Scînteia Tineretului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 6620-6645)
1970-09-16 / nr. 6633
,SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 LINOTRONUL — 1000 UTERE PE SECUNDA Linotronul, folosit în tipografia Congresului Statelor Unite din Washington, culege cu o Viteză pînă la 1000 litere pe secundă. El reuşeşte să înlăture timpii morţi ce există între calculatorul digital de mare viteză şi utilajul obişnuit de cules, folosit în artele grafice cu viteze relativ mai mici. Cuvintele sunt culese pe o peliculă cu ajutorul unui calculator electronic, obţinând pe benzi magnetice caractere tipografice. Acestea apar pe un tub catodic de pe care se fotografiază pagina întreagă. Producţia maşinii poate ajunge la 12 pelicule (pagini) pe minut. O casetă ce conţine 137 metri de peliculă, poate cuprinde pînă la 1 000 pagini de text. Se pot folosi tipuri diferite de litere şi 1 020 caractere de la corp 5 la corp 18, cu ajutorul unui dispozitiv numit generatorul de caractere. „Linotronul“ este rezultatul unei munci de patru ani depusă de Columbia Brodcasting System şi Morganthaler Linotype Company. Prima lucrare culeasă cu ajutorul său va fi un catalog al obiectelor depozitate într-o magazie. Ea va fi compusă din aproape 50 000 de pagini și va avea dimensiuni cu 40 la sută mai mici decît cele obișnuite, realizîndu-se în același timp o economie de 250 000 dolari. Se crede că această lucrare va dura aproximativ cinci săptămîni. A. P. STÎNA DE LA ILIŞEŞTI Pe şesurile însorite ale Moldovei, la răscrucea drumurilor care leagă mănăstirile Sucevei, Gura Humorului, Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa etc., de pădurile seculare cu arbori de tisă ale Putnei , se află vestita „Stînă de la Urşeşti“, haltă călătorilor, cuibul lăutarilor, lăcaşul petrecerilor. Construită în stil bucovinean, din lemn de jugastru, cu încrustaţii la cornişe şi învelită în şindrilă de fag, avînd interioarele decorate cu trofee de vînătoare şi ceramică de Marginea, Stîna de la Urseşti este un popas de plăcute aduceri aminte. Aici, la acest han, după amiezile de toamnă se dezmorţesc cu fluier de baladă şi cîntece din frunză- O m tihnită „pace moldovenească se cuvine sa petrecem în citeva zile prin aceste vestite locuri. După aceea purcedem, mai departe, spre colinele domole ale domelor unde veveriţe domesticite primesc cu reverenţă alunele din palma noastră. Apoi vom coborî la vale spre Piatra, pe învolburata apă a Bistriţei. POPASUL FARA RECLAMĂ Din Predeal, străbătînd calea ferată prin stînga şi urcînd o pantă lină, ajungi în 15 minute la staţia de îmbarcare a noului teleferic. De aici, peste vîrf de cetini şi pe deasupra prăpăstiilor, comod, înfăşurat într-o pătură ai ajuns în alte 15 minute pe munte la altitudinea de 1457 m, în cel mai pitoresc loc din Munţii Baiului-Clăbucetul. Amplasat la o altitudine superioară celui de la Cota 1400, un hotel modern — dotat cu restaurant, hol de recepţie, instalaţii de apă caldă şi rece, băi, duşuri, televizor şi telefon — aţine calea turiştilor chiar la piciorul muntelui. Este binevenit şi pentru cei care s-au ostenit, „per pedes“ din Azuga, pe cealaltă parte a versantului, şi pentru cei din Predeal care au „escaladat“ muntele,, comod ca pe bulevard pe cablul telefericului. Aceste trasee modernizate ar trebui să fie în zilele de odihnă mai aglomerate ca străzile staţiunilor din vale. Din păcate, acest minunat popas turistic în care au fost investite mari fonduri de la buget /numai hotelul a costat 10 milioane lei) nu este pe deplin folosit, valorificat. Pe aici turistul se află întîmplător. Zăbovește doar cîteva ore. Ar vrea să mai rămînă clar prea multe argumente (în afara splendidului peisaj pe care îl admiră și-l fixează într-o oră pe peliculă) nu are şi pleacă mai departe spre alte cabane. S-ar fi putut amenaja în acest „centru turistic montan“, statul major al competiţiilor turistice de schi şi cîteva terenuri pentru sporturile care nu cer suprafeţe mari de amenajare: tenis, golf, crichet, popice. In lipsa acestora am văzut grupuri turistice care se jucau „de-a baba oarbă“ şi ,,de-a prinselea“. Dacă şi fantezia forurilor de la întreprinderea staţiunilor balneoclimaterice ar fi fost tot aşa de mare dînd dovadă de „subtilitate" turistică, eram la înălţime ! De la fereastra trenului din vale, peste hăuri, am vedea noaptea reclama luminoasă a hotelului zidit în vîrful muntelui. Dar n-o vedem pentru că nu există. Astfel, un frumos popas turistic agrementat de accesoriile model ne, foarte costisitoare rămîne, după doi ani de la intrare, un loc frumos, un fragment de ilustrată prea puţin cunoscut. Locurile în hotel se ocupă doar la jumătate. Hotărît lucru, acesta este un popas fără reclamă ! I. M. TRADIŢIILE REVOLUŢIONARE ŞI TINERETUL A apărut în librării volumul „Tradiţiile revoluţionare şi educaţia tineretului“, care înmănunchiază comunicările prezentate la simpozionul „Tradiţiile revoluţionare şi rolul lor în dezvoltarea conştiinţei socialiste, patriotice a tineretului“, organizat de către Centrul de cercetări pentru problemele tineretului şi Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist împreună cu Institutul de studii istorice şi social-politice şi Academia de învăţămînt socialpolitic „Ştefan Gheorghiu“, de pe lîngă C.C. al P.C.R. La acest simpozion, consacrat celui de-al X-lea Congres al P.C.R. şi celei de a 25-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist — două evenimente de importanţă majoră în istoria poporului român — au fost prezentate comunicări pe teme de istorie şi metodică a muncii educative, de către cercetători şi specialişti în istorie, activişti de partid şi ai U.T.C., cadre didactice şi ziarişti. Dezbaterile se înscriu ca o contribuţie de prestigiu în reliefarea unor momente de seamă din istoria mişcării revoluţionare şi democratice din ţara noastră, din istoria partidului comunist şi a Uniunii Tineretului Comunist, reliefind modul în care aceste minunate tradiţii, aureolate de romantismul revoluţionar, sunt cunoscute şi continuate în condiţiile etapei actuale de edificare a socialismului în ţara noastră, în procesul complex al educării şi formării conştiinţei socialiste, patriotice a tineretului României. Aprofundarea studiului, dar mai ales cunoaşterea nemijlocită a unor aspecte esenţiale din trecutul de luptă al mişcării revoluţionare de tineret, generalizarea experienţei pozitive în munca de ridicare pe o treaptă calitativ superioară a activităţii educative în rîndul tineretului a constituit epilogul acestei reuniuni. Dezbaterile sale, caracterizate de spiritul de înaltă competenţă şi ţinută ştiinţifică, constituie pentru tineretul nostru, dar mai ales pentru activul organizaţiilor U.T.C., o sinteză care să stea la temelia activităţii sale viitoare, în acest domeniu. AL. I. STANDUL CĂRŢILOR DE TOAMNĂ Iniţiativă binevenită. In Piaţa Universităţii, vizavi de statuia lui Spiru Haret, a fost inaugurat ieri, la început de an şcolar, un stand de cărţi cuprinzînd literatură beletristică, tehnică, didactică şi pedagogică. Iniţiativa librăriilor din Capitală are drept scop să pună intr-un contact cît mai direct pe cititori cu ultimele noutăţi edi- ■ toriale care, de la un timp, se revarsă săptămînal în rafturile librăriilor şi bibliotecilor. Cum se vede şi din fotografie, acum cei mai mulţi cumpărători sînt şcolarii — care, proaspăt veniţi din vacanţă îşi completează bibliotecile şi îşi procură materialul bibliografic necesar în noul an şcolar. „FOLCLORUL — DE GHEORGHE VRABIE Autor al „Baladei populare române“ şi al „Folcloristicii române“. Gheorghe Vrabie pune la îndemîna cititorilor o nouă lucrare — „Folclorul“, apărută în Editura Academiei R.S.R. Ea se înfăţişează ca o sinteză cuprinzătoare cu caracter istoric, teoretic şi aplicativ a întregului domeniu al folclorului. Autorul face o incursiune asupra diferitelor cuvinte şi idei, şcoli şi intervenţii de interdisciplinare, schiţînd un concept nou despre folclor ca expresie a modului de viaţă şi a genului artistic. In partea finală a lucrării sunt înfăţişate analitic categoriile şi genurile folclorului românesc, încadrate într-o sferă comparativă mai largă, a folclorului european. H. L. CLUBUL FETELOR Din iniţiativa Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. a fost inaugurat „clubul fetelor“ la care au acces tinerele din două mari Întreprinderi : „Moldova“ şi „Ţesătură". In program sunt incluse întîlniri cu oameni de cultură, medici, sociologi, psihologi, discuţii privind probleme de etică, familie etc. La inaugurare, criticul de artă, lectorul Radu Neagru a vorbit despre „Sentimentul frumosului“. V. V. ŞCOALA FRUMOSULUI Anul acesta, în municipiul Rm. Vîlcea şi-a deschis porţile pentru prima oară Şcoala populară de artă, unitate şcolară de învăţămînt artistic, de nivel liceal, cu patru secţii : muzică, artă dramatică, coregrafie şi artă plastică. Zeci de candidaţi tineri din instituţiile, întreprinderile şi şcolile vîlcene s-au prezentat în faţa comisiilor de examinare, bine pregătiţi. Şcoala are toate condiţiile ca să asigure cursanţilor, pe lîngă lecţii teoretice de o înaltă ţinută, şi o seamă de acţiuni interesante : excursii de documentare, vizionarea unor spectacole, simpozioane, tabere de creaţie etc. Pe meleagurile vîlcene s-au dezvoltat şi cultivat tradiţii locale. Iată de ce şcoala de artă populară are şi două secţii externe : una de ceramică la Horezu şi alta de ţesut-cusut la Mihăileşti. Prof. TRAIAN LUNGU PODUL DE LA ARAD Vechiul pod de la Arad, ce traversează Mureşul, avariat in timpul războiului, şi, mai recent, din cauza inundaţiilor a intrat în plin proces de refacere. Pentru aceste lucrări au fost alocate circa 9 milioane Iei. Acţiunea este încredinţată şantierului 45 construcţii Căi ferate Bucureşti, elementele fiind fabricate la IPMPB Piteşti, unitate specializată în acest gen de lucrări cunoscută şi peste hotare. Podul de la Arad, al doilea din ţară ca mărime, care are placă ortotropă carosabilă şi cu două trotuare va înlesni în mare măsură, prin darea în folosinţă (prevăzută pentru anul viitor) legătura cu marele centru urban economic Timişoara. V. R. DESCOPERIREA UNEI NOI PEŞTERI Un grup de speologi amatori din Cluj, Oradea şi Arad au organizat o expediţie de studii în Munţii Pădurea Craiului, zonă deosebit de bogată în fenomene carstice. Timp de opt zile, speologii amatori au explorat numeroase avene, izbucuri şi ponoare, reuşind să descopere o nouă peşteră. Aceasta se găseşte în bazinul superior al Văii Roşia, sub Dealul Farcului, şi este una din cele mai frumoase peşteri din ţară. Aici se întîlnesc stalagmite şi stalactite albe, foarte mari, care ornamentează splendid pereţii peşterii pe o lungime de aproape doi kilometri. Prin imensul gol subteran curge un rîu cristalin. Peştera Parcului a şi fost cartată. Interesant este că existenţa peşterii sub dealul cu acelaşi nume a fost dedusă ştiinţific şi confirmată prin executarea unui orificiu în stînca extrem de dură. Abia după şapte ore de muncă asiduă au izbutit temerarii speologi amatori să pătrundă în uluitoarea sală subterană. COSTIN AZIMIOARA — Sunteţi unul din tinerii absolvenţi. La ce lucraţi acum ? — Lucrez la un film de spionaj în cinemascop color „Un american singuratic". Scenariul literar aparţine scriitorului Tudor Popescu, un consacrat al genului poliţist. Imaginea o semnează Costache Ciubotaru, muzica Richard Oschanitzki, scenografia Liviu Popa, coregrafia Cornel Patrichi, filmul sperând să beneficieze de o distribuţie de calitate, pe care nu o anunţ încă, dar pe care o doresc a fi exact aceea pe care ar face-o publicul însuşi, pus să aleagă interpretul cel mai nimerit. Fiind vorba de un film greu de realizat, sub raportul timpului relativ întîrziat al intrării în producţie şi respectiv al destul de apropiatelor termene de predare, am hotărît să-mi consolidez echipa cu cîteva formaţii duble în ceea ce ar privi, de pildă, scenografia, costumele sau iluminarea. Copia standard va fi predată In primele luni ale anului viitor şi condiţiile unei bune desfăşurări economico-organizatorice. — Sinteţi mulţumit ? — Sínt, sigur că sínt. Dacă n-aş fi crezut în acest film, fie el şi un „film de spionaj" (numit aşa poate numai pentru ideea că pe fiecare geamantan se poate lipi o etichetă) nu m-aş fi apucat de el. Filmul pe care-l fac este un film de formulă, un film în care se poate dovedi în primul rînd o bună stăpînire a mijloacelor „tehnice*, meşteşugăreşti ale profesiunii pe care mi-am ales-o, dar în afară de asta poate fi şi un film realmente artistic prin climatul, prin starea care va degaja-o povestirea. — Proiecte viitoare . — Uriaşe, dar îndepărtate. Mă gîndesc la Principele lui Eugen Barbu, din care roman am şi început să visez în stare de trezire, scene întregi. Rog să-mi fie iertată ambiţia aspiraţiilor, dar la urma urmelor fiecare om se poate iluziona conştient sau inconştient cu orice idei. DORIN TUDORAN 2 300 DE ECUSOANE Pe drumurile judeţului Hunedoara sute de autovehicule poartă însemnul „Stăpîni pe volan“, „avertizind“ că tinerii şoferi participă la una dintre cele mai interesante şi utile acţiuni care se desfăşoară în judeţ. Cei mai mulţi concurenţi aparţin organizaţiilor U.T.C. de la I.C.S.H., U.M.M.R. Simeria, C.S.H. 2 300 de tineri au un mijloc în plus de a-şi perfecţiona pregătirea profesională. M. VASILE AER PURIFICAT ÎN ÎNCĂPERI Dorinţa firească a fiecăruia dintre noi de a respira aer cît mai pur, a constituit obiect de studiu al specialiştilor de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru electrotehnică. Aici se experimentează un radiator cu ventilator şi purificator de aer conceput de Ovidiu Bizinc. Aparatul, alimentat la reţeaua electrică, are un consum de energie redus şi un debit de 4 metri cubi pe minut. Fiind reglabil ca poziţie, suflă in direcţia fixată aer cald purificat. Pentru aceasta se aspiră aerul din cameră, se trece prin două trepte de filtrare, prima reţinind umiditatea şi particulele in suspensie din încăpere, iar a doua eliminind mirosurile. De remarcat că elementul purificator al celei de a doua trepte — cărbunele activ — poate fi regenerat. Limitatorul de temperatură sporeşte calităţile noului produs prin eliminarea pericolului de aprindere. I. VOICU „SARMIS" — LA PRIMA EDIŢIE In judeţul Hunedoara se organizează în perioada 20—27 septembrie o inedită săptămînă culturală „SARMIS“, aflată la prima ediţie. Ea cuprinde manifestări prilejuite de comeniarea lui Ion Budai Deleanu şi sărbătorirea centenarului „Societăţii pentru , crearea unui fond de teatru român în Transilvania“. „SARMIS“, la prima ediţie, include o sesiune de comunicări ştiinţifice, un simpozion la care vor participa şi invitaţi din Oradea, Sibiu, Caraş- Severin etc., o şezătoare literară şi spectacolul „Trei crai de la Răsărit“ de B. P. Haşdeu. Prof. I. VLAD „.MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE. Se numeşte Constantin Buru şi are 1a ani. Clndva a lucrat la cooperativa meşteşugărească din Caracal, dar i s-a părut că poate trăi mai bine fără să se ostenească. In ianuarie 1967 şi-a început aventura : fară bilete loto In valoare de 300 lei (care nu l-au purtat noroc) ; după 4 luni sparge bufetul ștrandului din parc. Este trimis la Institutul de reeducare din Alexandria de unde fuge. Ajunge in cele din urmă la tribunal. 6 luni condamnare pentru furt, alte 3 luni pentru fals. Este eliberat în noiembrie 1968. Intimplarea face ca la începutul anului 1969 Eftimie Neacşu din comuna Giuvărăşti, judeţul Olt, să-şi piardă buletinul pe care şi-l însuşeşte Buru. Cu numele de împrumut se angajează la un parc distractiv particular din Oţelul Roşu, la altul din Filiaşi. Călătoreşte fraudulos la Timişoara, Oradea. Este prins. Se legitimează. Se întocmesc procese verbale şi adevăratul posesor al buletinului e amendat prin somaţii de plată... Plictisit şi de plimbare, Buru revine la Filiaşi unde cu alţi „amici“ sparge chioşcul din staţia C.F.R. (coincidenţă, în noiembrie 1969, la un an de la eliberare). L-am văzut recent în boxa tribunalului. Pe parcursul anchetei, Buru se numea cînd Eftimie Neacşu din judeţul Olt, cînd Constantinescu Ion din Tr. Măgurele. Dar cum minciuna are picioare scurte, Buru şi-a reluat adevărata identitate şi locul pe care-l merita. ...GEANTA CU BANI. La Miliţia din Aiud s-a prezentat luni, pe la ora 15, un cetăţean intr-o stare avansată de ebrietate. Nu ştia prea bine ce-i cu el, dar de un lucru era sigur : pierduse o geantăcu bani. Gheorghe Condurache, merceolog la regionala C.F.R. Cluj sosise în oraş la ora 12 pentru a face o serie de plăţi muncitorilor C.F.R. din Aiud. Primul lui drum a fost însă în restaurant. S-a îmbătat şi nu mai ştie unde a lăsat o geantă în care avea 37 900 lei. ...O COMBINAŢIE CU FANTOME. A început urmărirea penală a lui Vasile Creangă, tehnician în transporturi la fabrica de ulei „Unirea“ din Iaşi, însoţind camioane în perioada 1969—1970, întocmea state de plată fictive privind manopera de încărcare şi descărcare a unor cantităţi de coajă de floarea-soarelui. In acest fel a izbutit să-şi însuşească 108 ooo lei. ...GROZAV INGINER ! îngrijitorii de animale D. Kétéves, Al. Risca, Emil Fizeşan, şi brigadierul zootehnic (halal brigadier !) de la I.A.S. Carani (fermă zootehnică Sînandrei), jud. Timiş, din dispoziţia şefului fermei, inginerul Francisc Bila au scos la păşunat 500 de bovine pe o tarla cu trifoi verde. Din cauză că au dat lama în trifoi, animalele s-au îmbolnăvit şi 13 bovine au trebuit să fie sacrificate, valoarea prejudiciului cauzat de această crasă neglijenţă (sau Incompetenţă 17) se ridică la 145 000 lei. ...UN AUTOBUZ IN LAC. Pe şoseaua Greaca-Hotarele, în Judeţul Ilfov, autobuzul 321B-6538, al autobazei 3 călători Bucureşti, condus de C. Ogriţescu, transportînd 40 de pasageri, şi-a pierdut controlul direcţiei răsturnîndu-se într-un lac din marginea drumului. 6 pasageri au fost uşor răniţi. Din primele investigaţii reiese că accidentul s-ar datora unor defecţiuni la sistemul de frinare al maşinii. ...RECONSTITUIREA BICICLETEI. Nicolae Merlescu din comuna Vînători, judeţul Neamţ, după ce a furat o bicicletă în oraşul Tîrgu-Neamţ a dus-o acasă şi a demontat-o pînă la ultima piesă, ascunzind-o apoi într-o magazie. A fost descoperit de miliție, iar bicicleta, reconstituită, a fost înapoiată proprietarului ei. SUNETUL MUZICII : rulează la Patria (orele 9 ; 12,45 ; 16,30 ; 20,15). PASĂRILE : rulează la Luceafărul (orele 8,45; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15), Stadionul Dinamo (ora 19,30), Grădina Doina (ora 20). MN ARŞIŢA NOPŢII : rulează la Capitol (orele 8,30; 10,45; 13,15; 16; 18,30; 21), PATRICIA ŞI MUZICA rulează la Bucureşti (orele 9 ; 11,15 ; 13,45; 16,15 ; 18,45 ; 21). DEGETUL DE FIER : rulează la Feroviar (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Excelsior (orele 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30), Gloria (orele 9 ; 11,15 ; 13 30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30). INTILNIREA : rulează la Festival (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Melodia (orele 9; 12; 15,30; 18,15; 21), Modem (orele 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20,15), Favorit (orele 10; 12 30; 15,30; 18; 20,30), Grădina Festival (ora 19,30), Arenele Romane (ora 19 30). NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : rulează la Victoria (orele 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45). FRAGII SĂLBATICI : rulează la Central (orele 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16 45; 18,45; 20,45). TĂCEREA BĂRBAȚILOR : rulează la Lumina (orele 9—16 în continuare ; 18,30; 20,30). ASTERIX ȘI CLEOPATRA : rulează la Doina (orele 11,30; 18,45; 16; 18,15; 20,30). HATARI: rulează la Timpul 4 Noi (orele 9,30—15 30 în continuare) . FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANEŞTI (orele 18,30—20,45 în continuare). ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : rulează la Griviţa (orele 10,30; 16; 18,15; 20,30). DREPTUL DE A TE NAŞTE : rulează la înfrăţirea (orele 15,30; 17,45; 20), Moşilor (orele 15,30; 18), Grădina Moşilor (ora 20), Grădina Unirea (ora 20,15), Unirea (ora 18). MONŞTRII : rulează la Buzeşti (orele 15,30; 18), Grădina Buzeşti (ora 20,15). CĂSĂTORIE IN STIL GREC : rulează la Dacia (orele 8,45_20,30 în continuare). DRAGOSTE ŞI VITEZĂ : rulează la Bucegi (orele 10; 15,45; 18), Floreasca (orele 15,30; 18; 20,30), Mioriţa (orele 11, 15; 17,30; 20), Grădina Bucegi (ora 20,15). NOUL ANGAJAT : rulează la Unirea (ora 15,30). OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : rulează la Lira (orele 15,30; 18). Grădina Lira (ora 20). JANDARMUL SE ÎNSOARĂ : rulează la Drumul Sării (orele 15,30 ; 17,45 ; 20). ÎNTÂLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : rulează la Giulești (orele 15,30; 18, 20,30). INTRUSA : rulează la Cotroceni (ora 15,30). MARILE VACANȚE : rulează la Cotroceni (orele 17,45; 20). PETRECEREA : rulează la Volga (orele 16; 18,15; 20,30), Popular (orele 15,30; 18; 20,15), Parcul Herăstrău (ora 19,30). AȘA AM VENIT : rulează la Viitorul (ora 20,15). SUB SEMNUL LUI MONTI CRISTO : rulează la Viitorul (orele 15,30; 18). MAYERLING (ambele serii) : rulează la Aurora (orele 9; 12; 16; 19,30) - Tomis (orele 9; 12,15; 15.30) , Flamura (orele 16; 18,15; 20.30) , Grădina Aurora (ora 19), Grădina Tomis (ora 19). AMBUSCADA : rulează la Munca (orele 16; 18, 20). ACEASTĂ FEMEIE : rulează la Flacăra (orele 16; 18; 20). TIFFANY MEMORANDUM : rulează la Arta (orele 15,30; 18), Grădina Arta (ora 20,15). CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MABUSE : rulează la Vitán (orele 15,30; 18), Grădina Vitán (orele 15,30; 18), Grădina VI- CLIPA DE LIBERTATE : rulează la Progresul (orele 15,30; 18). DEPARTE IN APUS : rulează la Ferentari (orele 15 30 ; 18 ; 20,15). AŞTEAPTĂ PIX SE ÎNTUNECA : rulează la Pacea (orele 15,30; 18; 20 15). SALARIUL GROAZEI : rulează la Crîngaşi (orele 15,30; 18; 20,15), Progresul-Parc (ora 20). FREDDY ŞI CINTECUL PRERIEI : rulează la Cosmos (orele 15,30 ; 18 ; 20,15). LALEAUA NEAGRA : rulează la Cinerhoteca-Union (orele 9 ; 11 ; 13 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21). MIERCURI, 16 SEPTEMBRIE 1979 Opera Română : LACUL LEBEDELOR — ora 20 (Teatrul Academic de Operă și Balet din Leningrad). Teatrul ,,C. Tănase“ (La Grădina Boema) . SONATUL LUNII — ora 20 ; Circul „Humberto“ (Parcul de lîngă Hipodrom, Cal. Plevnei) . PROGRAMUL ATRACŢIILOR MONDIALE__ ora 16. • 16,00 Deschiderea emisiunii — Fotbal : Dinamo-P.A.O.R. Salonic (Cupa europeană a oraşelor-tirguri) Transmisiune de la Stadionul Dinamo. 6 17,50 Microavanpremiera zilei. 6 18,00 Momeme folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor. • 18,30 Cabinetul economic T.V. — „Asigurarea şi controlul calităţii produselor“. « 19,15 Anunţuri, publicitate. « 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. ■ 19,30 Telejurnalul de seară • 20,00 Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu“ , ,Lacul lebedelor“ de p. Ceaikovski. Interpretează Ansamblul de balet al Teatrului Academic de Operă şi Balet ,,S. M. Kirov“ din Leningrad (actul I). Transmisiune de la Opera Română, a 20,50 Cronica literară de George Ivaşcu. a 21,05 „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski (actul al IX-lea). • 22,00 Telejurnalul de noapte. » 22,15 „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski (actul al X-lea). • 23,00 închiderea emi-, «lunii* 1 01CURSUL ŞI FESTIVALUL „GEORGE EISOI“ Omagiu lui Bach Sub semnul unor vechi tradiţii interpretative ale muzicii lui Bach, s-au situat cele două concerte date pe scena Festivalului enescian de reputată orchestră de cameră din Leipzig. Identificată total cu datele stilistice ale barocului, formaţia oaspete s-a impus prin înaltul său profesionalism demonstrat de sonoritatea impecabilă ca acureteţe şi omogenitate de ansamblu, de precizie tehnică a execuţiei, de culoarea rotundă şi consistentă a tempoului etc. Interpretarea respectă cu scrupulozitate detaliul partiturii, transmiţînd cu multă claritate structura textului muzical. Nota de autenticitate istorică a tălmăcirii muzicale se recunoaşte uşor, lăsîndu-se descoperită prin prezenţa spiritului agogic al şcolii de la ENRIQUE PEREZ DE GUZMAN — După cite ştiu, sinteţi plecat de patru ani la Paris pentru studii. Cum vi se pare atmosfera, emulaţia artistică şi spirituală a Parisului acestor ani ? — E o viaţă cu totul specială pe care trebuie s-o cunoşti în profunzime, în adîncimile ei surprinzătoare. O mare mişcare artistică ce vine din toată lumea converge şi acum către capitala Franţei. E o mare deosebire între a judeca Parisul cu ochiul turistului şi a trăi, a-i simţi freamătul interior. — Pînă acum, în ce ţări aţi concertat ? — Din Europa : Franţa, Belgia, Anglia, apoi în cîteva oraşe Am răsfoit după intilnirea cu marea muzică pe care ne-a oferit-o timp de două zile cvartetul „Juilliard", cîteva dintre articolele pe care le-au dedicat ansamblului american (care soseşte la Bucureşti după ce a participat în această vară la mari festivaluri internaţionale) câteva dintre revistele de specialitate ale Europei, Mannheim sau prin determina-,rea perfect funcţionalizată ideii de epocă a relaţiei solist-orchestră. Un pregnant vers stilistic străbate întreaga interpretare ce se comunică sălii sub emblema unui impresionant rafinament intelectual. — Exprimarea îşi păstrează întotdeauna un ton de severitate temperamentală, poate uneori prea sever, faţă de căldura lăuntrică a muzicii lui Bach. Este motivul care ne reţine de altfel de la entuziasmul total ce s-ar cuveni de fapt colectivului „Bach Orchester des Gewandhauses-Leipzig“ pentru impunătoarele sale virtuţi artistice. TEODORA ALBESCU din Japonia. Oriunde m-aş afla, în turneu interpretez lucrări ale compozitorilor spanioli. Vedeţi muzica spaniolă uzează, în cea mai mare parte, de un spirit impresionist, evocator, de atmosferă, foarte specific. Nu mă miră, pentru a face apel la un exemplu ilustru, că Zabaleta a interpretat la dv. concertul de Rodrigo care i-a fost dedicat şi ale cărui armonii îl însoţesc pretutindeni în lume. — Ce ştiţi despre compozitorul şi interpretul Enescu ? — Profesorii mei, şi în special MAGDA TAGLIAFERRO mi-au vorbit adesea despre personalitatea lui extraordinară, fantastică. Printre cei mai străluciţi compozitori ai veacului, Enescu impresionează prin marea lui căldură umană. Ca interpret mi-am format un ideal din figura unui alt mare român, Dinu Lipatti ale cărui discuri le păstrez ca pe o comoară. Un ideal îndepărtat, greu de atins... GH. P ANGELESCU Cronicarii găsesc cu greu cuvintele capabile să contureze muzicalitatea, virtuozitatea instrumentală (mai bine-zis incredibila perfecţiune tehnică), capacitatea de comunicare, consistenţa stilistică, totala unitate sonoră, patosul, dar şi luciditatea interpreţilor. Robert Mann, Earl Carlyss, Samuel Rhodes, Claus Adam — sunt patru instrumentişti care pot apare oricând pe estrada solistică. Ei au renunţat la orice notorietate individuală dăruindu-se unui unic țel: marea literatură de cvartet a tuturor timpurilor. Juilliardul, reprezintă incarnarea idealului interpretativ. Juilliardul reprezintă întruchiparea poeticii muzicale. In două concerte, cvartetul „Juilliard“ ne-a prezentat cîteva ore de vibrantă istorie a muzicii. In caligrafierea muzicienilor americani, Webern şi Berg ni s-au părut tot atit de apropiaţi, tot atit de emoţionali ca şi Mozart şi Schubert. Cu greu vom putea găsi o altă versiune a cvartetului în la major k.v. 464 care să reuşească să sublinieze mai adine liniştea şi echilibrul mozartian ! Miniaturile lui Anton Wehem au avut maximă intensitate. Fascinantă ni s-a părut lumea cvartetului lui Schubert ce poartă titlul unui lied „Moartea şi fata". Unice bucurii ne-a adus cea de-a doua seară de concert dedicată miracolului cvartetelor lui Beethoven. Am ascultat cvartetul unul minor op. 59 nr. 2 cu blocurile sale de granit și Cvartetul opus 130 în si bemol major cu sublimele sale reflectoare de lumini. Juilliardul s-a contopit cu toată comunicarea artei beethoveniene. Nu am avut nici o clipă sentimentul învingerii enormelor dificultăţi tehnice care ţin în special de o perfectă sincronizare, de preluarea elementelor motivice. Pe scenă nu răsunau decât grandoarea pilonilor artei beethoveniene. Sala zguduită asculte cu răsuflarea tăiată pateticul discurs beethovenian. In aceste prime zece zile ale Festivalului enescian ni s-au oferit clipe de mare bucurie artistică. Serile „Juilliard“ rămân până in prezent marile lumini ale Festivalului. IOSIF SAVA „Juilliard"— perfecţiunea muzicii Cvartetul ,Juilliard“ Foto: E. HOFFER