Scînteia Tineretului, august 1970 (Anul 26, nr. 6595-6619)

1970-08-08 / nr. 6601

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 2 St^ffArA 8 AUGUST 1970 Locuri vacante II INVĂTĂMÎNTUL SUPERIOR DE ARTA ÎNVATAMÎNTUtl SUPERIOR DE ARTA INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA SI CINEMATOGRAFICA „I. L. CA­RĂGI­ALE" BUCURESTI Facultatea de teatru ■tâ dramatică : clasa română 4 băieţi clasa germană 2 băieţi + 1 fată CONSERVATORUL „CIPRIAN PORUMBESCK­ BUCUREŞTI­Acultatea instrumente şi canto canto 2 locuri vioară 3 locuri violă * locuri violoncel 1 loo clarinet 4 locuri pian-orgă 9 locuri INSERVATORUL „G. DIMA" CLUJ Facultatea de instrumente şi canto vioară 5 locuri violă 1 loo violoncel 1 loo clarinet 3 locuri fagot 1 loo Facultatea compoziţia şi muzicologie secţia teoretică 6 locuri CONSERVATORUL „G. ENESCU“ — IAŞI Facultatea de instrumente şi canto canto 1 loo vioară 8 locuri violă 2 locuri violoncel 2 locuri harpă 2 locuri flaut 1 loo clarinet 2 locuri oboi 2 locuri corn 1 loo trompetă 1 loo pian-orgă 4 locuri Facultatea de compoziţie şi muzicologie secţia profesori de muzică 13 locuri INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE „N. GRIGORESCU" BUCUREŞTI Facultatea arte plastice pictură 1 loc sculptură 1 loo grafică 4 locuri acuitatea de arte decorative ceramică, sticlă, metal 1 loo arte textile 5 locuri arta interiorului, estetica formelor industriale 3 locuri REFLECTORUL NERETULUI din iniţiativa Comitetului ru­tes­t Covasna al U.T.C., la înt Iprinderea „Mobila“ şi Şan­­krul de construcţii din Sfîntu Georghe s-a înfiinţat o gazetă - perete „Reflectorul tineretu- Aiei sunt publicate foto­ grafii, însoţita de texte, cuprin­­zind aspecte negative din acti­vitatea tinerilor, avtnd ca scop înlăturarea şi prevenirea unor asemenea nedorite intimplări. Acţiunea, care a avut rol po­zitiv, urmează să fie extinsă şi in alte întreprinderi din judeţ. M. V. dialog Intre ORGANIZAŢII Poate că nu era nevoie chiar de un studiu sociologic amănun­ţit Un schimb de experienţă este Întotdeauna binevenit şi pu­team fi siguri dinainte că va în­truni aprobarea tuturor. Noi in­să, comitetul coordonator U.T.C. al Fabricii de tricotaje şi ciorapi din Sebeş, atunci cind am avut ideea aceasta am vrut neapărat să aflăm şi părerea tinerilor, am făcut sondaje în rindul unui ma­re număr dintre ei, la trebiadu-l nu numai dacă stai de acord, ci şi cum ar crede el că trebuie conceput Numai după aceea am pornit cu adevărat la treabă şi la scurtă vreme ne-am deplasat, în schimb de experienţă, la două Întreprinderi de acelaşi profil: Fabrica „7 Noiembrie" din Sibiu şi Fabrica de ciorapi din Timi­şoara. Ideea a fost pe deplin aprecia­tă, in toate implicaţiile ei pro­funde, abia ctad ne-am aflat la faţa locului, atît la Sibiu, cit şi la Timişoara. Ne-am dat seama cit de utile şi de fructuoase pot fi asemenea dialoguri pentru fiecare din organizaţiile U.T.C. partenere. Am trimis tineri din cei mai bine pregătiţi, din toate secţiile de producţie, am trimis cadre cu experienţă in activita­tea de organizaţie, care să poată discuta cu egală competenţă atît problemele specifice organizaţiei noastre, cit şi pe cele profesio­nale. Şi pot spune că nu avem nimic de regretat. Am învăţat de fiecare dată lucruri deosebite, în legătură cu propaganda şi folo­sirea cărţii tehnice, cu îndruma­rea tinerilor spre cursurile de calificare şi ridicarea calificării, despre căile prin care poate in­terveni organizaţia U.T.C. pentru economisirea materiei prime şi materialelor, am ascultat cu a­­tenţie explicaţiile date privind modul de organizare a locului de muncă, la fiecare fază de lucru — totul într-un perfect spirit de colegialitate, conştienţi şi unii şi alţii că nu avem decit de ciştigat din aceste întîlniri. Acestea au fost, de altfel, şi cuvintele cu care ne-au Întâmpinat şi ne-au însoţit tot timpul gazdele : „Lu­aţi de ls noi ce avem mai bun. Lăsaţi la noi ce aveţi mai bun". Ceea ce noi, cei şaizeci de ti­neri de la Întreprinderea „Se­beşul“, cred că am făcut cu pri­sosinţă. Şi ceea ce, fără îndoială, vor face, la rindul lor, şi tinerii din Sibiu şi Timişoara. Intr-un alt schimb de experienţă, in care de data aceasta noi vom fi gaz­dele. IANOŞ SIMION, secretarul comitetului coordonator U.T.C. TREI TEZAURE în apropierea localităţilor Bu­­huşi, Rediu şi Borleşti au fost descoperite trei tezaure de mone­de romane, conţinî­nd peste 1600 de dinari din argint, emişi în timpul împăraţilor Nero, Como­­dus şi Septimius Severus. Desco­perirea aduce noi şi importante dovezi despre situaţia economică a Moldovei în secolele II şi III e.n., relaţiile stabilite între Impe­riul Roman şi dacii liberi, consti­tuiţi în triburi independente pe teritoriul dintre Dunăre şi Carpaţii nordici. Faptul că aceste monede au aparţinut carpilor asta ataatat de vasele de ceramică In care au fost tezaurizate, vase purtînd ca­racteristicile artei dacice. O STAŢIE I.T.B. UNICĂ! In faţa întreprinderii de piese radio şi semiconductor! Băneasa există o neobişnuită staţie I.T.B. Ineditul ei constă în faptul că aici toţi călătorii care circulă cu mijloacele de transport îrn comun aşteaptă în ordine, la rînd, în faţa uşilor de urcare. Desigur, cei mai mulţi călători, majorita­tea covîrşitoare sînt chiar sala­riaţii I.P.R.S. Băneasa. Ei au reu­şit să imprime, chiar şi celor ve­niţi la plimbare pînă la „grădina" zoologică sau la „grădina Ciocîr­­lia“ spiritul de ordine şi discipli­nă. Trebuie să menţionăm că ast­fel de staţii nu am mai întîlnit la alte întreprinderi. Sîntem însă nedumeriţi de un lucru. De ce a­­ceia care urcă în linişte şi ordi­ne în această staţie, nu următoa­rele nu procedează la fel ? Cit de frumos ar fi dacă organizaţiile U.T.C. din celelalte fabrici şi în­treprinderi Industriale, „23 Au­,­gust“, „Vulcan“, „Semănătoarea“, „Electromagnetica“, „Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucu­reşti“, „Thicodava“, etc. ar gene­raliza experienţa bună a colegilor lor de la I.P.R.S. ! Şi după aceea vom vedea noi cine se mai mo­lipseşte... I. M. SUB CETINA BRAZILOR De aproape o lună de zile In munţii Lotrului, in apropierea coloniei I.C.H. de la Voineşiţa, funcţionează o tabără de odihnă a pionierilor şi şcolarilor orga­nizată de Consiliul judeţean Vîl­­cea al pionierilor.­­ Aici, sub cetina brazilor, în atmosfera tonifiantă a munţilor au fost instalate 10 corturi, fie­care avînd numele său, unul mai pitoresc decît altul, aşa cum fan­tezia bogată a copiilor a ştiut să le boteze. Profesorii locuiesc în „cortul babacilor“ (şi ei au ac­ceptat cu voie bună această fir­mă), fetele cele mai harnice în cel al „Albinelor“, cele mai mici în vîrstă în „Cortul căprioare­lor“. Alături de „cortul veseliei“ este şi cel al „gălăgioaselor“. Iar băieţii favorizaţi de soartă ocupă „Cortul cavalerilor“. In fiece di­mineaţă după obişnuitul program de Înviorare, elevii fac de servi­ciu pentru ordinea corturilor. pregătesc ceaiul şi gustarea pen­tru teren, inspectează curăţenia corturilor şi a taberei. Şi-au con­struit linguri, cu uneltele aduse in acest scop o „sală de mese“, „bucătărie“, care la fiecare seara devine foc de tabără, un leagăn şi tot ce este necesar. Construc­torii hidrocentralei i-au ajutat să instaleze lumina electrică, le-au amenajat pe cumul unui izvor un „spălător“. Dar cel mai pre­ţios lucru pe care l-au adus pio­nierii este veselia care are aici o mulţime de ipostaze. Excursii şi drumeţii pe potecile munţilor sau la şantierele hidrocentralei sunt acompaniate de concursuri de orientare turistică, învăţare de cântece, culesul fructelor de pădure etc. Numeroase alte în­treceri alcătuiesc bogatul pro­gram sportiv în care la loc de cins­te se află tragerea la ţintă cu arcul. La... clubul taberei se găsesc jocuri de şah, remi, table, două magnetofoane, un picup, acordeoane şi altele. Dar veselia şi petrecerea se amplifică seara la jurul focului de tabără. Tot aici, la Încheierea festivă a taberei va avea loc „Carnavalul veseliei“. Încheiat cu un ospăţ haiducesc pregătit cu concursul ciobanilor care işi pasc pe aici, turmele şi care le „zic“ copiilor doine şi balade de pe plaiurile Mioriţei. Cea de a patra serie a sosit in tabără ve­selă de la Lotru. Ii vor urma şi altele. V. RAVESCU LA TEHNIC-CLUB Raţiunea existenţei unui club al tineretului în anotimpul vacanţei pare simplu de formulat — el are obligaţia să facă agreabile vacan­ţele celor care îl frecventează în mod obişnuit. Din acest punct de vedere, programele săptămînale ale Tehnic-clubului sînt elocven­te. De luni şi pînă duminică şi a­­poi din nou, de luni şi pînă du­minică, la Tehnic-club sînt suve­rane muzica, veselia, dansul. Afi­şul care popularizează activităţile din ulima săptămînă este repre­zentativ pentru o perioadă mult mai întinsă : luni, formaţiile de muzicuţe şi dansuri au avut repe­tiţii, marţi, a fost o seară distrac­tivă, miercuri, vizionarea unui spectacol de estradă, 301, o după amiază de dans, vineri, un concert spectacol, sîmbătă, se va desfăşu­ra balul săptămînii, duminică va avea loc un matineu distractiv cu soliştii cîştigători la concursurile debutanţilor. Fireşte, obiecţiile la capitolul agrement ar fi lipsite de fundament. Totuşi, n-am putea spune că vizita noastră la Tehnic-club nu ne-a lăsat şi cîteva regrete. Pen­tru că Tehnic-clubul, în virtutea unei tradiţii pe care şi-a creat-o, a unei optici despre care ziarul nostru a mai scris şi cu alte îm­prejurări, continuă să răspundă cu timiditate vocaţiei sale cu to­tul particulare — cea tehnică. Ju­mătate din numărul cercurilor care concură la definirea speci­ficului său sunt închise — cel de chimie, de arte şi meserii, de ra­di­otehnicâ. Motivul ? In mod para­doxal, vacanţa. N-am crezut în te­meinicia unui asemenea argument. Nu pentru că am fi socotit, aprio­ric, vacanţa un interval propice intensificării activităţilor datorită absenţei altor­ obligaţii în cazul majorităţii . miembi­lor acestor cercuri — elevi ai şcolilor genera­le şi ai liceelor bucureştene, ci pentru că afluenţa la cercurile su­pravieţuitoare, foto, aero şi navo­­modelism, carting, ne-o dov­edise pe viu. Să n-o fi constatat înaintea noastră, să nu fi presupus adevă­rul acesta şi conducerea Tehnic­­clubului ? GABRIELA STOIAN EXPOZIŢIE Sub egida Comitetului judeţean pentru cultură şi artă Covasna, la Liceul nr. 1 din Sfîntu Gheorghe, a avut loc vernisajul unei expozii P­REMIERE C­INEMATOGRAFICE Cu : Zoltán Latinovits, Kállói Ferenc Producţie a studioului Dela-Berlin Regia : Joachim Hosier, Cu : Manfred Krug, Kurt Jung-Alsen, Frido Selter tu 4« picturi eu marmia­zind peste SO de taprfri fa ti« și acuarelă, preciUU ■ lucrări de grafici. BUHAI L rtUA D UN CENACLU DE PRESTIGIU La Cenaclul literar care acti­vează de mai bine de 6 ani in cadrul Academiei R. S. Româ­nia, au putut fi văzuţi in de­cursul anilor, academicieni ca AL Philippide, Geo Bogza, Vic­tor Eftimiu, Mihai Beniuc, cri­tici ca Şerban Cioculescu, Vla­dimir Streinu, Ovidiu Papadima, Nicolae Balotă, Edgar Papu, George Ivaşcu, Victor Crăciun, George Muntean, poeţi şi pro­zatori ca Eugen Barbu, Tiberiu Utan, Ştefan Augustin Doinaş, Liviu Călin, Ion Banuţă, Radu Boureanu, Traian Lancu, şi mulţi alţii, fiecare aducindu-şi contribuţia la disocierea valorii de non-valoare, a talentului de manifestarea veleitară, lipsită de har. Aici, in şedinţele de lucru au fost prezentate eseuri pe teme actuale, aşa cum au fost cele ale lui Petru P. Ionescu, AL Constant, Sanda Diamantescu, Radu Hincu şi care au dat discuţiilor o finalitate, sub o amprentă de intelectualitate ne­abuzivă, flexibilă, deschisă, ade­vărate invitaţii la meditaţie fi­lozofică. Aşa, de pildă, ultima şedinţă, condusă de poetul şi criticul Liviu Călin, şef redac­tor al Editurii „Eminescu“ a­ cu­prins în programul ei prezen­tarea volumului „Dona Sixtina“ de Matei Alexandrescu şi a po­vestirilor din Deltă, apărute sub titlul „Lacrima delfinului“ de Teodor Ştefănescu, precum şi un fragment din nuvela „Apele negre“ de Lola Stere Chiracu şi „Variaţiuni pe teme actuale“ de Al. Constant Cenaclul literar „George Că­­linescu“ va fi prezent peste pu­ţină vreme in librării cu o ma­sivă antologie lirică intitulată „Poarta cuvintelor“ care cuprin­de peste 70 de colaboratori şi unde alături de nume de mare prestigiu, ca Victor Eftimiu, Mi­hai Beniuc, Ion Brad, Tiberiu Utan, Marin Sorescu, Ştefan Augustin Doinaş, Violeta Zam­­firescu, Virgil Carianopol, Petre Strihan, figurează Teo­dor Anastasiu, Xenia Andrei, Ştefan Ciobotăraşu, Mihai Constantinescu, Constanţa Craiu, Valentin Deşliu, Stela Dobrogeanu, Ina Otilia Ghiulea, Adrian Hoajă, D. Marian, Rodi­­ca Mihăilă, Simona Nistor, Ion Oltea­nu, C. Păunescu, Dinu Prune, Mihai Stănescu, Lidia Stăniloae, Ion Tudor, Sanda Tonescu, într-o sinteză lirică despre care, sperăm, critica lite­rară își va spune cuvîntul. ION POTOPIN în atenţia absolvenţilor de liceu A apărut: ÎNDRUMĂTORUL PENTRU ADMITEREA ÎN ŞCOLILE DE SPECIALIZARE POSTLICEALĂ Ministerul învăţământului publică condiţiile de admite­re, reţeaua şi profilul şcoli­lor de specializare postliceală. La dispoziţia absolvenţilor de liceu care se orientează spre această formă de Învă­ţământ stau numeroase şcoli, răspîndite în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti. Ele dau o calificare profesională în zeci şi zeci de meserii — de la asistent medical la elec­tromecanic, desenator, conta­bil sau constructor. Absolven­ţii şcolilor de specializare postliceală sunt repartizaţi în întreprinderi, uzine, şantiere, institute de proiectări — con­form specialităţii dobîndite. Concursul de admitere — invăţămînt de zi, seral şi fără frecvenţă — se desfăşoară în perioada 25—30 septembrie 1970. Examinarea se face din materia cuprinsă in progra­mele școlare ale claselor IX— XII de liceu. Broşura poate fi consultată la secretariatele şcolilor de specializare postliceală, role pe lac. Noua centrală telefonică automată din cartierul Drumul Taberei din Capitală, dată recent la funcțiune. SUNETUL MUZIc: rulează la Patria (orele 9; 12,45; 18,30; 20,30). DRAGOSTE ȘI VITEZA : rulea­ză la Republica (orele 9; 11,15; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15) Stadionul Dinamo (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Victoria (orele 8,45; 11; 13,30; 16; 18,15; 20,30). FRAȚII SAROYAN : rulează la Central (orele 9; 11,15; 13,35; 15,45; 18,15; 20,45). PROGRAM DE FILME DOCU­MENTARE : rulează la Timpuri Noi (orele 9—21 in continuare). MONȘTRII : rulează la Capitol (orele 9,15; 11,30; 14; 16,15; 18,30; 20,45) , Favorit (orele 10, 13; 15,30; 18; 20,30), TIFFANY MEMORANDUM : ru­lează la Sala Palatului (ora 19,30) , Luceafărul (orele 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21), București (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21), Grădina Doina (ora 20,15) , Grădina Festival (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Festival (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21). STRĂINII : rulează la Lumina (orele 9—16,15 în continuare; 18,30; 20,45) . AFURISITUL DE BUNIC : ru­lează la Doina (orele 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30). La orele 10 Pro­gram pentru copii: Cosmos (orele 15,30; 18, 20,15). JANDARMUL SE INSOARA ! rulează la Feroviar (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Modern (o­­rele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45), Arenele Romane (ora 20.30) . PETRECEREA : rulează la Ex­celsior (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 21), Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30), Flamura (o­­rele 11, 16; 18,15; 20,30), Grădina Expoziţia (ora 20,15), ARGOMAN SUPERDIABOLI­­CUL : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18 15; 20,30), Aurora (o­­rele 9; 11,15; 13 30; 16; 18,15), To­mis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 38,15) , Grădina Aurora (ora 20,30), Grădina Tomis (ora 20,15). OMUL PE CARE-L IUBESC : rulează la înfrăţirea (orele 17,30; 19) . SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO : rulează la Buzeşti (o­­rele 15,30; 18), Volga (orele 16; 18,15; 20,30), Grădina Buzeşti (ora 20,15). FREDDY ŞI CINTECUL PRE­RIEI : rulează la Dacia (orele 8,45—20,30 în continuare). ACEASTA FEMEIE : rulează la Bucegi (orele 10; 16; 18,15; 20,30), Miorița (orele 11; 15; 17,30; 20), Lira (orele 15,30; 18), Grădina Bu­­cegi (ora 20,30), Grădina Lira (ora 20,15). Ken Klark, vedeta filmului „Tif­fany memorandum“ PAN WOLODYJOWSKI , rulea­ză la Floreasca (orele 15,30; 19), Arta (orele 16), Grădina Arta (ora 20). OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT : rulează la Unirea (o­rel( 15,30; 18). JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET : rulează la Drumul Să­rii (orele 15,30; 17.45; 20). MY FAIR LADY : rulează la Giulești (orele 15,30; 19). PRIETENI FARA GRAI : rulea­ză la Cotroceni (orele 15,30; 17,45; 20). DEPARTE IN APUS : rulează la Viitorul (ora 20). MARILE VACANTE : rulează la Viitorul (orele 16, 18), Grădina Rahova (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOC­TORULUI MARUSE : rulează la Moșilor (orele 15,30; 18). JOCUL CARE UCIDE ! rulează la Popular (orele 15,30; 18; 20,15), WARLOCK : rulează la Munca (orele 15,30; 18; 20,15). STA­PIN PE SITUAȚIE : rulează la Vlran (orele 15,30; 18), Grădine Vlran (ora 20,15). MISTERIOSUL X DIN COSMOS: rulează la Grădina Unirea (ora 20,30),­­Crîngași (orele 15,30; 18; 20,15) . . DREPTUL DE A TE NAȘTE : rulează la Progresul Parc (ora 20.15) . CICLUL : MARI SUCCESE DE ALTA DATA : rulează la Grădi­na Capitol (orele 20 . 22). MARELE SEMN ALBASTRU­­ rulează la Flacăra (orele 15.30). AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNE­CA : rulează la Flacăra (orele 18 . 20.15) . ANICIKA : rulează la Rahova (orele 15,30: 18). UN CUIB DE NOBILI : rulează la Progresul (orele 15,30: 18). RĂZBUNĂTORUL : rulează la Pacea (orele 15,30; 18: 20:15). OPERAȚIUNEA LADY CHA­PLIN : rulează la Ferentari (orele 15,30; 18: 21,15). SIMBATA, * AUGUST 1970 Teatrul Evreiesc de Stat : AC­TUL de căsătorie — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boema) : SONATUL LUNII — ora 20. DUMINICA, 9 AUGUST 1970 Teatrul Evreiesc de Stat : MA­­ZEL TOV — ora 19,30; Teatrul „C. Tănase“ (La Grădina Boe­ma) : SONATUL LUNII — ora 20. SIMBATA, 8 AUGUST 1970 PROGRAMUL I • 17,00 Deschiderea emisiuniii Microavanpremieră a 17,05 Emi­siune în limba germană a 18,05 A­nunţuri­­_ publicitate • 18,15 „Ex-Terra ’70“ — emisiune con­curs pentru pionieri şi şcolari (Fi­nala) • 19,15 Anunţuri — publici­tate a 19,20 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici • 19,30 Tele­jurnalul de seară • 20,00 Tele­­enciclopedia, în cuprins : Nicolae Iorga (document); Golf; Cascadori • 20,55 „Pasărea măiastră“ — re­portaj de Carmen Dumitrescu • 21,15 Film serial : „Incoruptibilii" (II) — „Jocul de șah“ • 22,05 Re­cital : Hanna Mazek­ova (Ceho­slovacia) • 23,00 Revistele săptă­­mînil de Nicolae Popescu a 23.10 Of, Inimioară. Cîntece de petrece­re intepretate de Emil Gavriș a 23.30 Telejurnalul de noapte. Sport. PROGRAMUL H • 20,00 Poesis. Versuri In lectu­ra autorilor : Nina Cassian a 20,15 La fîntîna dorului.: Joc popular — dans clasic românesc a 20,45 „întoarcerea lui Odiseu“ — o pro­ducţie a studiourilor TV din U.R.S.S. a 21,15 Seara melomanu­lui. In program : Filmul muzical­­coregrafic „Lumini şi sunete de odinioară“. Profil in creaţia ro­mânească de cameră : Emil Lerescu a 22,30 Film serial . ,,La fiecare km.“ (VII) a 23,30 închide­rea emisiunii programului II. DUMINICĂ, 9 AUGUST 1870 PROGRAMUL I a 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. V­ila copiilor a 10,00 Viaţa satului a 11,15 In reluare la cererea telespectatorilor — reci­tal Margareta Pîslaru şi Udo Jur­gens a 12,00 De strajă patriei a 12,30 Concert simfonic — Culorile romantismului a 13,15 Emisiune în limba maghiară e 14,45 Inchi­­derea emisiunii de dimineaţă a 16,00 Deschiderea emisiunii de după-amiază _ Fotbal : Retro­spectivă Mexic ’70 — Aspecte de la meciul România — Cehoslova­cia a 17,00 Studioul ,,N“ a 39,00 Anunţuri — publicitate a 19,10 Flori de mină — emisiune consa­crată Zilei minerului a 19,30 Tele­jurnalul de seară a 20,00 Orizontul Unu — reportaj din Valea Jiului a 20,30 Concert Salvatore Adamo la Bucureşti a 21,45 Luna-Parc — Bucureşti, august 1970 a 22,00 In­­ţimea desenului animat a 22,15 Telejurnalul de noapte a 22,25 Te­lesport a 23,00 închiderea emi­siunii. PROGRAMUL II a 20,00 Arte frumoase — Expo­ziţii bucureştene estivale a 20,15, Reluarea serialului de sîmbătă seara (II) 21,05 Stagiune lirică TV. a 21,45 închiderea emisiunii pro­gramului II. 60 DE MI DE LA NAŞTEREA EDPTAEDRDEDIC DENIST POMPILIU STEED Numele lui Pompiliu Ştefu semnifică în istoria luptei revolu­ţionare a proletariatului român un drum plin de jertfe, un drum al curajului şi eroismului, un drum al victoriei idealurilor şi aspiraţiilor mulţimii muncitoare. S-a născut la Turnu Severin, in familia numeroasă a unui muncitor. Copilăria sa ca şi a ce­lor cinci fraţi ai săi este umbrită de spectrul sărăciei. Urmează doar cîteva clase primare, fiind nevoit să-şi întrerupă şcoala pen­tru a-şi putea cîştiga singur exis­tenţa. Timp de doi ani este u­­cenic la o școală de tipografi, după care, în 1927, se angajează la întreprinderea grafică „Scrisul românesc“ din Craiova. După satisfacerea stagiului mi­litar, vine la București unde lu­crează o perioadă de timp la ti­pografia „Cartea românească". Revine în mijlocul muncitorilor într-o perioadă de vie eferves­cenţă revoluţionară, determinată de agravarea situaţiei lor mate­riale — consecinţă a efectelor crizei economice care se mani­festa în acei ani. Nedreptăţile societăţii în care trăia, accentua­rea exploatării maselor munci­toare îi dezvoltă un puternic sentiment de revoltă. Acum, mai mult ca oricînd, crede în cauza justă a muncitorimii şi optează fără rezerve pentru lupta revolu­ţionară ca unic mijloc de dezro­bire a celor ce muncesc. Se a­­lătură cu tot elanul său tineresc acţiunilor revendicative ale lu­crătorilor de la „Cartea româ­nească“, în 1935 se află în pri­mele rînduri ale greviştilor de la această întreprindere tipogra­fică din Capitală, care au înce­tat lucrul revendicînd ameliora­rea condiţiilor de muncă şi îm­bunătăţirea salarizării. A tras tot mai mult pe făgaşul luptei revo­luţionare, Pompiliu Ştefu hotă­­ răşte să se înroleze în rîndurile P.C.R. La începutul anului­­1937 îşi schimbă locul de muncă, anga­jîndu-se la „Imprimăria Naţio­­nală“, în noul colectiv de muncă, prin firea-i deschisă, sinceră, prin felul limpede şi prietenos de a vorbi cu oamenii, cîştigă repede încrederea şi preţuirea tovarăşi­lor săi. Pompiliu Ştefu se dovedeşte a fi acelaşi tînăr curajos şi ener­gic şi în anii grei ai dictaturii militaro-fasciste. Cu toată teroa­rea dezlănţuită de organele re­presive împotriva mişcării revolu­ţionare şi democratice, împreu­nă cu Nicolae Mohon­es­cu, de care-i leagă o caldă şi sta­tornică prietenie, şi cu alţi co­munişti el îşi asumă importan­ţa, dar şi dificila misiune de a difuza în rindul muncitorilor ma­terial propagandistic editat de P.C.R. Pentru a sprijini şi mai mult activitatea propagandistică, tî­­nărul comunist încearcă, împreu­nă cu alţi militanţi revoluţionari, să organizeze o tipografie. Ini­ţiativa sa nu poate, fi finalizată datorită imposibilităţii procurării întregii instalaţii necesare proce­sului de tipărire. Activitatea sa propagandistică se conjugă cu munca depusă în cadrul organi­zaţiei de partid căreia îi aparţine. De multe ori unele şedinţe sunt organizate chiar la locuinţa sa. Această neobosită activitate este însă curmată brusc de ares­tarea sa, survenită la 25 februa­rie 1942. Organele de siguranţă, care-l urmăreau de mai mult timp, după o minuţioasă perche­ziţie la domiciliul său îl depun­­ la arestul Prefecturii Poliţiei Ca­pitalei. Urmează zile de coşmar, c­ind este interogat de cinci ori pe zi şi tot de atîtea ori torturat pentru a divulga numele tovară­şilor săi. „N-am spus nimic şi nul voi spune nimic“, i-a fost deviza în cele cinci zile cit a durat calvarul. La 14 martie este ju­decat şi condamnat la moarte. In Procesul verbal încheiat se moti­va astfel sentinţa : „a fost con­­dam­nat la moarte pentru crima de împărţire de manifeste cu caracter subversiv şi pentru adu­nare de fonduri în scopuri ne­­permise..." In dimineaţa zilei de 28 mar­tie 1942, este scos din celula sa şi dus în „Valea Piersicilor“ din incinta închisorii Jilava, unde este executat prin împuşcare. „Visa la o lume nouă,­fericită“, îşi reamintea unul din­ cei care l-au cunoscut. Visa la­ o lume nouă, fericită, la o lume pe care prin eroismul lui şi al multor alţi luptători revoluţionari, prin voinţa maselor muncitoare diri­jată de comunişti, prin hărnicia, talentul şi dragostea de ţară a poporului român a fost făurită, întruchiparea ei fiind societatea socialistă în mers sigur și ascen­dent către o dezvoltare multila­terală. FLORIAN TÄNASESCU ■du« mssms aa» asa

Next