Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-25 / nr. 6771
„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 La numai citeva zile de la încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al U.T.C. şi ale celei de-a VIII-a Conferinţe a U.A.S.R., am solicitat tovarăşului Ion Traian Ştefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., preşedinte al U.A.S.R., o convorbire privind implicaţiile pe care le vor avea dezbaterile acestor două mari evenimente din viaţa tineretului asupra activităţii studenţilor, a asociaţiilor lor. Pentru studenţimea ţării, ca şi pentru Întreaga generaţie tinără, Congresul U.T.C. şi Conferinţa asociaţiilor au constituit, fără îndoială, un moment de bilanţ asupra activităţii desfăşurată în organizaţia lor studenţească revoluţionară, mai ales după Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967, dar, cu deosebire, ele, au oferit cadrul stabilirii direcţiilor pentru viitoarea activitate. Putem aprecia că, dispunînd de aprecierile, îndemnurile pe care, de la tribuna Congresului nostru, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, le-a adresat organizaţiei şi tineretului român în ansamblul său , programul de activitate se conturează în jurul unor obiective de mare valoare pentru procesul muncii educative, pentru întreaga viaţă de organizaţie. Pe temeiul acestora, pot fi declanşate în facultăţi , acţiuni de maximum interes şi de mare eficienţă. , Rep. : Tocmai pentru că intrăm într-o altă etapă de muncă, calitativ superioară celei precedente, am dori să sintetizaţi ceea ce s-a detaşat că elemente noi pentru viaţa asociaţiilor studenţilor. • — Urmînd indicaţiile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la ultima Plenară a C.C. al P.C.R. referitoare la larga reprezentare în conducerea treburilor organizaţiilor obşteşti a celor ce muncesc direct în diferitele doiţienii de activitate. Conferinţa studenţilor, receptivă la această cerinţă — pe care însuşi procesul continuu de democratizare a vieţii noastre sociale a impus-o — a ales ca vicepreşedinţi ai Consiliului U.A.S.R. studenţi care îşi desfăşoară activitatea nemijlocit în organizaţii, acolo unde muncesc colegii lor, în institute şi facultăţi. Şi în trecut au existat doi vicepreşedinţi studenţi, dar amîndoi erau din Bucureşti. Acum, parcurgînd structura actualelor organe ale U.A.S.R. alese, oricine poate constata, unele schimbări care vor avea — după opinia noastră — un ecou pe planul calitativ al activităţii. Cei patru vicepreşedinţi studenţi, reprezentînd principalele centre universitare — Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara — au fost aleşi de conferinţă, din profile de învăţămînt diferite — învăţămînt politehnic, medical, universitar, agronomic. Şi nu este vorba aici de o reprezentare formală a unor centre universitare şi a unor viitoare profesii diferite, ci de a avea în conducerea asociaţiilor studenţi care lucrează nemijlocit în organizaţii, întrucît avînd mandatul de vicepreşedinţi, ei îşi vor menţine în continuare responsabilităţile cu care sunt învestiţi în centrele universitare, in institute ori facultăţi. Vicepreşedinţii studenţi nu au prin urmare funcţii onorifice ; mandatul lor se exercită atît la nivel central cît şi în centrele universitare. Rep. : După cîte am observat, nu numai alegerea unor studenţi ca vicepreşedinţi confirmă principiul antrenării largi a studenţilor la conducerea propriilor activităţi în cadrul asociaţiei... — Intr-adevăr, în ansamblu, componenţa Consiliului U.A.S.R. este dominată covîrşitor de către studenţi. Ei reprezintă echitabil centrele universitare, profilul institutelor. Au fost aleşi şi un număr de absolvenţi care-şi desfăşoară activitatea în cadrul organelor alese la nivel central şi la nivelul centrelor universitare. In plus, experienţa ne-a certificat o bună practică pe care o vom continua. Mai exact, ne preocupă să facilităm şi pe mai departe dezbaterea probleme- lor activităţii studenţeşti, sub toate aspectele ei, pentru a da girul generalizării unor iniţiative valoroase. Din acest motiv, Consiliul va lucra pe comisii constituite pe domenii de activitate distincte. In acelaşi timp, Conferinţa a aprobat ca plenarele Consiliului U.A.S.R., care se desfăşoară de două ori pe an , la începutul anului universitar şi în iarnă, între cele două semestre — să-şi organizeze activitatea potrivit noilor cerinţe impuse de complexitatea muncii noastre : prima va discuta problemele de ansamblu ale anului universitar, iar cea de-a doua va aborda o problematică selectivă, vizind domeniul în care să ne îndreptăm cu deosebire atenţia, pe baza rezultatelor dintr-un semestru de activitate. Iată, deci că, noua modalitate de desfăşurare a activităţii organelor de conducere ale asociaţiilor, desprinsă din lucrările Congresului şi ale Conferinţei vizează, pe de o parte, reprezentarea lărgită a studenţilor la conceperea, dirijarea şi realizarea sarcinilor iar pe de altă parte, adîncirea problemelor pe care le ridică activitatea social-profesională a studenţilor în însuşi cadrul organelor lor reprezentative. Rep. : Tovarăşe preşedinte, am reţinut din lucrările Conferinţei accentul care s-a pus privind reprezentarea studenţilor nu numai în asociaţiile lor, ci şi în cadrul larg al vieţii universitare. Pe această linie, ce concluzii se pot extrage pentru viitoarea etapă de muncă ? — Se ştie că partidul şi statul nostru au conferit studenţimii un statut social foarte larg, care-i creează condiţiile necesare şi o solicită totodată, să se manifeste activ, ca factor dinamic al societăţii, participant la procesul propriei formaţii pentru activitatea viitoare. Din acest punct de vedere, experienţa celor doi ani de când s-a consacrat instituţia profund democratică a reprezentării studenţilor în consilii profesorale şi senate a configurat valoarea participării lor la conducerea treburilor universitare şi a ridicat totodată unele probleme care vizează perfecţionarea acestei participări. Conferinţa noastră le-a subliniat cu atenţia cuvenită. Pe de o parte — dat fiind faptul că reprezentarea lor în organismele universitare s-a lărgit, — studenţii trebuie să-şi exercite cu mai multă competenţă Învestitura pe care o au din partea colegilor, cunoscind orientările procesului de învăţămînt, reglementările noi care intervin în cadrul şcolii superioare ca urmare a procesului perfecţionării ei, dar şi preocupările colectivelor din ani de studiu sau facultăţi al căror cuvînt îl exprimă — respectînd principiul consultării masei de studenţi. Dar, pe de altă parte, tot conferinţa a subliniat că din partea corpului profesoral şi al conducerilor de institute, trebuie să se manifeste o mai mare receptivitate în faţa problematicii pe care o ridică reprezentanţii studenţilor. De altminteri, vreau să amintesc că intenţionăm să creăm un cadru organizat de pregătire — în tabăra de la Izvorul Mureşului — pentru reprezentanţii studenţilor incit aceştia să-şi cunoască mai bine responsabilităţile ce le revin in consilii şi senate. Rep. : Ne gîndim că astăzi, cind apare acest interviu, începe un nou semestru al anului universitar. Deci, implicit, se poate vorbi de începutul aplicării în viaţă a obiectivelor desprinse din lucrările Congresului U.T.C. şi ale Conferinţei studenţilor. Aşadar, prin ce se va caracteriza semestrul pe care-l inaugurăm ? — Fără îndoială, prin pregătire profesională mult mai susţinută. Rezultatele recentei sesiuni de examene, calitativ îmbucurătoare, ne dau dreptul să avem mult mai mari pretenţii, să nu acceptăm în viitor, aşa cum s-a subliniat în conferinţă, mediocritatea, rezultatele superficiale. Ne aflăm in preajma unui Însemnat eveniment din viaţa poporului — sărbătorirea semicentenarului partidului — eveniment pe care studenţimea vrea să-l onoreze cu cele mai distinse rezultate. Sunt proiectate colocvii, cu, tema „P.C.R. şi mişcarea democratică studenţească", finalizate cu un colocviu ■ naţional, informări politice în cadrul cărora vor fi invitate personalităţi din viaţa socialpolitică şi ştiinţifică a ţării, un festival naţional pentru institutele de artă; au fost lansate concursuri de creaţie consacrate semicentenarului. In general, se poate spune că întreaga activitate a studenţilor — profesională, politică şi culturală — va fi dominată de dorinţa de a întîmpina semicentenarul partidului cu cele mai bune rezultate. Subliniez, în încheiere, dorinţa noastră ca delegaţii studenţilor la Congresul U.T.C. şi Conferinţa studenţilor să nu-şi considere încheiat mandatul lor o dată cu încheierea lucrărilor, ci să fie în continuare un factor activ, mobilizator al aplicării în practică , a măsurilor preconizate, făcîndu-le cunoscute colegilor lor. Nădăjduim, totodată, că cei aleşi vor onora cinstea ce li s-a făcut participind în propriile asociaţii la realizarea unor activităţi în măsură să dinamizeze viaţa de organizaţie, s-o facă mai consistentă pe coordonatele educaţiei politice, ale dezvoltării res-, ponsabilităţii studenţilor pentru îndatorirea lor sociala de a se pregăti in vederea exercitării competente a profesiilor viitoare. Interviu realizat de LUCREŢIA LUSTIG In viata asociaţiei studenţilor 0 ETAPA DE ACTIVITATE DINAMICA RESPONSABILĂ Interviul nostru cu tovarăşul ION TRAIAN ŞTEFĂNESCU secretar al C.C. al U.T.C., preşedinte al U.A.S.R. CONSILIUL U.A.S.R. MEMBRII 1. Alecu Silvia 2. Alexandrescu Ion 3. Alexe Doru Cristache 4. Almășan Vaier 5. Anastasia Argentina 6. Anghelina Nicoleta 7. Aurite Traian Ion 8. Bereczki Baltazar 9. Bîrliba Dan 10. Bocan Laura 11. Bojan Ion 12. Bontaș Vasile 13. Boștină Constantin 14. Botezatu Silviu Mihail 15. Bujdoiu Nicolae 16. Calotă Grigore 17. Cătuneanu T. Irina 18. Cerna Silviu 19. Cherecheș Dorel 20. Chirtu Dan 21. Ciobanu Gheorghe 22. Ciurescu Dan Constantin 23. Constantinescu Mihaela 24. Cozadin Elisabeta 25. Creţu Gheorghe 26. Cucoş Elena 27. Daravoina Nicolae 28. Deac Titus 29. Deleanu Ion 30. Dobsa Etelka 31. Doca Gheorghe 32. Dragomir Gheorghe 33. Driha Ana 34. Dumitraşcu Constantin 35. Enăchescu Dumitru 36. Fenesy Elisabeta 37. Filipaș Avram 38. Florescu Dumitru 39. Foof Otto Hans 40. Fuiorescu Elena Alexandrina 41. Galiş Mircea 42. Gogoaşă Cornel 43. Grigoriu Jean 44. Ienaşoni Liviu Ştefan 45. Ioan Petru 46. Ionescu Cristina Mihaela 47. Ionescu Sorin 48. Kelemen Edita 49. Kovács Dezideriu 50. Kronenberger Mariane 51. Lăzărescu Gabriel 52. Machat Cristoph 53. Manea Ana 54. Maniţiu Lucia 55. Marinescu Victoria 56. Mateescu Ioana 57. Mănăilă Ana-Maria 58. Miclea Florin 59. Milea Gheorghe 60. Miu Ioan 61. Modîlcă Mariana Eugenia 62. Musztak Ana 63. Negoescu Radu 64. Nicolae Constantin 65. Nicolescu N. Constantin 66. Niculescu Aurora 67. Niculescu Nicolae 68. Nistor Nicolae 69. Niţă Petre 70. Petcu Cornelia Gabriela 71. Pop Gheorghe 72. Popa Vladimir Dragoş 73. Popescu Barbu Emil 74. Pusztai Kalamán 75. Puşcă Iulian 76. Racariu Grigore 77. Reghini Ionel 78. Rogoşcă Mihai 79. Roşu Doina 80. Roşu V. Ion 81. Salomia Dumitru 82. Sanda Denisa 83. Sassu Emilian 84. Sasu Ion 85. Săvoiu Alexandru 86. Schuch Cristina 87. Soare Alexandru 88. Stoian Niculae 89. Şoima Gheorghe 90. Ștefan Angela 91. Ștefănescu Traian Ion 92. Teodorescu Dumitru 93. Teubert Adriana 94. Tomi Nicolae Marian 95. Tomozei Mihaela 96. Urs Iosif 97. Vişan Aurelian MEMBRII SUPLEANȚI 1. Ákos Zoltán 2. Anton Anton 3. Apostol Valeria 4. Balogh Maria 5. Boghian Elena 6. Cristian Mariana 7. Dănescu Sabinel 8. Donici Rodica 9. Draşcovici Borivoi 10. Drăgan Monica 11. Dumitriu Cornel 12. Duţescu Daniela 13- Eftenie Mihai 14. Frasin Mihai 15. Giurgiu Dochia 16. Jurcă Ana-Maria 17. Kendi Ecaterina 18. Marconi Magdalena 19. Mehes Katalin 20. Morega Ileana 21. Neicu Stela 22. Petrescu Maria 23. Popa Gheorghe 24. Popescu Sorana 25. Râcz Elisabeta 26. Stoica Ioan 27. Sufană Eugenia 28. Tufănaru Marinela MEMBRII COMISIEI DE CENZORI 1. Blăjan Ion 2. Bran Paul 3. Ciupa Radu 4. Drăgan Ioan 5. Fink Herbert Martin 6- Hajas Ana 7. Labiş Teodora 8. Liviuţ Gheorghe 9. Mihai Corneliu 10. Mocanu Romulus 11. Negruţiu Liana 12. Popescu Carmen 13. Stănescu Nicolae 14. Stîngaciu Dan 15. Ţarălungă Mariana JOI 25 FEBRUARIE 1971 . REZOLUŢIA Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România Cea de a VIII-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, desăşurîndu-şi lucrările în spiritul aprecie- tor şi îndemnurilor exprimate de tovarăul Nicolae Ceauşescu — secretarul geneal al Partidului Comunist Român , în alutul adresat Congresului al IX-lea al Uniunii Tinertului Comunist şi Confeinţei noastre, a dezbătut cu exigenţă şi ■esponsabilitate activitatea asociaţiilor rudenţeşti din ultimii doi ani, contribuia lor la formarea multilaterală a speciaiştilor, corespunzător cerinţelor dezvoltă■ii economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste, îndeplinind mandatul încredinţat de înreaga studenţime, delegaţii la Conferinţă au exprimat, intr-o impresionantă unanimitate de ginduri şi conştiinţe, adeziunea totală la politica internă şi externă a partidului şi a statului, recunoştinţa profundă pentru condiţiile tot mai bune de muncă şi viaţă, au reînnoit angajamentul tineretului universitar de a se pregăti la niveul exigenţelor actuale şi de perspectivă ale producţiei materiale şi spirituale, de a-şi integra rapid şi eficient eforturile, după absolvire, în munca vastă de realizare a sarcinilor mobilizatoare ale noului plan cincinal, in vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Corespunzător locului şi rolului conferite de partid studenţimii în societatea noastră, Uniunea, Asociaţiilor Studenţeşti din România, membrăa Frontului Unităţii Socialiste, participă activ la viaţa socialpolitică a ţării,la procesul de perfecţionare şi modernizare a şcolii noastre superioare. Pe baza aplicării Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea muncii educative în rîndul tineretului a sporit rolul asociaţiilor studenţeşti în întreaga viaţă universitară, a crescut contribuţia lor la pregătirea profesională şi educarea comunistă a studenţilor, la modernizarea procesului instructiv-educativ, ceea ce confirmă pe deplin justeţea măsurilor de perfecţionare a activităţii obşteşti a studenţimii stabilite la Conferinţa a Vll-a, viabilitatea statuării Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, ca organizaţie reprezentativă, politică şi profesională a tineretului universitar, formă specifică de organizare a Uniunii Tineretului Comunist în invăţămintul superior. Analizînd în spirit critic problematica largă a muncii desfăşurată de asociaţiile studenţeşti în procesul complex de formare a viitorilor specialişti, delegaţii la Conferinţă aprobă raportul şi activitatea Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România. In lumina sarcinilor stabilite de partid pentru şcoala noastră superioară, pentru organizaţia revoluţionară a studenţimii, Conferinţa a VIII-a a stabilit direcţiile principale ale activităţii de perspectivă a U.A.S.R. in vederea ridicării eficienţei muncii sale politico-educative, înlăturării deficienţelor existente în diferite, domenii, sporirii contribuţiei sale la desfăşurarea vieţii universitare. Pornind de la premisa că perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune mutafii, calitative în concepţia studentului faţă de pregătire, Conferinţa a evidenţiat necesitatea ca asociaţiile să acţioneze hotărît pentru creşterea responsabilităţii sociale a studenţilor faţă de însuşirea cunoştinţelor, în -vederea pregătirii şi formării lor ca specialişti, temeinic,„pregătiţi, capabili să răspundă cerinţelor complexe ale activităţii de după absolvire, să contribuie la progresul neîntrerupt al societăţii noastre. Preocupindu-se de abordarea diferenţiată a problemelor pregătirii profesionale, în funcţie de profilul şi specificul instituţiilor de învăţămmt superior, asociaţiile trebuie să dezvolte atitudinea activă a studenţilor in procesul de Invăţămînt, să promoveze in cadrul colectivelor studenţeşti un climat de exigenţă faţă de neajunsuri, să acţioneze permanent pentru înţelegerea faptului că fundamental In dobîndirea unei Înalte calificări in profesie este studiul individual ritmic, eşalonat pe parcursul întregului an universitar. Conferinţa a evidenţiat că dezvoltarea spiritului de investigaţie ştiinţifică — cerinţă a pregătirii universitare moderne — implică sporirea preocupării asociaţiilor în vederea stimulării pasiunii pentru nou, colaborarea susţinută cu conducerile institutelor şi facultăţilor pentru a asigura participarea efectivă a studenţilor la munca de cercetare a catedrelor, pentru legarea strînsă a tematicii cercurilor ştiinţifice, a lucrărilor şi proiectelor de diplomă de problemele producţiei, pentru valorificarea practică a rezultatelor cercetării studenţeşti. Adaptarea procesului instructiv-educativ la nevoile concrete ale producţiei, ale vieţii noastre social-economice, corelarea permanentă a planurilor şi programelor de învăţămînt cu măsurile adoptate de partid şi de stat in domeniile pentru care se pregătesc noile contingente de specialişti impun ca, in perioada următoare, asociaţiile să desfăşoare o largă activitate educativă menită să dezvolte în rîndul studenţilor interesul pentru pregătirea practică, pentru însuşirea deprinderilor de muncă în meserii legate de profilul specialităţii, în vederea integrării după absolvire, intr-un termen scurt, în activitatea unităţilor economice. Conferinţa subliniază că pentru orientarea mai pronunţată a pregătirii studenţilor spre problemele practice, pentru formarea lor în spiritul respectului faţă de muncă, faţă de făuritorii bunurilor materiale, asociaţiile au datoria să contribuie la îmbunătăţirea practicii profesionale şi, totodată, să conlucreze nemijlocit cu organizaţiile U.T.C. din unităţile productive şi de cercetare, prin iniţierea în comun a unor acţiuni profesionale, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, întîlniri cu specialişti din producţie, care să-i ajute pe viitorii absolvenţi să cunoască condiţiile şi cerinţele concrete ale locurilor de muncă. Conferinţa consideră necesară sporirea preocupării pentru intensificarea şi diversificarea acţiunilor de interes obştesc, menite să contribuie la educarea prin muncă şi pentru muncă a viitorilor intelectuali. In acest sens, asociaţiile sunt chemate să acorde o atenţie deosebită participării studenţilor la activităţile de muncă voluntarpatriotică, mobilizîndu-i la construirea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor de învăţămint, a căminelor şi obiectivelor social-culturale, la lucrările agricole şi de irigaţii, pe şantierele naţionale ale tineretului. Apreciind recenta îmbunătăţire a reprezentării asociaţiilor în organele colective de conducere din institute şi facultăţi, ca o nouă dovadă a încrederii conferite în societatea noastră studenţimii, Conferinţa a subliniat că asociaţiile trebuie să se manifeste în continuare ca factori activi în dezbaterea problemelor privind modernizarea procesului instructiv-educativ in înlesnirea cunoaşterii operative şi soluţionării problemelor judicioase ridicate în colectivele studenţeşti, să promoveze punctele de vedere înaintate, caracteristice tineretului universitar, să participe în strînsă colaborare cu organele de învăţămînt la aplicarea măsurilor stabilite. Conferinţa a subliniat că una din direcţiile fundamentale ale activităţii educative a asociaţiilor trebuie să fie cultivarea în rîndul tuturor studenţilor a sentimentului de profundă responsabilitate faţă de pregătirea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le vor reveni după absolvire, a îndatoririi patriotice de a se prezenta la locurile de muncă repartizate, a hotăririi de a munci acolo unde o cer nevoile ţării. Ca organizaţii revoluţionare ale tineretului universitar, asociaţiile sunt datoare să contribuie prin întreaga lor activitate politico-educativă la formarea conştiinţei socialiste a viitorilor specialişti, a unei temeinice culturi filozofice marxist-leniniste, la consolidarea convingerilor politice şi ideologice militante ale studenţilor, la cunoaşterea şi înţelegerea aprofundată a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, a direcţiilor fundamentale ale dezvoltării societăţii noastre socialiste. Conferinţa subliniază că asociaţiilor le revine nobila misiune de a contribui şi în continuare la educarea patriotică a studenţilor, în spiritul devotamentului faţă de partid — forţa politică conducătoare a naţiunii noastre — al dragostei şi respectului faţă de clasa muncitoare, faţă de întregul nostru popor, de a dezvolta încrederea in perspectivele evoluţiei societăţii noastre pe drumul socialismului, hotărîrea de a duce mai departe realizările obţinute, de a sluji cu dăruire şi abnegaţie interesele ţării. Prin întreaga lor activitate, asociaţiile au datoria să aducă o contribuţie continuă la dezvoltarea în rîndul tineretului universitar a sentimentului de frăţie dintre studenţii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, a devotamentului faţă de patria comună — România socialistă. Conferinţa a evidenţiat că un prilej deosebit de intensificare a preocupărilor asociaţiilor pentru evocarea tradiţiilor revoluţionare ale luptei partidului şi clasei muncitoare, ale întregului popor, pentru dreptate, libertate şi progres social, pentru relevarea succeselor repurtate în dezvoltarea economică şi socială în anii socialismului este aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. Apreciind pozitiv manifestările studenţeşti consacrate acestui eveniment, participanţii la Conferinţă au subliniat că viitorul colocviu naţional „Partidul Comunist Român şi mişcarea democratică studenţească“ va trebui să constituie o adevărată demonstraţie a sentimentelor de dragoste şi recunoştinţă ale studenţimii faţă de partid, să evidenţieze semnificaţia profundă a jubileului partidului, prilej de bilanţ al realizărilor doblndite, de amplă perspectivă în munca de creaţie a poporului, de îmbunătăţire a întregii activităţi politico-ideologice a asociaţiilor, pentru educarea comunistă a studenţilor. Preocupîndu-se permanent de informarea largă a studenţilor cu privire la poziţia partidului şi statului nostru faţă de problemele complexe ale lumii contemporane, asociaţiile sunt datoare să contribuie intr-o măsură sporită la educarea studenţimii în spiritul internaţionalismului, al politicii noastre externe principiale şi consecvente călăuzită de grija pentru interesele fundamentale ale naţiunii noastre socialiste, ale mişcării, comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale socialismului şi păcii în lume. Conferinţa subliniază că asociaţiile, pe baza experienţei pozitive dobîndite in ultima perioadă in activitatea politicoideologică, trebuie să extindă dezbaterile, informările politice, cercurile teoretice, dialogurile filozofice, cluburile actualităţilor, întilnirile cu personalităţi ale vieţii publice, conferinţele, simpozioanele, să promoveze formele active de dezbatere, menite să contribuie la clarificarea studenţilor prin propriul efort de gindire, asupra problemelor social-politice, filozofice şi ideologice. Evidenţiind procesul de maturizare a presei studenţeşti, Conferinţa apreciază că cele 38 de reviste din institute trebuie să-şi lărgească aria tematică in vederea reflectării aspectelor actuale din domeniul politicii, ideologiei şi culturii, să promoveze spiritul activ în dezbaterea problemelor vieţii şi activităţii colectivelor din : facultăţi şi institute, schimbul de opinii, experienţa înaintată, să ofere largi posibilităţi de afirmare colaboratorilor studenţi. Revistele „Viaţa studenţească“ şi „Amfiteatru“ trebuie să contribuie într-o măsură sporită la cunoaşterea de către studenţi a politicii partidului şi statului nostru, a proceselor şi fenomenelor vieţii interne şiinternaţionale, a confruntării de idei pe plan mondial, să reflecte larg problemele formării profesionale şi educaţiei comuniste a studenţilor, activitatea asociaţiilor, să promoveze creaţia literară şi artistică studenţească, să fie veritabile tribune ale opiniei înaintate a studenţimii. Conferinţa subliniază că, prin întreaga activitate politico-ideologică, asociaţiile, in colaborare cu cadrele didactice, cu catedrele de ştiinţe sociale, trebuie să contribuie la dezvoltarea gîndirii politice vii, creatoare a studenţilor, la creşterea combativităţii ideologice, a capacităţii lor de a discerne critic curentele de gindire actuale sau din trecut, de a se situa ferm pe poziţii marxist-leniniste în confruntarea de idei, de a milita permanent pentru afirmarea concepţiei înaintate despre lume şi viaţă, a politicii partidului şi statului nostru. Una din sarcinile importante ale asociaţiilor o constituie educarea studenţilor în spiritul echităţii şi dreptăţii sociale, al comportării demne în viaţa universitară, societate şi familie. Asociaţiile sunt datoare să cultive înaltele virtuţi ale umanismului socialist — dragostea faţă de muncă, principialitatea, cinstea, omenia, colegialitatea, răspunderea faţă de îndeplinirea sarcinilor obşteşti, să dezvolte hotărirea fiecărui student de a se pregăti temeinic, de a se integra activ după absolvire ca specialist-cetăţean în creaţia întregului popor, să determine formarea unei puternice opinii de masă împotriva fenomenelor şi manifestărilor negative. Relevînd rezultatele pozitive obţinute în activitatea cultural-artistică. Conferinţa evidenţiază că asociaţiile studenţeşti sunt chemate să-şi sporească eforturile pentru diversificarea manifestărilor menite să asigure lărgirea orizontului spiritual al tineretului universitar, pentru iniţierea unor acţiuni artistice şi distractive destinate petrecerii timpului liber într-un mod plăcut şi instructiv. Dezvoltînd conlucrarea cu conducerile institutelor şi facultăţilor, cu instituţiile de cultură şi artă, asociaţiile trebuie să contribuie la lărgirea orizontului spiritual al studenţilor, la dezvoltarea discernămîntului şi a fermităţii ideologice in receptarea valorilor culturii şi artei, la educarea viitorilor specialişti ca promotori ai culturii înaintate, socialiste, fundamentată pe tradiţiile valoroase din trecut, inspirată din realităţile ţării noastre. Consiliile U.A.S. din centre universitare şi institute trebuie să se ocupe nemijlocit de toate problemele privind conceperea şi desfăşurarea acţiunilor organizate la casele de cultură şi la cluburi, să orienteze întreaga muncă cultural-artistică în vederea îmbinării judicioase a caracterului recreativ cu obiectivele educative, să asigure tuturor manifestărilor un bogat conţinut de idei. Conferinţa recomandă crearea, în principalele centre universitare, a unor ansambluri studenţeşti cu stagiuni permanente, precum şi înfiinţarea pe lingă Consiliul U.A.S.R. a unui organism specializat de coordonare, pe baze obşteşti, a întregii activităţi cultural-artistice din centrele universitare. Conferinţa hotărăşte ca, alternativ cu Festivalul naţional al artei studenţeşti, să se organizeze Festivalul institutelor de artă, manifestări de amploare care vor oferi posibilităţi reale de afirmare şi stimulare a talentelor studenţeşti. Pe baza experienţei existente în unele centre universitare, privind antrenarea studenţilor la acţiunile ştiinţifice şi cultural-artistice în întreprinderi şi la sate, Conferinţa apreciază că este necesară extinderea organizării brigăzilor studenţeşti, care, în special în perioadele de vacanţă, urmează să desfăşoare o activitate complexă, menită să contribuie la răspândirea ştiinţei şi culturii în rîndul maselor de oameni ai muncii şi, totodată, la cunoaşterea mai aprofundată de către studenţi a eforturilor de muncă ale poporului, a realităţilor construcţiei socialiste. In activitatea sportivă, asociaţiilor le revine sarcina să-şi sporească preocuparea în vederea iniţierii unei game largi de acţiuni care să atragă masa studenţilor la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a jocurilor sportive- să asigure permanentizarea şi popularizarea acţiunilor, să participe mai activ la dezvoltarea bazei materiale a sportului universitar. Asociaţiile trebuie să dezvolte, în continuare, activitatea turistică, preocupindu-se mai mult de organizarea excursiilor şi drumeţiilor la sfirşit de săptămîna, precum şi de specializarea turismului universitar, atît a celui intern cît şi a excursiilor peste hotare, în sensul Îmbinării sale mai strînse cu preocupările profesionale, de specialitate ale studenţilor. Corespunzător atribuţiilor ce revin organizaţiilor noastre în administrarea şi folosirea raţională a bunurilor materiale puse la dispoziţia studenţilor in rezolvarea problemelor social-gospodăreşti. Conferinţa consideră necesară intensificarea activităţii asociaţiilor şi a organismelor studenţeşti de control obştesc, urmărirea permanentă a aspectelor curente ale activităţii din cămine, cantine şi unităţi medico-sanitare. Totodată, Conferinţa apreciază că este necesar să crească preocuparea asociaţiilor şi a comitetelor de cămin pentru respectarea normelor de convieţuire în comun, a ordinii şi disciplinei, pentru rezolvarea operativă a sugestiilor şi sesizărilor studenţilor. In perioadele de vacanţă, organizind în continuare taberele pentru studenţi, asociaţiile vor trebui să colaboreze îndeaproape cu organele Ministerului Muncii pentru a asigura posibilităţi mai largi de încadrare in muncă a studenţilor. Formarea viitorului specialist profund angajat în efortul creator al poporului, militant pentru triumful cauzei partidului, presupune îmbinarea strînsă a pregătirii teoretice, profesionale şi politice cu activitatea practică nemijlocită in organizaţiile noastre. Conferinţa subliniază că asociaţiile sub conducerea organizaţiilor de partid trebuie să devină, pentru toţi studenţii, o adevărată şcoală a cultivării virtuţilor sociale, a atitudinii active faţă de problemele concrete ale muncii şi vieţii, a aptitudinilor de organizatori şi conducători competenţi ai activităţii la viitoarele locuri de muncă, în acest sens, preocupindu-se de perfecţionarea cadrului organizatoric şi a formelor de muncă, de adîncirea democraţiei de organizaţie in raport cu cerinţele actuale, cu realităţile complexe ale muncii educative din institute şi facultăţi, asociaţiile trebuie să-şi orienteze întreaga activitate spre grupele şi anii de studiu — verigile de bază ale organizaţiei noastre — In vederea cuprinderii masei studenţilor In viaţa obştească, a stimulării iniţiativei şi spiritului activ al fiecărui student. In aplicarea hotăririlor adoptate de Conferinţa a VIII-a a U.A.S.R., noul Consiliu şi Comitetul său Executiv trebuie să-şi organizeze temeinic munca, să ajute concret şi eficient centrele universitare in îmbunătăţirea activităţii asociaţiilor, să dezvolte colaborarea cu Ministerul Invăţămintului şi alte organe centrale pentru soluţionarea problemelor actuale ale vieţii şi activităţii studenţilor. Conferinţa exprimă adeziunea deplină ,• a tineretului universitar din ţara noastră la politica externă a partidului şi statului îndreptată spre întărirea relaţiilor de prie- tenie şi colaborare frăţească cu toate ţările socialiste, de extindere a cooperării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică, de intensificare a legăturilor de solidaritate cu popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă naţională, pentru progres economic şi social, împotriva imperialismului şi reacţiunii, in vederea afirmării in viaţa politică internaţională a relaţiilor bazate pe respectarea cu stricteţe a independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Conferinţa aprobă activitatea interna- , ţională desfăşurată de Consiliul U.A.S.R. de la Conferinţa precedentă stabilind, tot * odată, că şi in viitor Uniunea Asociaiţiilor * Studenţeşti din România, pe baza principiilor politicii externe a partidului şi statului, va acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie frăţească cu organiza-ţiile studenţeşti din toate ţările socialiste, a colaborării cu uniunile studenţeşti pro- zgresiste şi democratice de pe toate con- + tinentele, pe platforma luptei comune împotriva imperialismului, pentru realizarea aspiraţiilor legitime ale studenţimii, de pace, democraţie şi progres social. Con- ferinţa aprobă activitatea desfăşurată de : delegaţia care a reprezentat Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România la recentul Congres al U.I.S., subliniind că U.A.S.R., membră fondatoare a Uniunii Internaţionale a Studenţilor, va milita şi în continuare pentru întărirea unităţii şi ■ lărgirea rindurilor U.I.S. pentru dezvolta- • rea multilaterală a colaborării studenţeşti şi stabilirea între organizaţiile membre a unor relaţii bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe încredere, stimă şi respect reciproc. ★ Cea de-a VIII-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi-a desfăşurat lucrările în atmosfera efervescentă generată de apropiata aniversare a semicentenarului P.C.R., eveniment de mare însemnătate în viaţa partidului şi a ţării, cu adinei semnificaţii pentru întreaga noastră naţiune. Aducind un fierbinte omagiu Partidului Comunist Român, conducerii sale in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Conferinţa a VIII-a a U.A.S.R. exprimă, in consens deplin cu tînăra generaţie a patriei, hotărirea fermă a studenţimii de a participa cu întreaga sa energie la efortul de înfăptuire a obiectivelor stabilite de partid pentru dezvoltarea multilaterală a ţării şi adresează tuturor studenţilor chemarea de a se pregăti temeinic pentru a deveni, specialişti de nădejde ai economiei, ştiinţei şi culturii, cetăţeni devotaţi ai patriei noastre socialiste.