Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)

1970-09-16 / nr. 6633

,SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 LINOTRONUL — 1000 UTERE PE SECUNDA Linotronul, folosit în tipogra­fia Congresului Statelor Unite din Washington, culege cu o Viteză pînă la 1000 litere pe secundă. El reuşeşte să înlăture timpii morţi ce există între cal­culatorul digital de mare viteză şi utilajul obişnuit de cules, fo­losit în artele grafice cu viteze relativ mai mici. Cuvintele sunt culese pe o peliculă cu ajutorul unui calculator electronic, obţin­ând pe benzi magnetice carac­tere tipografice. Acestea apar pe un tub catodic de pe care se fotografiază pagina întreagă. Producţia maşinii poate ajunge la 12 pelicule (pagini) pe minut. O casetă ce conţine 137 metri de peliculă, poate cuprinde pînă la 1 000 pagini de text. Se pot folosi tipuri diferite de litere şi 1 020 caractere de la corp 5 la corp 18, cu ajutorul unui dispo­zitiv numit generatorul de ca­ractere. „Linotronul“ este rezultatul unei munci de patru ani depusă de Columbia Brodcasting System şi Morganthaler Linotype Com­pany. Prima lucrare culeasă cu ajutorul său va fi un catalog al obiectelor depozitate într-o ma­gazie. Ea va fi compusă din a­­proape 50 000 de pagini și va avea dimensiuni cu 40 la sută mai mici decît cele obișnuite, realizîndu-se în același timp o e­­conomie de 250 000 dolari. Se crede că această lucrare va dura aproximativ cinci săptămîni. A. P. STÎNA DE LA ILIŞEŞTI Pe şesurile însorite ale Mol­dovei, la răscrucea drumurilor care leagă mănăstirile Sucevei, Gura Humorului, Voroneţ, Su­­ceviţa şi Moldoviţa etc., de pă­durile seculare cu arbori de tisă ale Putnei , se află vestita „Stînă de la Urşeşti“, haltă călă­torilor, cuibul lăutarilor, lăcaşul petrecerilor. Construită în stil bucovinean, din lemn de jugas­­tru, cu încrustaţii la cornişe şi învelită în şindrilă de fag, avînd interioarele decorate cu trofee de vînătoare şi ceramică de Margi­nea, Stîna de la Urseşti este un popas de plăcute aduceri aminte. Aici, la acest han, după amiezile de toamnă se dezmorţesc cu flu­ier de baladă şi cîntece din frun­ză- O m tihnită „pace moldove­­nească se cuvine sa petrecem în citeva zile prin aceste vestite locuri. După aceea purcedem, mai departe, spre colinele do­mole ale domelor unde veveriţe domesticite primesc cu reverenţă alunele din palma noastră. Apoi vom coborî la vale spre Piatra, pe învolburata apă a Bistriţei. POPASUL FARA RECLAMĂ Din Predeal, străbătînd calea ferată prin stînga şi urcînd o pantă lină, ajungi în 15 minute la staţia de îmbarcare a noului teleferic. De aici, peste vîrf de cetini şi pe deasupra prăpăstiilor, comod, înfăşurat într-o pătură ai ajuns în alte 15 minute pe mun­te la altitudinea de 1457 m, în cel mai pitoresc loc din Munţii Baiului-Clăbucetul. Amplasat la o altitudine superioară celui de la Cota 1­400, un hotel modern — dotat cu restaurant, hol de re­cepţie, instalaţii de apă caldă şi rece, băi, duşuri, televizor şi te­lefon — aţine calea turiştilor chiar la piciorul muntelui. Este binevenit şi pentru cei care s-au ostenit, „per pedes“ din Azuga, pe cealaltă parte a versantului, şi pentru cei din Predeal care au „escaladat“ muntele,, comod ca pe bulevard pe cablul teleferi­cului. Aceste trasee modernizate ar trebui să fie în zilele de o­­dihnă mai aglomerate ca străzile staţiunilor din vale. Din păcate, acest minunat popas turistic în care au fost investite mari fon­duri de la buget /numai hotelul a costat 10 milioane lei) nu este pe deplin folosit, valorificat. Pe aici turistul se află întîmplător. Zăbovește doar cîteva ore. Ar vrea să mai rămînă clar prea mul­te argumente (în afara splendi­dului peisaj pe care îl admiră și-l fixează într-o oră pe peliculă) nu are şi pleacă mai departe spre alte cabane. S-ar fi putut ame­naja în acest „centru turis­tic montan“, statul major al com­petiţiilor turistice de schi şi cî­teva terenuri pentru sporturile care nu cer suprafeţe mari de a­­menajare: tenis, golf, crichet, popice. In lipsa acestora am văzut grupuri turistice care se jucau „de-a baba oarbă“ şi ,,de-a prin­­selea“. Dacă şi fantezia foruri­lor de la întreprinderea staţiuni­lor balneoclimaterice ar fi fost tot aşa de mare dînd dovadă de „subtilitate" turistică, eram la înălţime ! De la fereastra trenului din vale, peste hăuri, am vedea noap­tea reclama luminoasă a hotelu­lui zidit în vîrful muntelui. Dar n-o vedem pentru că nu există. Astfel, un frumos popas turistic agrementat de accesoriile model­ ne, foarte costisitoare rămîne, după doi ani de la intrare, un loc frumos, un fragment de ilus­trată prea puţin cunoscut. Locu­rile în hotel se ocupă doar la jumătate. Hotărît lucru, acesta este un popas fără reclamă ! I. M. TRADIŢIILE REVOLUŢIONARE ŞI TINERETUL A apărut în librării volumul „Tradiţiile revoluţionare şi e­­ducaţia tineretului“, care înmă­­nunchiază comunicările prezen­tate la simpozionul „Tradiţiile revoluţionare şi rolul lor în dez­voltarea conştiinţei socialiste, patriotice a tineretului“, orga­nizat de către Centrul de cer­cetări pentru problemele tine­retului şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist împreună cu Institutul de studii istorice şi social-politice şi A­­cademia de învăţămînt social­­politic „Ştefan Gheorghiu“, de pe lîngă C.C. al P.C.R. La acest simpozion, consacrat celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi celei de a 25-a aniver­sări a eliberării României de sub jugul fascist — două eveni­mente de importanţă majoră în istoria poporului român — au fost prezentate comunicări pe teme de istorie şi metodică a muncii educative, de către cer­cetători şi specialişti în istorie, activişti de partid şi ai U.T.C., cadre didactice şi ziarişti. Dezbaterile se înscriu ca o contribuţie de prestigiu în re­liefarea unor momente de sea­mă din istoria mişcării revolu­ţionare şi democratice din ţara noastră, din istoria partidului comunist şi a Uniunii Tineretu­lui Comunist, reliefind modul în care aceste minunate tradiţii, aureolate de romantismul revo­luţionar, sunt cunoscute şi con­tinuate în condiţiile etapei ac­tuale de edificare a socialismu­lui în ţara noastră, în procesul complex al educării şi formării conştiinţei socialiste, patriotice a tineretului României. Aprofundarea studiului, dar mai ales cunoaşterea nemijloci­tă a unor aspecte esenţiale din trecutul de luptă al mişcării re­voluţionare de tineret, genera­lizarea experienţei pozitive în munca de ridicare pe o treaptă calitativ superioară a activităţii educative în rîndul tineretului a constituit epilogul acestei re­uniuni. Dezbaterile sale, caracterizate de spiritul de înaltă competen­ţă şi ţinută ştiinţifică, consti­tuie pentru tineretul nostru, dar mai ales pentru activul organi­zaţiilor U.T.C., o sinteză care să stea la temelia activităţii sale viitoare, în acest domeniu. AL. I. STANDUL CĂRŢILOR DE TOAMNĂ Iniţiativă binevenită. In Pia­ţa Universităţii, vizavi de sta­tuia lui Spiru Haret, a fost inau­gurat ieri, la început de an şcolar, un stand de cărţi cu­­prinzînd literatură beletristică, tehnică, didactică şi pedagogică. Iniţiativa librăriilor din Capita­lă are drept scop să pună in­tr-un contact cît mai direct pe cititori cu ultimele noutăţi edi- ■ toriale care, de la un timp, se revarsă săptămînal în rafturile librăriilor şi bibliotecilor. Cum se vede şi din fotografie, acum cei mai mulţi cumpărători sînt­ şcolarii — care, proaspăt veniţi din vacanţă îşi completează bi­bliotecile şi îşi procură mate­rialul bibliografic necesar în noul an şcolar. „FOLCLORUL­ — DE GHEORGHE VRABIE Autor al „Baladei populare române“ şi al „Folcloristicii ro­mâne“. Gheorghe Vrabie pune la îndemîna cititorilor o nouă lucrare — „Folclorul“, apărută în Editura Academiei R.S.R. Ea se înfăţişează ca o sinteză cu­prinzătoare cu caracter istoric,­ teoretic şi aplicativ a întregului domeniu al folclorului. Autorul face o incursiune asu­pra diferitelor cuvinte şi idei, şcoli şi intervenţii de interdisci­­plinare, schiţînd un concept nou despre folclor ca expresie a mo­dului de viaţă şi a genului ar­tistic. In partea finală a lucrării sunt înfăţişate analitic categoriile şi genurile folclorului românesc, în­­cadrate într-o sferă comparativă mai largă, a folclorului european. H. L. CLUBUL FETELOR Din iniţiativa Comitetului mu­nicipal Iaşi al U.T.C. a fost inaugurat „clubul fetelor“ la care au acces tinerele din două mari Întreprinderi : „Moldova“ şi „Ţesătură". In program sunt in­cluse întîlniri cu oameni de cul­tură, medici, sociologi, psihologi, discuţii privind probleme de e­­tică, familie etc. La inaugurare, criticul de artă, lectorul Radu Neagru a vorbit despre „Senti­mentul frumosului“. V. V. ŞCOALA FRUMOSULUI Anul acesta, în municipiul Rm. Vîlcea şi-a deschis porţile pentru prima oară Şcoala popu­lară de artă, unitate şcolară de învăţămînt artistic, de nivel li­ceal, cu patru secţii : muzică, artă dramatică, coregrafie şi artă plastică. Zeci de candidaţi ti­neri din instituţiile, întreprin­derile şi şcolile vîlcene s-au pre­zentat în faţa comisiilor de exa­minare, bine pregătiţi. Şcoala are toate condiţiile ca să asigure cursanţilor, pe lîngă lecţii teoretice de o înaltă ţinu­tă, şi o seamă de acţiuni intere­sante : excursii de documentare, vizionarea unor spectacole, sim­pozioane, tabere de creaţie etc. Pe meleagurile vîlcene s-au dezvoltat şi cultivat tradiţii loca­le. Iată de ce şcoala de artă populară are şi două secţii exter­ne : una de ceramică la Horezu şi alta de ţesut-cusut la Mihăi­­leşti. Prof. TRAIAN LUNGU PODUL DE LA ARAD Vechiul pod de la Arad, ce traversează Mureşul, avariat in timpul războiului, şi, mai recent, din cauza inundaţiilor a intrat în plin proces de refacere. Pen­tru aceste lucrări au fost alocate circa 9 milioane Iei. Acţiunea este încredinţată şantierului 45 construcţii Căi ferate Bucureşti, elementele fiind fabricate la IPMPB Piteşti, unitate speciali­zată în acest gen de lucrări cu­noscută şi peste hotare. Podul de la Arad, al doilea din ţară ca mărime, care are placă ortotro­­pă carosabilă şi cu două trotua­re va înlesni în mare măsură, prin darea în folosinţă (prevăzu­tă pentru anul viitor) legătura cu marele centru urban econo­mic Timişoara. V. R. DESCOPERIREA UNEI NOI PEŞTERI Un grup de speologi amatori din Cluj, Oradea şi Arad au or­ganizat o expediţie de studii în Munţii Pădurea Craiului, zonă deosebit de bogată în fenomene carstice. Timp de opt zile, speo­logii amatori au explorat nume­roase avene, izbucuri şi ponoare, reuşind să descopere o nouă peş­teră. Aceasta se găseşte în bazi­nul superior al Văii Roşia, sub Dealul Farcului, şi este una din cele mai frumoase peşteri din ţară. Aici se întîlnesc stalagmite şi stalactite albe, foarte mari, care ornamentează splendid pe­reţii peşterii pe o lungime de a­­proape doi kilometri. Prin imen­sul gol subteran curge un rîu cristalin. Peştera Parcului a şi fost cartată. Interesant este că existenţa peşterii sub dealul cu acelaşi nume a fost dedusă ştiin­ţific şi confirmată prin executa­rea unui orificiu în stînca extrem de dură. Abia după şapte ore de muncă asiduă au izbutit temerarii speologi amatori să pătrundă în uluitoarea sală subterană. COSTIN AZIMIOARA — Sunteţi unul din tinerii ab­solvenţi. La ce lucraţi acum ? — Lucrez la un film de spio­naj în cinemascop color „Un a­­merican singuratic". Scenariul literar aparţine scriitorului Tu­dor Popescu, un consacrat al genului poliţist. Imaginea o sem­nează Costache Ciubotaru, mu­zica Richard Oschanitzki, sceno­grafia Liviu Popa, coregrafia Cornel Patrichi, filmul sperând să beneficieze de o distribuţie de calitate, pe care nu o anunţ încă, dar pe care o doresc a fi exact aceea pe care ar face-o pu­blicul însuşi, pus să aleagă in­terpretul cel mai nimerit. Fiind vorba de un film greu de reali­zat, sub raportul timpului rela­tiv întîrziat al intrării în produc­ţie şi respectiv al destul de a­­propiatelor termene de predare, am hotărît să-mi consolidez e­­chipa cu cîteva formaţii duble în ceea ce ar privi, de pildă, sce­nografia, costumele sau ilumina­rea. Copia standard va fi predată In primele luni ale anului viitor şi condiţiile unei bune desfăşu­rări economico-organizatorice. — Sinteţi mulţumit ? — Sínt, sigur că sínt. Dacă n-aş fi crezut în acest film, fie el şi un „film de spionaj" (numit aşa poate numai pentru ideea că pe fiecare geamantan se poa­te lipi o etichetă) nu m-aş fi a­­pucat de el. Filmul pe care-l fac este un film de formulă, un film în care se poate dovedi în pri­mul rînd o bună stăpînire a mij­loacelor „tehnice*, meşteşugă­reşti ale profesiunii pe care mi-am ales-o, dar în afară de asta poate fi şi un film realmente artistic prin climatul, prin starea care va degaja-o povestirea. — Proiecte viitoare . — Uriaşe, dar îndepărtate. Mă gîndesc la Principele lui Eugen Barbu, din care roman am şi în­ceput să visez în stare de trezire, scene întregi. Rog să-mi fie iertată ambi­ţia aspiraţiilor, dar la urma ur­melor fiecare om se poate ilu­ziona conştient sau inconştient cu orice idei. DORIN TUDORAN 2 300 DE ECUSOANE Pe drumurile judeţului Hune­doara sute de autovehicule poar­tă însemnul „Stăpîni pe vo­lan“, „avertizind“ că tinerii şo­feri participă la una dintre cele mai interesante şi utile acţiuni care se desfăşoară în judeţ. Cei mai mulţi concurenţi aparţin organizaţiilor U.T.C. de la I.C.S.H., U.M.M.R. Simeria, C.S.H. 2 300 de tineri au un mij­loc în plus de a-şi perfecţiona pregătirea profesională. M. VASILE AER PURIFICAT ÎN ÎNCĂPERI Dorinţa firească a fiecăruia din­tre noi de a respira aer cît mai pur, a constituit obiect de studiu al specialiştilor de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru electrotehnică. Aici se experimen­tează un radiator cu ventilator şi purificator de aer conceput de Ovidiu Bizinc. Aparatul, alimentat la reţeaua electrică, are un consum de ener­gie redus şi un debit de 4 metri cubi pe minut. Fiind reglabil ca poziţie, suflă in direcţia fixată aer cald purificat. Pentru aceasta se aspiră aerul din cameră, se trece prin două trepte de filtrare, prima reţinind umiditatea şi particulele in suspensie din încăpere, iar a doua eliminind mirosurile. De re­marcat că elementul purificator al celei de a doua trepte — cărbune­le activ — poate fi regenerat. Li­­mitatorul de temperatură sporeş­te calităţile noului produs prin eliminarea pericolului de aprin­dere. I. VOICU „SARMIS" — LA PRIMA EDIŢIE In judeţul Hunedoara se or­ganizează în perioada 20—27 septembrie o inedită săptămînă culturală „SARMIS“, aflată la prima ediţie. Ea cuprinde ma­nifestări prilejuite de comenia­­rea lui Ion Budai Deleanu şi sărbătorirea centenarului „So­cietăţii pentru , crearea unui fond de teatru român în Tran­silvania“. „SARMIS“, la prima ediţie, include o sesiune de co­municări ştiinţifice, un simpo­zion la care vor participa şi in­vitaţi din Oradea, Sibiu, Caraş- Severin etc., o şezătoare litera­ră şi spectacolul „Trei crai de la Răsărit“ de B. P. Haşdeu. Prof. I. VLAD „.MINCIUNA ARE PICIOA­RE SCURTE. Se numeşte Con­stantin Buru şi are 1a ani. Clndva a lucrat la cooperativa meşteşugărească din Caracal, dar i s-a părut că poate trăi mai bine fără să se osteneas­că. In ianuarie 1967 şi-a în­ceput aventura : fară bilete loto In valoare de 300 lei (care nu l-au purtat noroc) ; după 4 luni sparge bufetul ștrandu­lui din parc. Este trimis la In­stitutul de reeducare din A­­lexandria de unde fuge. A­­junge in cele din urmă la tri­bunal. 6 luni condamnare pen­tru furt, alte 3 luni pentru fals. Este eliberat în noiem­brie 1968. Intimplarea face ca la începutul anului 1969 Efti­­mie Neacşu din comuna Giu­­vărăşti, judeţul Olt, să-şi piar­dă buletinul pe care şi-l însu­şeşte Buru. Cu numele de îm­prumut se angajează la un parc distractiv particular din Oţelul Roşu, la altul din Fi­­liaşi. Călătoreşte fraudulos la Timişoara, Oradea. Este prins. Se legitimează. Se întocmesc procese verbale şi adevăratul posesor al buletinului e amen­dat prin somaţii de plată... Plictisit şi de plimbare, Buru revine la Filiaşi unde cu alţi „amici“ sparge chioşcul din staţia C.F.R. (coincidenţă, în noiembrie 1969, la un an de la eliberare). L-am văzut recent în boxa tribunalului. Pe parcursul anchetei, Buru se numea cînd Eftimie Neacşu din judeţul Olt, cînd Constan­­tinescu Ion din Tr. Măgurele. Dar cum minciuna are pi­cioare scurte, Buru şi-a reluat adevărata identitate şi locul pe care-l merita. ...GEANTA CU BANI. La Mi­liţia din Aiud s-a prezentat luni, pe la ora 15, un cetăţean intr-o stare avansată de ebrie­tate. Nu ştia prea bine ce-i cu el, dar de un lucru era sigur : pierduse o geantă­­cu bani. Gheorghe Condurache, merceolog la regionala C.F.R. Cluj sosise în oraş la ora 12 pentru a face o serie de plăţi muncitorilor C.F.R. din Aiud. Primul lui drum a fost însă în restaurant. S-a îmbătat şi nu mai ştie unde a lăsat o geantă în care avea 37 900 lei. ...O COMBINAŢIE CU FAN­TOME. A început urmărirea penală a lui Vasile Creangă, tehnician în transporturi la fabrica de ulei „Unirea“ din Iaşi, însoţind camioane în pe­rioada 1969—1970, întocmea state de plată fictive privind manopera de încărcare şi des­cărcare a unor cantităţi de coajă de floarea-soarelui. In acest fel a izbutit să-şi însu­şească 108 ooo lei. ...GROZAV INGINER ! în­grijitorii de animale D. Ké­téves, Al. Risca, Emil Fize­­şan, şi brigadierul zootehnic (halal brigadier !) de la I.A.S. Carani (fermă zootehnică Sîn­­andrei), jud. Timiş, din dispo­ziţia şefului fermei, inginerul Francisc Bila au scos la păşu­­nat 500 de bovine pe o tarla cu trifoi verde. Din cauză că au dat lama în trifoi, animalele s-au îmbolnăvit şi 13 bovine au trebuit să fie sacrificate, valoarea prejudiciului cauzat de această crasă neglijenţă (sau Incompetenţă 17) se ridică la 145 000 lei. ...UN AUTOBUZ IN LAC. Pe şoseaua Greaca-Hotarele, în Judeţul Ilfov, autobuzul 321B-6538, al autobazei 3 călă­tori Bucureşti, condus de C. Ogriţescu, transportînd 40 de pasageri, şi-a pierdut controlul direcţiei răsturnîndu-se într-un lac din marginea drumului. 6 pasageri au fost uşor răniţi. Din primele investigaţii reiese că accidentul s-ar datora unor defecţiuni la sistemul de frina­­re al maşinii. ...RECONSTITUIREA BICI­CLETEI. Nicolae Merlescu din comuna Vînători, judeţul Neamţ, după ce a furat o bi­cicletă în oraşul Tîrgu-Neamţ a dus-o acasă şi a demontat-o pînă la ultima piesă, ascun­­zind-o apoi într-o magazie. A fost descoperit de miliție, iar bicicleta, reconstituită, a fost înapoiată proprietarului ei. SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 9 ; 12,45 ; 16,30 ; 20,15). PASĂRILE : rulează la Lucea­fărul (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (ora 19,30), Grădina Doina (ora 20). MN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16; 18,30; 21), PATRICIA ŞI MUZICA rulează la Bucureşti (orele 9 ; 11,15 ; 13,45; 16,15 ; 18,45 ; 21). DEGETUL DE FIER : rulează la Feroviar (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Excelsior (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ;­ 16 ; 18,15 ; 20,30), Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13 30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). INTILNIREA : rulează la Festi­val (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Melodia (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Modem (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), Favorit (orele 10; 12 30; 15,30; 18; 20,30), Grădina Festival (ora 19,30), Arenele Romane (ora 19 30). NUMAI MORTUL VA RĂSPUN­DE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Central (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16 45; 18,45; 20,45). TĂCEREA BĂRBAȚILOR : ru­lează la Lumina (orele 9—16 în continuare ; 18,30; 20,30). ASTERIX ȘI CLEOPATRA : ru­lează la Doina (orele 11,30; 18,45; 16; 18,15; 20,30). HATARI: rulează la Timpul 4 Noi (orele 9,30—15 30 în continua­re) . FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANEŞTI (orele 18,30—20,45 în continuare). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Griviţa (ore­le 10,30; 16; 18,15; 20,30). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20­), Moşilor (orele 15,30; 18), Grădina Moşilor (ora 20), Grădina Unirea (ora 20,15), Unirea (ora 18). MONŞTRII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Dacia (orele 8,45­_20,30 în continuare). DRAGOSTE ŞI VITEZĂ : rulea­ză la Bucegi (orele 10; 15,45; 18), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20), Grădina Bucegi (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Unirea (ora 15,30). OPERAŢIUNEA LADY CHA­PLIN : rulează la Lira (orele 15,30; 18). Grădina Lira (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15,30 ; 17,45 ; 20). ÎNTÂLNIRE LA VECHEA MOS­CHEE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18, 20,30). INTRUSA : rulează la Cotroceni (ora 15,30). MARILE VACANȚE : rulează la Cotroceni (orele 17,45; 20). PETRECEREA : rulează la Vol­ga (orele 16; 18,15; 20,30), Popular (orele 15,30; 18; 20,15), Parcul Herăstrău (ora 19,30). AȘA AM VENIT : rulează la Viitorul (ora 20,15). SUB SEMNUL LUI MONTI CRISTO : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). MAYERLING (ambele serii) : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,30) - Tomis (orele 9; 12,15; 15.30) , Flamura (orele 16; 18,15; 20.30) , Grădina Aurora (ora 19), Grădina Tomis (ora 19). AMBUSCADA : rulează la Mun­ca (orele 16; 18, 20). ACEASTĂ FEMEIE : rulează la Flacăra (orele 16; 18; 20). TIFFANY MEMORANDUM : ru­lează la Arta (orele 15,30; 18), Gră­dina Arta (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTO­RULUI MABUSE : rulează la Vi­tán (orele 15,30; 18), Grădina Vi­tán (orele 15,30; 18), Grădina VI- CLIPA DE LIBERTATE : rulea­ză la Progresul (orele 15,30; 18). DEPARTE IN APUS : rulează la Ferentari (orele 15 30 ; 18 ; 20,15). AŞTEAPTĂ PI­X SE ÎNTUNE­CA : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20 15). SALARIUL GROAZEI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Progresul-Parc (ora 20). FREDDY ŞI CINTECUL PRE­RIEI : rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). LALEAUA NEAGRA : rulează la Cinerhoteca-Union (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 1979 Opera Română : LACUL LEBE­DELOR — ora 20 (Teatrul Aca­demic de Operă și Balet din Le­ningrad). Teatrul ,,C. Tănase“ (La Grădina Boema) . SONATUL LUNII — ora 20 ; Circul „Humberto“ (Parcul de lîngă Hipodrom, Cal. Plevnei) . PROGRAMUL ATRACŢIILOR MONDIALE__ ora 16. • 16,00 Deschiderea emisiunii — Fotbal : Dinamo-P.A.O.R. Salonic (Cupa europeană a oraşelor-tir­­guri) Transmisiune de la Stadio­nul Dinamo. 6 17,50 Microavan­­premiera zilei. 6 18,00 Momeme folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor. • 18,30 Cabinetul econo­mic T.V. — „Asigurarea şi con­trolul calităţii produselor“. « 19,15 Anunţuri, publicitate. « 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. ■ 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Concursul şi Festi­valul­ internaţional „George Enes­cu“ , ,Lacul lebedelor“ de p­­. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă şi Balet ,,S. M. Kirov“ din Leningrad (ac­tul I). Transmisiune de la Opera Română, a 20,50 Cronica literară de George Ivaşcu. a 21,05 „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski (ac­tul al IX-lea). • 22,00 Telejurna­lul de noapte. » 22,15 „Lacul lebe­delor“ de P. I. Ceaikovski (actul al X-lea). • 23,00 închiderea emi-, «lunii* 1 01CURSUL ŞI FESTIVALUL „GEORGE EISOI­“ Omagiu lui Bach Sub semnul unor vechi tra­diţii interpretative ale muzicii lui Bach, s-au situat cele două concerte date pe scena Festiva­lului enescian de reputată or­chestră de cameră din Leipzig. Identificată total cu datele stilistice ale barocului, forma­ţia oaspete s-a impus prin înaltul său profesionalism de­monstrat de sonoritatea impeca­bilă ca acureteţe şi omogenita­te de ansamblu, de precizie teh­nică a execuţiei, de culoarea rotundă şi consistentă a tempo­­ului etc. Interpretarea respectă cu scrupulozitate detaliul parti­turii, transmiţînd cu multă claritate structura textului mu­zical. Nota de autenticitate is­torică a tălmăcirii muzicale se recunoaşte uşor, lăsîndu-se descoperită prin prezenţa spiri­tului agogic al şcolii de la ENRIQUE PEREZ DE GUZMAN — După cite ştiu, sinteţi plecat de patru ani la Paris pentru studii. Cum vi se pare atmos­fera, emulaţia artistică şi spi­rituală a Parisului acestor ani ? — E o viaţă cu totul specială pe care trebuie s-o cunoşti în profunzime, în adîncimile ei surprinzătoare. O mare mişcare artistică ce vine din toată lu­mea converge şi acum către ca­pitala Franţei. E o mare deose­bire între a judeca Parisul cu ochiul turistului şi a trăi, a-i simţi freamătul interior. — Pînă acum, în ce ţări aţi concertat ? — Din Europa : Franţa, Belgia, Anglia, apoi în cîteva oraşe Am răsfoit după intilnirea cu marea muzică pe care ne-a ofe­rit-o timp de două zile cvartetul „Juilliard", cîteva dintre articole­le pe care le-au dedicat ansam­blului american (care soseşte la Bucureşti după ce a participat în această vară la mari festivaluri internaţionale) câteva dintre re­vistele de specialitate ale Euro­pei, Mannheim sau prin determina-,­rea perfect funcţionalizată ideii de epocă a relaţiei solist-or­­chestră. Un pregnant vers stilistic străbate întreaga interpretare ce se comunică sălii sub emble­ma­ unui impresionant rafina­ment intelectual. — Exprimarea îşi păstrează întotdeauna un ton de severi­tate temperamentală, poate u­­neori prea sever, faţă de căl­dura lăuntrică a muzicii lui Bach. Este motivul care ne re­ţine de altfel de la entuziasmul total ce s-ar cuveni de fapt colectivului „Bach Orchester des Gewandhauses-Leipzig“ pen­tru impunătoarele sale virtuţi artistice. TEODORA ALBESCU din Japonia. Oriunde m-aş afla, în turneu interpretez lucrări ale compozitorilor spanioli. Ve­deţi muzica spaniolă uzează, în cea mai mare parte, de un spi­rit impresionist, evocator, de atmosferă, foarte specific. Nu mă miră, pentru a face apel la un exemplu ilustru, că Zabale­­ta a interpretat la dv. concer­tul de Rodrigo care i-a fost dedicat şi ale cărui armonii îl însoţesc pretutindeni în lume. — Ce ştiţi despre compozitorul şi interpretul Enescu ? — Profesorii mei, şi în spe­cial MAGDA TAGLIAFERRO mi-au vorbit adesea despre personalitatea lui extraordi­nară, fantastică. Printre cei mai străluciţi compozitori ai veacului, Enescu impresionează prin marea lui căldură umană. Ca interpret mi-am format un ideal din figura unui alt mare român, Dinu Lipatti ale cărui discuri le păstrez ca pe o co­moară. Un ideal îndepărtat, greu de atins... GH. P ANGELESCU Cronicarii găsesc cu greu cu­vintele capabile să contureze mu­zicalitatea, virtuozitatea instru­mentală (mai bine-zis incredibila perfecţiune tehnică), capacitatea de comunicare, consistenţa stilis­tică, totala unitate sonoră, pato­sul, dar şi luciditatea interpreţi­lor. Robert Mann, Earl Carlyss, Samuel Rhodes, Claus Adam — sunt patru instrumentişti care pot apare oricând pe estrada solistică. Ei au renunţat la orice notorie­tate individuală dăruindu-se unui unic țel: marea literatură de cvartet a tuturor timpurilor. Juilliardul, reprezintă incarna­rea idealului interpretativ. Juilliardul reprezintă întruchi­parea poeticii muzicale. In două concerte, cvartetul „Juilliard“ ne-a prezentat cî­teva ore de vibrantă istorie a muzicii. In caligrafierea muzicie­nilor americani, Webern şi Berg ni s-au părut tot atit de apro­piaţi, tot atit de emoţionali ca şi Mozart şi Schubert. Cu greu vom putea găsi o altă versiune a cvartetului în la major k.v. 464 care­ să reuşească să sublinieze mai adine liniştea şi echilibrul mozartian ! Miniaturile lui Anton Wehem au avut maximă intensitate. Fascinantă ni s-a părut lumea cvartetului lui Schubert ce poartă titlul unui lied „Moartea şi fata". Unice bucurii ne-a adus cea de-a doua seară de concert dedi­cată miracolului cvartetelor lui Beethoven. Am ascultat cvartetul un­ul minor op. 59 nr. 2 cu blocurile sale de granit și Cvartetul opus 130 în si bemol major cu subli­mele sale reflectoare de lumini. Juilliardul s-a contopit cu toa­tă comunicarea artei beeth­ove­­niene. Nu am avut nici o clipă sentimentul învingerii enormelor dificultăţi tehnice care ţin în special de o perfectă sincroniza­re, de preluarea elementelor mo­­tivice. Pe scenă nu răsunau decât grandoarea pilonilor artei beetho­­veniene. Sala zguduită asculte cu răsuflarea tăiată pateticul dis­curs beethovenian. In aceste prime zece zile ale Festivalului enescian ni s-au o­­ferit clipe de mare bucurie ar­tistică. Serile „Juilliard“ rămân până in prezent marile lumini ale Fes­tivalului. IOSIF SAVA „Juilliard"— perfecţiunea muzicii Cvartetul ,Juilliard“ Foto: E. HOFFER

Next