi-a creat-o, a unei optici despre care ziarul nostru a mai scris şi cu alte împrejurări, continuă să răspundă cu timiditate vocaţiei sale cu totul particulare — cea tehnică. Jumătate din numărul cercurilor care concură la definirea specificului său sunt închise — cel de chimie, de arte şi meserii, de radiotehnicâ. Motivul ? In mod paradoxal, vacanţa. N-am crezut în temeinicia unui asemenea argument. Nu pentru că am fi socotit, aprioric, vacanţa un interval propice intensificării activităţilor datorită absenţei altor obligaţii în cazul majorităţii . miembilor acestor cercuri — elevi ai şcolilor generale şi ai liceelor bucureştene, ci pentru că afluenţa la cercurile supravieţuitoare, foto, aero şi navomodelism, carting, ne-o dovedise pe viu. Să n-o fi constatat înaintea noastră, să nu fi presupus adevărul acesta şi conducerea Tehnicclubului ? GABRIELA STOIAN EXPOZIŢIE Sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Covasna, la Liceul nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, a avut loc vernisajul unei expozii PREMIERE CINEMATOGRAFICE Cu : Zoltán Latinovits, Kállói Ferenc Producţie a studioului Dela-Berlin Regia : Joachim Hosier, Cu : Manfred Krug, Kurt Jung-Alsen, Frido Selter tu 4« picturi eu marmiazind peste SO de taprfri fa ti« și acuarelă, preciUU ■ lucrări de grafici. BUHAI L rtUA D UN CENACLU DE PRESTIGIU La Cenaclul literar care activează de mai bine de 6 ani in cadrul Academiei R. S. România, au putut fi văzuţi in decursul anilor, academicieni ca AL Philippide, Geo Bogza, Victor Eftimiu, Mihai Beniuc, critici ca Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Ovidiu Papadima, Nicolae Balotă, Edgar Papu, George Ivaşcu, Victor Crăciun, George Muntean, poeţi şi prozatori ca Eugen Barbu, Tiberiu Utan, Ştefan Augustin Doinaş, Liviu Călin, Ion Banuţă, Radu Boureanu, Traian Lancu, şi mulţi alţii, fiecare aducindu-şi contribuţia la disocierea valorii de non-valoare, a talentului de manifestarea veleitară, lipsită de har. Aici, in şedinţele de lucru au fost prezentate eseuri pe teme actuale, aşa cum au fost cele ale lui Petru P. Ionescu, AL Constant, Sanda Diamantescu, Radu Hincu şi care au dat discuţiilor o finalitate, sub o amprentă de intelectualitate neabuzivă, flexibilă, deschisă, adevărate invitaţii la meditaţie filozofică. Aşa, de pildă, ultima şedinţă, condusă de poetul şi criticul Liviu Călin, şef redactor al Editurii „Eminescu“ a cuprins în programul ei prezentarea volumului „Dona Sixtina“ de Matei Alexandrescu şi a povestirilor din Deltă, apărute sub titlul „Lacrima delfinului“ de Teodor Ştefănescu, precum şi un fragment din nuvela „Apele negre“ de Lola Stere Chiracu şi „Variaţiuni pe teme actuale“ de Al. Constant Cenaclul literar „George Călinescu“ va fi prezent peste puţină vreme in librării cu o masivă antologie lirică intitulată „Poarta cuvintelor“ care cuprinde peste 70 de colaboratori şi unde alături de nume de mare prestigiu, ca Victor Eftimiu, Mihai Beniuc, Ion Brad, Tiberiu Utan, Marin Sorescu, Ştefan Augustin Doinaş, Violeta Zamfirescu, Virgil Carianopol, Petre Strihan, figurează Teodor Anastasiu, Xenia Andrei, Ştefan Ciobotăraşu, Mihai Constantinescu, Constanţa Craiu, Valentin Deşliu, Stela Dobrogeanu, Ina Otilia Ghiulea, Adrian Hoajă, D. Marian, Rodica Mihăilă, Simona Nistor, Ion Olteanu, C. Păunescu, Dinu Prune, Mihai Stănescu, Lidia Stăniloae, Ion Tudor, Sanda Tonescu, într-o sinteză lirică despre care, sperăm, critica literară își va spune cuvîntul. ION POTOPIN în atenţia absolvenţilor de liceu A apărut: ÎNDRUMĂTORUL PENTRU ADMITEREA ÎN ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ Ministerul învăţământului publică condiţiile de admitere, reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală. La dispoziţia absolvenţilor de liceu care se orientează spre această formă de Învăţământ stau numeroase şcoli, răspîndite în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti. Ele dau o calificare profesională în zeci şi zeci de meserii — de la asistent medical la electromecanic, desenator, contabil sau constructor. Absolvenţii şcolilor de specializare postliceală sunt repartizaţi în întreprinderi, uzine, şantiere, institute de proiectări — conform specialităţii dobîndite. Concursul de admitere — invăţămînt de zi, seral şi fără frecvenţă — se desfăşoară în perioada 25—30 septembrie 1970. Examinarea se face din materia cuprinsă in programele școlare ale claselor IX— XII de liceu. Broşura poate fi consultată la secretariatele şcolilor de specializare postliceală, role pe lac. Noua centrală telefonică automată din cartierul Drumul Taberei din Capitală, dată recent la funcțiune. SUNETUL MUZIc: rulează la Patria (orele 9; 12,45; 18,30; 20,30). DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulează la Republica (orele 9; 11,15; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15) Stadionul Dinamo (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,15; 20,30). FRAȚII SAROYAN : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,35; 15,45; 18,15; 20,45). PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 in continuare). MONȘTRII : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45) , Favorit (orele 10, 13; 15,30; 18; 20,30), TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Sala Palatului (ora 19,30) , Luceafărul (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), București (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21), Grădina Doina (ora 20,15) , Grădina Festival (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). STRĂINII : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continuare; 18,30; 20,45) . AFURISITUL DE BUNIC : rulează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). La orele 10 Program pentru copii: Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). JANDARMUL SE INSOARA ! rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Arenele Romane (ora 20.30) . PETRECEREA : rulează la Excelsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (orele 11, 16; 18,15; 20,30), Grădina Expoziţia (ora 20,15), ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18 15; 20,30), Aurora (orele 9; 11,15; 13 30; 16; 18,15), Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 38,15) , Grădina Aurora (ora 20,30), Grădina Tomis (ora 20,15). OMUL PE CARE-L IUBESC : rulează la înfrăţirea (orele 17,30; 19) . SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Volga (orele 16; 18,15; 20,30), Grădina Buzeşti (ora 20,15). FREDDY ŞI CINTECUL PRERIEI : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). ACEASTA FEMEIE : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 18,15; 20,30), Miorița (orele 11; 15; 17,30; 20), Lira (orele 15,30; 18), Grădina Bucegi (ora 20,30), Grădina Lira (ora 20,15). Ken Klark, vedeta filmului „Tiffany memorandum“ PAN WOLODYJOWSKI , rulează la Floreasca (orele 15,30; 19), Arta (orele 16), Grădina Arta (ora 20). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : rulează la Unirea (orel( 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Drumul Sării (orele 15,30; 17.45; 20). MY FAIR LADY : rulează la Giulești (orele 15,30; 19). PRIETENI FARA GRAI : rulează la Cotroceni (orele 15,30; 17,45; 20). DEPARTE IN APUS : rulează la Viitorul (ora 20). MARILE VACANTE : rulează la Viitorul (orele 16, 18), Grădina Rahova (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE : rulează la Moșilor (orele 15,30; 18). JOCUL CARE UCIDE ! rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15), WARLOCK : rulează la Munca (orele 15,30; 18; 20,15). STAPIN PE SITUAȚIE : rulează la Vlran (orele 15,30; 18), Grădine Vlran (ora 20,15). MISTERIOSUL X DIN COSMOS: rulează la Grădina Unirea (ora 20,30),Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15) . . DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Progresul Parc (ora 20.15) . CICLUL : MARI SUCCESE DE ALTA DATA : rulează la Grădina Capitol (orele 20 . 22). MARELE SEMN ALBASTRU rulează la Flacăra (orele 15.30). AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA : rulează la Flacăra (orele 18 . 20.15) . ANICIKA : rulează la Rahova (orele 15,30: 18). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Progresul (orele 15,30: 18). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Pacea (orele 15,30; 18: 20:15). OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18: 21,15). SIMBATA, * AUGUST 1970 Teatrul Evreiesc de Stat : ACTUL de căsătorie — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) : SONATUL LUNII — ora 20. DUMINICA, 9 AUGUST 1970 Teatrul Evreiesc de Stat : MAZEL TOV — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) : SONATUL LUNII — ora 20. SIMBATA, 8 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 17,00 Deschiderea emisiuniii Microavanpremieră a 17,05 Emisiune în limba germană a 18,05 Anunţuri_ publicitate • 18,15 „Ex-Terra ’70“ — emisiune concurs pentru pionieri şi şcolari (Finala) • 19,15 Anunţuri — publicitate a 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici • 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Teleenciclopedia, în cuprins : Nicolae Iorga (document); Golf; Cascadori • 20,55 „Pasărea măiastră“ — reportaj de Carmen Dumitrescu • 21,15 Film serial : „Incoruptibilii" (II) — „Jocul de șah“ • 22,05 Recital : Hanna Mazekova (Cehoslovacia) • 23,00 Revistele săptămînil de Nicolae Popescu a 23.10 Of, Inimioară. Cîntece de petrecere intepretate de Emil Gavriș a 23.30 Telejurnalul de noapte. Sport. PROGRAMUL H • 20,00 Poesis. Versuri In lectura autorilor : Nina Cassian a 20,15 La fîntîna dorului.: Joc popular — dans clasic românesc a 20,45 „întoarcerea lui Odiseu“ — o producţie a studiourilor TV din U.R.S.S. a 21,15 Seara melomanului. In program : Filmul muzicalcoregrafic „Lumini şi sunete de odinioară“. Profil in creaţia românească de cameră : Emil Lerescu a 22,30 Film serial . ,,La fiecare km.“ (VII) a 23,30 închiderea emisiunii programului II. DUMINICĂ, 9 AUGUST 1870 PROGRAMUL I a 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Vila copiilor a 10,00 Viaţa satului a 11,15 In reluare la cererea telespectatorilor — recital Margareta Pîslaru şi Udo Jurgens a 12,00 De strajă patriei a 12,30 Concert simfonic — Culorile romantismului a 13,15 Emisiune în limba maghiară e 14,45 Inchiderea emisiunii de dimineaţă a 16,00 Deschiderea emisiunii de după-amiază _ Fotbal : Retrospectivă Mexic ’70 — Aspecte de la meciul România — Cehoslovacia a 17,00 Studioul ,,N“ a 39,00 Anunţuri — publicitate a 19,10 Flori de mină — emisiune consacrată Zilei minerului a 19,30 Telejurnalul de seară a 20,00 Orizontul Unu — reportaj din Valea Jiului a 20,30 Concert Salvatore Adamo la Bucureşti a 21,45 Luna-Parc — Bucureşti, august 1970 a 22,00 Inţimea desenului animat a 22,15 Telejurnalul de noapte a 22,25 Telesport a 23,00 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II a 20,00 Arte frumoase — Expoziţii bucureştene estivale a 20,15, Reluarea serialului de sîmbătă seara (II) 21,05 Stagiune lirică TV. a 21,45 închiderea emisiunii programului II. 60 DE MI DE LA NAŞTEREA EDPTAEDRDEDIC DENIST POMPILIU STEED Numele lui Pompiliu Ştefu semnifică în istoria luptei revoluţionare a proletariatului român un drum plin de jertfe, un drum al curajului şi eroismului, un drum al victoriei idealurilor şi aspiraţiilor mulţimii muncitoare. S-a născut la Turnu Severin, in familia numeroasă a unui muncitor. Copilăria sa ca şi a celor cinci fraţi ai săi este umbrită de spectrul sărăciei. Urmează doar cîteva clase primare, fiind nevoit să-şi întrerupă şcoala pentru a-şi putea cîştiga singur existenţa. Timp de doi ani este ucenic la o școală de tipografi, după care, în 1927, se angajează la întreprinderea grafică „Scrisul românesc“ din Craiova. După satisfacerea stagiului militar, vine la București unde lucrează o perioadă de timp la tipografia „Cartea românească". Revine în mijlocul muncitorilor într-o perioadă de vie efervescenţă revoluţionară, determinată de agravarea situaţiei lor materiale — consecinţă a efectelor crizei economice care se manifesta în acei ani. Nedreptăţile societăţii în care trăia, accentuarea exploatării maselor muncitoare îi dezvoltă un puternic sentiment de revoltă. Acum, mai mult ca oricînd, crede în cauza justă a muncitorimii şi optează fără rezerve pentru lupta revoluţionară ca unic mijloc de dezrobire a celor ce muncesc. Se alătură cu tot elanul său tineresc acţiunilor revendicative ale lucrătorilor de la „Cartea românească“, în 1935 se află în primele rînduri ale greviştilor de la această întreprindere tipografică din Capitală, care au încetat lucrul revendicînd ameliorarea condiţiilor de muncă şi îmbunătăţirea salarizării. A tras tot mai mult pe făgaşul luptei revoluţionare, Pompiliu Ştefu hotă răşte să se înroleze în rîndurile P.C.R. La începutul anului1937 îşi schimbă locul de muncă, angajîndu-se la „Imprimăria Naţională“, în noul colectiv de muncă, prin firea-i deschisă, sinceră, prin felul limpede şi prietenos de a vorbi cu oamenii, cîştigă repede încrederea şi preţuirea tovarăşilor săi. Pompiliu Ştefu se dovedeşte a fi acelaşi tînăr curajos şi energic şi în anii grei ai dictaturii militaro-fasciste. Cu toată teroarea dezlănţuită de organele represive împotriva mişcării revoluţionare şi democratice, împreună cu Nicolae Mohonescu, de care-i leagă o caldă şi statornică prietenie, şi cu alţi comunişti el îşi asumă importanţa, dar şi dificila misiune de a difuza în rindul muncitorilor material propagandistic editat de P.C.R. Pentru a sprijini şi mai mult activitatea propagandistică, tînărul comunist încearcă, împreună cu alţi militanţi revoluţionari, să organizeze o tipografie. Iniţiativa sa nu poate, fi finalizată datorită imposibilităţii procurării întregii instalaţii necesare procesului de tipărire. Activitatea sa propagandistică se conjugă cu munca depusă în cadrul organizaţiei de partid căreia îi aparţine. De multe ori unele şedinţe sunt organizate chiar la locuinţa sa. Această neobosită activitate este însă curmată brusc de arestarea sa, survenită la 25 februarie 1942. Organele de siguranţă, care-l urmăreau de mai mult timp, după o minuţioasă percheziţie la domiciliul său îl depun la arestul Prefecturii Poliţiei Capitalei. Urmează zile de coşmar, cind este interogat de cinci ori pe zi şi tot de atîtea ori torturat pentru a divulga numele tovarăşilor săi. „N-am spus nimic şi nul voi spune nimic“, i-a fost deviza în cele cinci zile cit a durat calvarul. La 14 martie este judecat şi condamnat la moarte. In Procesul verbal încheiat se motiva astfel sentinţa : „a fost condamnat la moarte pentru crima de împărţire de manifeste cu caracter subversiv şi pentru adunare de fonduri în scopuri nepermise..." In dimineaţa zilei de 28 martie 1942, este scos din celula sa şi dus în „Valea Piersicilor“ din incinta închisorii Jilava, unde este executat prin împuşcare. „Visa la o lume nouă,fericită“, îşi reamintea unul din cei care l-au cunoscut. Visa la o lume nouă, fericită, la o lume pe care prin eroismul lui şi al multor alţi luptători revoluţionari, prin voinţa maselor muncitoare dirijată de comunişti, prin hărnicia, talentul şi dragostea de ţară a poporului român a fost făurită, întruchiparea ei fiind societatea socialistă în mers sigur și ascendent către o dezvoltare multilaterală. FLORIAN TÄNASESCU ■du« mssms aa» asa