Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)

1971-02-25 / nr. 6771

„SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 La numai citeva zile de la încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al U.T.C. şi ale celei de-a VIII-a Conferinţe a U.A.S.R., am solicitat tovarăşu­lui Ion Traian Ştefănescu, se­cretar al C.C. al U.T.C., pre­şedinte al U.A.S.R., o convor­bire privind implicaţiile pe care le vor avea dezbaterile acestor două mari evenimente din viaţa tineretului asupra activităţii studenţilor, a asociaţiilor lor.­­ Pentru studenţimea ţării, ca şi pentru Întreaga generaţie tinără, Congresul U.T.C. şi Con­ferinţa asociaţiilor au consti­tuit, fără îndoială, un moment de bilanţ asupra activităţii des­făşurată în organizaţia lor stu­denţească revoluţionară, mai ales după Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967, dar, cu deosebire, ele, au ofe­rit cadrul­ stabilirii direcţiilor pentru viitoarea activitate. Pu­tem aprecia că, dispunînd de aprecierile, îndemnurile pe care, de la tribuna Congresului nostru, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, le-a adresat or­ganizaţiei şi tineretului român în ansamblul său , programul de activitate se conturează în jurul unor obiective de mare valoare pentru procesul muncii educative, pentru întreaga viaţă de organizaţie. Pe temeiul a­­cestora, pot fi­ declanşate în fa­cultăţi , acţiuni de maximum interes şi de mare eficienţă. , Rep. : Tocmai pentru că in­trăm într-o altă etapă de mun­că, calitativ superioară celei precedente, am dori să sinteti­zaţi ceea ce s-a detaşat că ele­mente noi pentru viaţa­ asocia­ţiilor studenţilor. • — Urmînd indicaţiile cu­prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la ultima Plenară a C.C. al P.C.R. refe­ritoare la larga reprezentare în conducerea treburilor organiza­ţiilor obşteşti a celor ce mun­cesc direct în diferitele doiţie­­nii de activitate. Conferinţa studenţilor, receptivă la această cerinţă — pe care însuşi proce­sul continuu de democratizare a vieţii noastre sociale a im­pus-o — a ales ca vicepreşedinţi ai Consiliului U.A.S.R. studenţi care îşi desfăşoară activitatea nemijlocit în organizaţii, acolo unde muncesc colegii lor, în in­stitute şi facultăţi. Şi în trecut au existat doi vicepreşedinţi studenţi, dar a­­mîndoi erau din Bucureşti. Acum, parcurgînd structura ac­tualelor organe ale U.A.S.R. alese, oricine poate constata, unele schimbări care vor avea — după opinia noastră — un ecou pe planul calitativ al activităţii. Cei patru vicepre­şedinţi studenţi, reprezentînd principalele centre universitare — Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timi­şoara — au fost aleşi de con­ferinţă, din profile de învăţă­­mînt diferite — învăţămînt po­litehnic, medical, universitar, agronomic. Şi nu este vorba aici de o reprezentare forma­lă a unor centre univer­sitare şi a unor viitoare pro­fesii diferite, ci de a avea în conducerea asociaţiilor studenţi care lucrează nemijlocit în or­ganizaţii, întrucît avînd man­datul de vicepreşedinţi, ei îşi vor menţine în continuare res­ponsabilităţile cu care sunt în­vestiţi în centrele universitare, in institute ori facultăţi. Vice­preşedinţii studenţi nu au prin urmare funcţii onorifice ; man­datul lor se exercită atît la ni­vel central cît şi în centrele universitare. Rep. : După cîte am observat, nu numai alegerea unor stu­denţi ca vicepreşedinţi confir­mă principiul antrenării largi a studenţilor la conducerea pro­priilor activităţi în cadrul aso­ciaţiei... — Intr-adevăr, în ansamblu, componenţa Consiliului U.A.S.R. este dominată covîrşitor de că­tre studenţi. Ei reprezintă echi­tabil centrele universitare, pro­filul institutelor. Au fost aleşi şi un număr de absolvenţi ca­­re-şi desfăşoară activitatea în cadrul organelor alese la ni­vel central şi la nivelul centre­lor universitare. In plus, experienţa ne-a cer­tificat­ o bună practică pe care o vom continua. Mai exact, ne preocupă să facilităm şi pe mai departe dezbaterea probleme-­ lor activităţii studenţeşti, sub toate aspectele ei, pentru a da girul generalizării unor iniţia­tive valoroase. Din acest mo­tiv, Consiliul va lucra pe comi­sii constituite pe domenii de ac­tivitate distincte. In acelaşi timp, Conferinţa a aprobat ca plenarele Consiliului U.A.S.R., care se desfăşoară de două ori pe an , la începutul anului universitar şi în iarnă, între cele două semestre­­ — să-şi organizeze activitatea po­trivit noilor cerinţe impuse de complexitatea muncii noastre : prima va discuta problemele de ansamblu ale anului univer­sitar, iar cea de-a doua va a­­borda o problematică selectivă, vizind domeniul în care să ne îndreptăm cu deosebire atenţia, pe baza rezultatelor dint­r-un semestru de activitate. Iată, deci că, noua modali­tate de desfăşurare a activităţii organelor de conducere ale aso­ciaţiilor, desprinsă din lucrările Congresului şi ale Conferinţei vizează, pe de o parte, repre­zentarea lărgită a studenţilor la conceperea, dirijarea şi rea­lizarea sarcinilor iar pe de altă parte, adîncirea problemelor pe care le ridică activitatea so­­cial-profesională a studenţilor în însuşi cadrul organelor lor reprezentative. Rep. : Tovarăşe preşedinte, am reţinut din lucrările Con­ferinţei accentul care s-a pus privind reprezentarea studen­ţilor nu numai în asociaţiile lor, ci şi în cadrul larg al vieţii universitare. Pe această linie, ce concluzii se pot extrage pen­tru viitoarea etapă de muncă ? — Se ştie că partidul şi sta­tul nostru au conferit studenţi­­mii un statut social foarte larg, care-i creează condiţiile nece­sare şi o solicită totodată, să se manifeste activ, ca factor dina­mic al societăţii, participant la procesul propriei formaţii pen­tru activitatea viitoare. Din a­­cest punct de­ vedere, expe­rienţa celor doi ani de când s-a consacrat instituţia profund democratică a reprezentării stu­denţilor în consilii profesorale şi senate a configurat valoarea participării lor la conducerea treburilor universitare şi a ri­dicat totodată unele probleme care vizează perfecţionarea a­­cestei­ participări. Conferinţa noastră le-a subliniat cu a­­tenţia cuvenită. Pe de o parte — dat fiind faptul că reprezen­tarea lor în organismele uni­versitare s-a lărgit, — studenţii trebuie să-şi exercite cu mai multă competenţă Învestitura pe care o au din partea cole­gilor, cunoscind orientările procesului de învăţămînt, re­glementările noi care intervin în cadrul şcolii superioare ca urmare a procesului perfecţio­nării ei, dar şi preocupările colectivelor din ani de studiu sau facultăţi al căror cuvînt îl exprimă — respectînd principiul consultării masei de studenţi. Dar, pe de altă parte, tot con­ferinţa a subliniat că din par­tea corpului profesoral şi al conducerilor de institute, tre­buie să se manifeste o mai mare receptivitate în faţa pro­blematicii pe care o ridică re­prezentanţii studenţilor. De alt­minteri, vreau să amintesc că intenţionăm să creăm un cadru organizat de pregătire — în ta­băra de la Izvorul Mureşului — pentru­­ reprezentanţii studenţi­lor incit aceştia să-şi cunoască mai bine responsabilităţile ce le revin in consilii şi senate. Rep. : Ne gîndim că astăzi, cind apare acest interviu, în­cepe un nou semestru al anului universitar. Deci, implicit, se poate vorbi de începutul apli­cării în viaţă a obiectivelor desprinse din lucrările Congre­sului U.T.C. şi ale Conferinţei studenţilor. Aşadar, prin ce se va caracteriza semestrul pe care-l inaugurăm ? — Fără îndoială, prin pregă­tire profesională mult mai sus­ţinută. Rezultatele recentei se­siuni de examene, calitativ îm­bucurătoare, ne dau dreptul să avem mult mai mari pretenţii, să nu acceptăm în viitor, aşa cum s-a subliniat în conferinţă, mediocritatea, rezultatele super­ficiale. Ne aflăm in preajma unui Însemnat eveniment din viaţa poporului — sărbătorirea semi­centenarului partidului — eve­niment pe care studenţimea vrea să-l onoreze cu cele mai distinse rezultate. Sunt proiec­tate colocvii, cu, tema „P.C.R. ş­i mişcarea democratică studen­ţească", finalizate cu un coloc­viu ■ naţional, informări politice în cadrul cărora vor fi invitate personalităţi din viaţa social­­politică şi ştiinţifică a ţării, un festival naţional pentru institu­tele de artă; au fost lansate concursuri de creaţie consacrate semicentenarului. In general, se poate spune că întreaga acti­vitate a studenţilor — profe­sională, politică şi culturală — va fi dominată de dorinţa de a întîmpina semicentenarul parti­dului cu cele mai bune rezul­tate. Subliniez, în încheiere, do­rinţa noastră ca delegaţii stu­denţilor la Congresul U.T.C. şi Conferinţa studenţilor să nu-şi considere încheiat mandatul lor o dată cu încheierea lucrărilor, ci să fie în continuare un fac­tor activ, mobilizator al aplică­rii în practică , a măsurilor preconizate, făcîndu-le cunos­cute colegilor lor. Nădăjduim, totodată, că cei aleşi vor ono­ra cinstea ce li s-a făcut parti­­cipind în propriile asociaţii la realizarea unor activităţi în mă­sură să dinamizeze viaţa de or­ganizaţie, s-o facă mai con­sistentă pe coordonatele educa­ţiei politice, ale dezvoltării res-, ponsabilităţii studenţilor pentru­ îndatorirea lor sociala de a se pregăti in vederea exercitării competente a profesiilor vii­toare. Interviu realizat de LUCREŢIA LUSTIG In viata asociaţiei studenţilor 0 ETAPA DE ACTIVITATE DINAMICA­ RESPONSABILĂ Interviul nostru cu tovarăşul ION TRAIAN ŞTEFĂNESCU secretar al C.C. al U.T.C., preşedinte al U.A.S.R. CONSILIUL U.A.S.R. MEMBRII 1. Alecu Silvia 2. Alexandrescu Ion 3. Alexe Doru Cristache 4. Almășan Vaier 5. Anastasia Argentina 6. Anghelina Nicoleta 7. Aurite Traian Ion 8. Bereczki Baltazar 9. Bîrliba Dan 10. Bocan Laura 11. Bojan Ion 12. Bontaș Vasile 13. Boștină Constantin 14. Botezatu Silviu Mihail 15. Bujdoiu Nicolae 16. Calotă Grigore 17. Cătuneanu T. Irina 18. Cerna Silviu 19. Cherecheș Dorel 20. Chirtu Dan 21. Ciobanu Gheorghe 22. Ciurescu Dan Constantin 23. Constantinescu Mihaela 24. Cozadin Elisabeta 25. Creţu Gheorghe 26. Cucoş Elena 27. Daravoina Nicolae 28. Deac Titus 29. Deleanu Ion 30. Dobsa Etelka 31. Doca Gheorghe 32. Dragomir Gheorghe 33. Driha Ana 34. Dumitraşcu Constantin 35. Enăchescu Dumitru 36. Fenesy Elisabeta 37. Filipaș Avram 38. Florescu Dumitru 39. Foof Otto Hans 40. Fuiorescu Elena Alexan­drina 41. Galiş Mircea 42. Gogoaşă Cornel 43. Grigoriu Jean 44. Ienaşoni Liviu Ştefan 45. Ioan Petru 46. Ionescu Cristina Mihaela­­ 47. Ionescu Sorin 48. Kelemen Edita 49. Kovács Dezideriu 50. Kronenberger Mariane 51. Lăzărescu Gabriel 52. Machat Cristoph 53. Manea Ana 54. Maniţiu Lucia 55. Marinescu Victoria 56. Mateescu Ioana 57. Mănăilă Ana-Maria 58. Miclea Florin 59. Milea Gheorghe 60. Miu Ioan 61. Modîlcă Mariana Eugenia 62. Musztak Ana 63. Negoescu Radu 64. Nicolae Constantin 65. Nicolescu N. Constantin 66. Niculescu Aurora 67. Niculescu Nicolae 68. Nistor Nicolae 69. Niţă Petre 70. Petcu Cornelia Gabriela 71. Pop Gheorghe 72. Popa Vladimir Dragoş 73. Popescu Barbu Emil 74. Pusztai Kalamán 75. Puşcă Iulian 76. Racariu Grigore 77. Reghini Ionel 78. Rogoşcă Mihai 79. Roşu Doina 80. Roşu V. Ion 81. Salomia Dumitru 82. Sanda Denisa 83. Sassu Emilian 84. Sasu Ion 85. Săvoiu Alexandru 86. Schuch Cristina 87. Soare Alexandru 88. Stoian Niculae 89. Şoima Gheorghe 90. Ștefan Angela 91. Ștefănescu Traian Ion 92. Teodorescu Dumitru 93. Teubert Adriana 94. Tomi Nicolae Marian 95. Tomozei Mihaela 96. Urs Iosif 97. Vişan Aurelian MEMBRII SUPLEANȚI 1. Ákos Zoltán 2. Anton Anton 3. Apostol Valeria 4. Balogh Maria 5. Boghian Elena 6. Cristian Mariana 7. Dănescu Sabinel 8. Donici Rodica 9. Draşcovici Borivoi 10. Drăgan Monica 11. Dumitriu Cornel 12. Duţescu Daniela 13- Eftenie Mihai 14. Frasin Mihai 15. Giurgiu Dochia 16. Jurcă Ana-Maria 17. Kendi Ecaterina 18. Marconi Magdalena 19. Mehes Katalin 20. Morega Ileana 21. Neicu Stela 22. Petrescu Maria 23. Popa Gheorghe 24. Popescu Sorana 25. Râcz Elisabeta 26. Stoica Ioan 27. Sufană Eugenia 28. Tufănaru Marinela MEMBRII COMISIEI DE CENZORI 1. Blăjan Ion 2. Bran Paul 3. Ciupa Radu 4. Drăgan Ioan 5. Fink Herbert Martin 6- Hajas Ana 7. Labiş Teodora 8. Liviuţ Gheorghe 9. Mihai Corneliu 10. Mocanu Romulus 11. Negruţiu Liana 12. Popescu Carmen 13. Stănescu Nicolae 14. Stîngaciu Dan 15. Ţarălungă Mariana JOI 25 FEBRUARIE 1971 . REZOLUŢIA Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România Cea de a VIII-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, des­­ăşurîndu-şi lucrările în spiritul aprecie- tor şi îndemnurilor exprimate de tovară­­ul Nicolae Ceauşescu — secretarul gene­­al al Partidului Comunist Român , în alutul adresat Congresului al IX-lea al Uniunii Tinertului Comunist şi Confe­­inţei noastre, a dezbătut cu exigenţă şi ■esponsabilitate activitatea asociaţiilor rudenţeşti din ultimii doi ani, contribu­ia lor la formarea multilaterală a specia­­iştilor, corespunzător cerinţelor dezvoltă­­■ii economiei, ştiinţei şi culturii noastre socialiste, îndeplinind mandatul încredinţat de în­­reaga studenţime, delegaţii la Conferinţă au exprimat, intr-o impresionantă unani­­mitate de ginduri şi conştiinţe, adeziunea totală la politica internă şi externă a parti­­dului şi a statului, recunoştinţa profundă pentru condiţiile tot mai bune de muncă şi viaţă, au reînnoit angajamentul tinere­tului universitar de a se pregăti la nive­­ul exigenţelor actuale şi de perspectivă ale producţiei materiale şi spirituale, de a-şi integra rapid şi eficient eforturile, după absolvire, în munca vastă de reali­­zare a sarcinilor mobilizatoare ale nou­lui plan cincinal, in vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edificarea socie­­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Corespunzător locului şi rolului confe­rite de partid studenţimii în­ societatea noastră, Uniunea, Asociaţiilor Studenţeşti din România, membră­­a Frontului­ Unităţii Socialiste, participă activ la viaţa social­­politică a ţării,­­la procesul de perfecţio­nare şi modernizare a şcolii noastre supe­rioare. Pe baza aplicării Hotăririi Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie—decembrie 1967 cu privire la îmbunătăţirea muncii educative în rîndul tineretului a sporit rolul asociaţiilor studenţeşti în întreaga viaţă universitară, a crescut contribuţia lor la pregătirea profesională şi educarea comunistă a studenţilor, la modernizarea procesului instructiv-educativ, ceea ce confirmă pe deplin justeţea măsurilor de perfecţionare a activităţii obşteşti a stu­­denţimii stabilite la Conferinţa a Vll-a, viabilitatea statuării Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România, ca organizaţie reprezentativă, politică şi profesională a tineretului universitar, formă specifică de organizare a Uniunii Tineretului Comunist în invăţămintul superior. Analizînd în spirit critic problematica largă a muncii desfăşurată de asociaţiile studenţeşti în procesul complex de for­mare a viitorilor specialişti, delegaţii la Conferinţă aprobă raportul şi activitatea Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studen­ţeşti din România. In lumina sarcinilor stabilite de partid pentru şcoala noastră superioară, pentru organizaţia revoluţionară a studenţimii, Conferinţa a VIII-a a stabilit direcţiile principale ale activităţii de perspectivă a U.A.S.R. in vederea ridicării eficienţei muncii sale politico-educative, înlăturării deficienţelor existente în diferite, domenii, sporirii contribuţiei sale la desfăşurarea vieţii universitare. Pornind de la premisa că perfecţionarea procesului instructiv-educativ presupune mutafii, calitative în concepţia studentului faţă de pregătire, Conferinţa a­ evidenţiat necesitatea ca asociaţiile să acţioneze ho­­tărît pentru­ creşterea responsabilităţii so­ciale a studenţilor faţă de însuşirea cunoş­tinţelor, în­ -vederea pregătirii şi formării lor ca specialişti, temeinic,„pregătiţi, ca­pabili să răspundă cerinţelor complexe ale activităţii de du­pă absolvire, să contri­buie la progresul neîntrerupt al societă­ţii noastre. Preocupindu-se­­ de­ abordarea diferenţiată a problemelor pregătirii pro­fesionale, în funcţie de profilul şi speci­ficul instituţiilor de învăţămmt superior, asociaţiile trebuie să dezvolte atitudinea activă a studenţilor in procesul de Invăţă­­mînt, să promoveze in cadrul colectivelor studenţeşti un climat de exigenţă faţă de neajunsuri, să acţioneze permanent pentru înţelegerea faptului că fundamental In dobîndirea unei Înalte calificări in profe­sie este studiul individual ritmic, eşalonat pe parcursul întregului an universitar. Conferinţa a evidenţiat că dezvoltarea spiritului de investigaţie ştiinţifică — ce­rinţă a pregătirii universitare moderne — implică sporirea preocupării asociaţiilor în vederea stimulării pasiunii pentru nou, colaborarea susţinută cu conducerile insti­tutelor şi facultăţilor pentru a asigura par­ticiparea efectivă a studenţilor la munca de cercetare a catedrelor, pentru legarea strînsă a tematicii cercurilor ştiinţifice, a lucrărilor şi proiectelor de diplomă de problemele producţiei, pentru valorificarea practică a rezultatelor cercetării studen­ţeşti. Adaptarea procesului instructiv-educativ la nevoile concrete ale producţiei, ale vieţii noastre social-economice, corelarea permanentă a planurilor şi programelor de învăţămînt cu măsurile adoptate de partid şi de stat in domeniile pentru care se pre­gătesc noile contingente de specialişti im­pun ca, in perioada următoare, asociaţiile să desfăşoare o largă activitate educativă menită să dezvolte în rîndul studenţilor interesul pentru pregătirea practică, pen­tru însuşirea deprinderilor de muncă în meserii legate de profilul specialităţii, în vederea integrării după absolvire, in­tr-un termen scurt, în activitatea unităţi­lor economice. Conferinţa subliniază că pentru orientarea mai pronunţată a pre­gătirii studenţilor spre problemele prac­tice, pentru formarea lor în spiritul res­pectului faţă de muncă, faţă de făuritorii bunurilor materiale, asociaţiile au datoria să contribuie la îmbunătăţirea practicii profesionale şi, totodată, să conlucreze nemijlocit cu organizaţiile U.T.C. din uni­tăţile productive şi de cercetare, prin ini­ţierea în comun a unor acţiuni profesio­nale, sesiuni ştiinţifice, simpozioane, în­­tîlniri cu specialişti din producţie, care să-i ajute pe viitorii absolvenţi să cunoas­că condiţiile şi cerinţele concrete ale locurilor de muncă. Conferinţa consideră necesară sporirea preocupării pentru intensificarea şi diver­sificarea acţiunilor de interes obştesc, me­nite să contribuie la educarea prin muncă şi pentru muncă a viitorilor intelectuali. In acest sens, asociaţiile sunt chemate să acorde o atenţie deosebită participării stu­denţilor la activităţile de muncă voluntar­­patriotică, mobilizîndu-i la construirea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor de în­­văţămint, a căminelor şi obiectivelor so­­cial-culturale, la lucrările agricole şi de irigaţii, pe şantierele naţionale ale tine­retului. Apreciind recenta îmbunătăţire a repre­zentării asociaţiilor în organele colective de conducere din institute şi facultăţi, ca o nouă dovadă a încrederii conferite în societatea noastră studenţimii, Conferinţa a subliniat că asociaţiile trebuie să se ma­nifeste în continuare ca factori activi în dezbaterea problemelor privind moderni­zarea procesului instructiv-educativ in în­lesnirea cunoaşterii op­erative şi soluţionă­rii problemelor judicioase ridicate în co­lectivele studenţeşti, să promoveze punc­tele de vedere înaintate, caracteristice ti­neretului universitar, să participe în strînsă colaborare cu organele de învă­­ţămînt la aplicarea măsurilor stabilite. Conferinţa a subliniat că una din direc­ţiile fundamentale ale activităţii educative a asociaţiilor trebuie să fie cultivarea în rîndul tuturor studenţilor a sentimentului de profundă responsabilitate faţă de pre­gătirea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le vor reveni după absolvire, a îndatoririi patriotice de a se prezenta la locurile de muncă repartizate, a hotăririi de a munci acolo unde o cer nevoile ţării. Ca organizaţii revoluţionare ale tinere­tului universitar, asociaţiile sunt datoare să contribuie prin întreaga lor activitate politico-educativă la formarea conştiinţei socialiste a viitorilor specialişti, a unei temeinice culturi filozofice marxist-leni­­niste, la consolidarea convingerilor politi­ce şi ideologice militante ale studenţilor, la cunoaşterea şi înţelegerea aprofundată a politicii ştiinţifice a Partidului Comunist Român, a direcţiilor fundamentale ale dezvoltării societăţii noastre socialiste. Conferinţa subliniază că asociaţiilor le revine nobila misiune de a contribui şi în continuare la educarea patriotică a studenţilor, în spiritul devotamentului faţă de partid — forţa politică conducă­toare a naţiunii noastre — al dragostei şi respectului faţă de clasa muncitoare, faţă de întregul nostru popor, de a dez­volta încrederea in perspectivele evolu­ţiei societăţii noastre pe drumul socia­lismului, hotărîrea de a duce mai de­parte realizările obţinute, de a sluji cu dăruire şi abnegaţie interesele ţării. Prin întreaga lor activitate, asociaţiile au da­toria să­ aducă o contribuţie continuă la dezvoltarea în rîndul tineretului universi­tar a sentimentului de frăţie dintre stu­denţii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, a devotamentului faţă de patria comună — România socialistă. Conferinţa a evidenţiat că un prilej deosebit de intensificare a preocupărilor asociaţiilor pentru evocarea tradiţiilor re­voluţionare ale luptei partidului şi cla­sei muncitoare, ale întregului popor, pen­tru dreptate, libertate şi progres social, pentru relevarea succeselor repurtate în dezvoltarea economică şi socială în anii socialismului este aniversarea semicente­narului Partidului Comunist Român. A­­preciind pozitiv manifestările studenţeşti consacrate acestui eveniment, participan­ţii la Conferinţă au subliniat că viitorul colocviu naţional „Partidul Comunist Ro­­­mân şi mişcarea democratică studen­ţească“ va trebui să constituie o adevă­rată demonstraţie a sentimentelor de dra­goste şi recunoştinţă ale studenţimii faţă de partid, să evidenţieze semnificaţia profundă a jubileului partidului, prilej de bilanţ al realizărilor doblndite, de am­plă perspectivă în munca de creaţie a poporului, de îmbunătăţire a întregii ac­tivităţi politico-ideologice a asociaţiilor, pentru educarea comunistă a studenţilor. Preocupîndu-se permanent de informa­rea largă a studenţilor cu privire la po­ziţia partidului şi statului nostru faţă de problemele complexe ale lumii contem­porane, asociaţiile sunt datoare să contri­buie intr-o măsură sporită la educarea studenţimii în spiritul internaţionalismu­lui, al politicii noastre externe principiale şi consecvente călăuzită de grija pentru interesele fundamentale ale naţiunii noas­tre socialiste, ale mişcării,­ comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale socialis­mului şi păcii în lume. Conferinţa subliniază că asociaţiile, pe baza experienţei pozitive dobîndite in ultima perioadă in activitatea politico­­ideologică, trebuie să extindă dezbaterile, informările politice, cercurile teoretice, dialogurile filozofice, cluburile actualită­ţilor, întilnirile cu personalităţi ale vieţii publice, conferinţele, simpozioanele, să promoveze formele active de dezbatere, menite să contribuie la clarificarea stu­denţilor prin propriul efort de gindire, asupra problemelor social-politice, filozo­fice şi ideologice. Evidenţiind procesul de maturizare a presei studenţeşti, Conferinţa apreciază că cele 38 de reviste din institute trebuie să-şi lărgească aria tematică in vederea reflectării aspectelor actuale din domeniul politicii, ideologiei şi culturii, să promo­veze spiritul activ în dezbaterea proble­melor vieţii şi activităţii colectivelor din : facultăţi şi institute, schimbul de opinii, experienţa înaintată, să ofere largi po­sibilităţi de afirmare colaboratorilor stu­denţi. Revistele „Viaţa studenţească“ şi „Amfiteatru“ trebuie să contribuie într-o măsură sporită la cunoaşterea de către studenţi a politicii partidului şi statului nostru, a proceselor şi fenomenelor vieţii interne şi­­internaţionale, a confruntării de idei pe plan mondial, să reflecte larg problemele formării profesionale şi edu­caţiei comuniste a studenţilor, activitatea asociaţiilor, să promoveze creaţia literară şi artistică studenţească, să fie veritabile tribune ale opiniei înaintate a studen­ţimii. Conferinţa subliniază că, prin întreaga activitate politico-ideologică, asociaţiile, in colaborare cu cadrele didactice, cu ca­tedrele de ştiinţe sociale, trebuie să con­tribuie la dezvoltarea gîndirii politice vii, creatoare a studenţilor, la creşterea com­bativităţii ideologice, a capacităţii lor de a discerne critic curentele de gindire ac­tuale sau din trecut, de a se situa ferm pe poziţii marxist-leniniste în confrun­tarea de idei, de a milita permanent pen­tru afirmarea concepţiei înaintate despre lume şi viaţă, a politicii partidului şi sta­tului nostru. Una din sarcinile importante ale aso­ciaţiilor o constituie educarea studenţilor în spiritul echităţii şi dreptăţii sociale, al comportării demne în viaţa universi­tară, societate şi familie. Asociaţiile sunt datoare să cultive înaltele virtuţi ale uma­nismului socialist — dragostea faţă de muncă, principialitatea, cinstea, omenia, colegialitatea, răspunderea faţă de înde­plinirea sarcinilor obşteşti, să dezvolte hotărirea fiecărui student de a se pregăti temeinic, de a se integra activ după ab­solvire ca specialist-cetăţean în creaţia întregului popor, să determine formarea unei puternice opinii de masă împotriva fenomenelor şi manifestărilor negative. Relevînd rezultatele pozitive obţinute în activitatea cultural-artistică. Conferinţa evidenţiază că asociaţiile studenţeşti sunt chemate să-şi sporească eforturile pentru diversificarea manifestărilor menite să a­­sigure lărgirea orizontului spiritual al ti­neretului universitar, pentru iniţierea unor acţiuni artistice şi distractive desti­nate petrecerii timpului liber într-un mod plăcut şi instructiv. Dezvoltînd conlucra­rea cu conducerile institutelor şi facultă­ţilor, cu instituţiile de cultură şi artă, asociaţiile trebuie să contribuie la lărgi­rea orizontului spiritual al studenţilor, la dezvoltarea discernămîntului şi a fermită­ţii ideologice in receptarea valorilor cul­turii şi artei, la educarea viitorilor spe­cialişti ca promotori ai culturii înaintate, socialiste, fundamentată pe tradiţiile va­loroase din trecut, inspirată din realită­ţile ţării noastre. Consiliile U.A.S. din centre universitare şi institute trebuie să se ocupe nemijlocit de toate problemele privind conceperea şi desfăşurarea acţiunilor organizate la casele de cultură şi la cluburi, să orien­teze întreaga muncă cultural-artistică în vederea îmbinării judicioase a caracteru­lui recreativ cu obiectivele educative, să asigure tuturor manifestărilor un bogat conţinut de idei. Conferinţa recomandă crearea, în principalele centre universita­re, a unor ansambluri studenţeşti cu sta­giuni permanente, precum şi înfiinţarea pe lingă Consiliul U.A.S.R. a unui orga­nism specializat de coordonare, pe baze obşteşti, a întregii activităţi cultural-ar­­tistice din centrele universitare. Confe­rinţa hotărăşte ca, alternativ cu Festivalul naţional al artei studenţeşti, să se orga­nizeze Festivalul institutelor de artă, ma­nifestări de amploare care vor oferi po­sibilităţi reale de afirmare şi stimulare a talentelor studenţeşti. Pe baza experienţei existente în unele centre universitare, privind antrenarea studenţilor la acţiunile ştiinţifice şi cul­­tural-artistice în întreprinderi şi la sate, Conferinţa apreciază că este necesară ex­tinderea organizării brigăzilor studenţeşti, care, în special în perioadele de vacanţă, urmează să desfăşoare o activitate com­plexă, menită să contribuie la răspândirea ştiinţei şi culturii în rîndul maselor de oameni ai muncii şi, totodată, la cunoaş­terea mai aprofundată de către studenţi a eforturilor de muncă ale poporului, a realităţilor construcţiei socialiste. In activitatea sportivă, asociaţiilor le revine sarcina să-şi sporească preocupa­rea în vederea iniţierii unei game largi de acţiuni care să atragă masa studenţilor la practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a jocurilor sportive- să asigure permanentizarea şi popularizarea acţiuni­lor, să participe mai activ la dezvoltarea bazei materiale a sportului universitar. Asociaţiile trebuie să dezvolte, în con­tinuare, activitatea turistică, preocupin­­du-se mai mult de organizarea excursiilor şi drumeţiilor la sfirşit de săptămîna, pre­cum şi de specializarea turismului uni­versitar, atît a celui intern cît şi a ex­cursiilor peste hotare, în sensul Îmbinării sale mai strînse cu preocupările profesio­nale, de specialitate ale studenţilor. Corespunzător atribuţiilor ce revin organizaţiilor noastre în administrarea şi folosirea raţională a bunurilor materiale puse la dispoziţia studenţilor in rezolva­­rea problemelor social-gospodăreşti. Con­ferinţa consideră necesară intensificarea activităţii asociaţiilor şi a organismelor studenţeşti de control obştesc, urmărirea permanentă a aspectelor curente ale acti­vităţii din cămine, cantine şi unităţi medico-sanitare. Totodată, Conferinţa a­­preciază că este necesar să crească preo­cuparea asociaţiilor şi a comitetelor de cămin pentru respectarea normelor de convieţuire în comun, a ordinii şi disci­plinei, pentru rezolvarea operativă a su­gestiilor şi sesizărilor studenţilor. In pe­rioadele de vacanţă, organizind în conti­nuare taberele pentru studenţi, asocia­ţiile vor trebui să colaboreze îndeaproape cu organele Ministerului Muncii pentru a asigura posibilităţi mai largi de încadrare in muncă a studenţilor. Formarea viitorului specialist profund angajat în efortul creator al poporului, militant pentru triumful cauzei partidului, presupune îmbinarea strînsă a pregătirii teoretice, profesionale şi politice cu acti­vitatea practică nemijlocită in organiza­ţiile noastre. Conferinţa subliniază că asociaţiile sub conducerea organizaţiilor de partid trebuie să devină, pentru toţi studenţii, o adevărată şcoală a cultivării virtuţilor sociale, a atitudinii active faţă de problemele concrete ale muncii şi vie­ţii, a aptitudinilor de organizatori şi con­ducători competenţi ai activităţii la vii­toarele locuri de muncă, în acest sens, preocupindu-se de perfecţionarea cadrului organizatoric şi a formelor de muncă, de adîncirea­ democraţiei de organizaţie in raport cu cerinţele actuale, cu realităţile complexe ale muncii­ educative din insti­tute şi facultăţi, asociaţiile trebuie să-şi orienteze întreaga activitate spre grupele şi anii de studiu — verigile de bază ale organizaţiei noastre — In vederea cuprin­derii masei studenţilor In viaţa obştească, a stimulării iniţiativei şi spiritului activ al fiecărui student. In aplicarea hotăririlor adoptate de Conferinţa a VIII-a a U.A.S.R., noul Con­siliu şi Comitetul său Executiv trebuie să-şi organizeze temeinic munca, să ajute concret şi eficient centrele universitare in îmbunătăţirea activităţii asociaţiilor, să dezvolte colaborarea cu Ministerul Invă­­ţămintului şi alte organe centrale pentru soluţionarea problemelor actuale ale vieţii şi activităţii studenţilor. Conferinţa exprimă adeziunea deplină ,• a tineretului universitar din ţara noastră la politica externă a partidului şi statului îndreptată spre întărirea relaţiilor de prie-­­ tenie şi colaborare frăţească cu toate ţă­rile socialiste, de extindere a cooperării cu toate statele, indiferent de orînduirea lor social-politică, de intensificare a legă­turilor de solidaritate cu popoarele care luptă pentru libertate şi independenţă na­ţională, pentru progres economic şi social, împotriva imperialismului şi reacţiunii, in vederea afirmării in viaţa politică inter­naţională a relaţiilor bazate pe respecta­rea cu stricteţe a independenţei şi suve­ranităţii naţionale, neamestecului in tre­burile interne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc. Conferinţa aprobă activitatea interna- , ţională desfăşurată de Consiliul U.A.S.R.­­ de la Conferinţa precedentă stabilind, tot­ * odată, că şi in viitor Uniunea Asociaiţiilor * Studenţeşti din România, pe baza princi­­piilor politicii externe a partidului şi sta­tului, va acţiona pentru dezvoltarea rela­ţiilor de prietenie frăţească cu organiza-­­­ţiile studenţeşti din toate ţările socialiste, a colaborării cu uniunile studenţeşti pro- z­gresiste şi democratice de pe toate con- + tinentele, pe platforma luptei comune îm­potriva imperialismului, pentru realizarea aspiraţiilor legitime ale studenţimii, de pace, democraţie şi progres social. Con-­­ ferinţa aprobă activitatea desfăşurată de : delegaţia care a reprezentat Uniunea Aso­ciaţiilor Studenţeşti din România la re­centul Congres al U.I.S., subliniind că­­ U.A.S.R., membră fondatoare a Uniunii Internaţionale a Studenţilor, va milita şi în continuare pentru întărirea unităţii şi ■ lărgirea rindurilor U.I.S. pentru dezvolta- • rea multilaterală a colaborării studenţeşti şi stabilirea între organizaţiile membre a unor relaţii bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe încredere, stimă şi respect reciproc. ★ Cea de-a VIII-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi-a desfăşurat lucrările în atmosfera eferves­centă generată de apropiata aniversare a semicentenarului P.C.R., eveniment de mare însemnătate în viaţa partidului şi a ţării, cu adinei semnificaţii pentru în­treaga noastră naţiune. Aducind un fierbinte omagiu Partidului Comunist Român, conducerii sale in frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Con­ferinţa a VIII-a a U.A.S.R. exprimă, in consens deplin cu tînăra generaţie a pa­triei, hotărirea fermă a studenţimii de a participa cu întreaga sa energie la efor­tul de înfăptuire a obiectivelor stabilite de partid pentru dezvoltarea multilaterală a ţării şi adresează tuturor studenţilor chemarea de a se pregăti temeinic pentru a deveni, specialişti de nădejde ai econo­miei, ştiinţei şi culturii, cetăţeni devotaţi ai patriei noastre socialiste.

Next