Scînteia Tineretului, februarie 1971 (Anul 27, nr. 6749-6773)
1971-02-26 / nr. 6772
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6772 6 PAGINI —30 BANI VINERI 26 FEBRUARIE 1971 Corespondenţii noştri din judeţele Galaţi, Timiş, Cluj şi Vilcea, relatează TINERII ÎN DIALOG CU REPREZENTANŢII LOR Moment cu adevărat deosebit pentru viaţa şi activitatea organizaţiilor noastre, pentru confruntarea mereu actuală cu propriile lor exigenţe, Congresul al IX-lea al U.T.C. depăşeşte prin semnificaţiile şi consecinţele sale graniţele unui simplu moment. Ecoul lui se prelungeşte în aceste zile în stilul de muncă al fiecărei organizaţii, se transformă în recomandări şi învăţăminte preţioase care vor însoţi multă vreme activitatea tuturor colectivelor de tineri, jalonînd-o cu exactitate. Așa de explică, fără îndoială, largul răsunet pe care îl au în prezent dezbaterile congresului în rîndul celor mai diverse categorii de tineri, demonstrat prin alte zeci de dezbateri la locurile de muncă, ce continuă și întregesc pe cele din marele forum. Au loc acum în întreaga ţară acţiuni de popularizare sistematică a documentelor Congresului, întîlniri între tineri şi cei pe care i-au desemnat drept delegaţi, studiiri atente a măsurilor şi hotărîrilor adoptate — totul cu intenţia, cu nerăbdarea chiar nu numai de a lua cunoştinţă de ele, ci şi de a le pune în aplicare cît mai curînd. Secvenţe grăitoare ale acestei atmosfere de lucru intens, în care fiecare amănunt surprins întîmplător se integrează armonios în ansamblul strădaniilor, sînt şi cele cîteva imagini pe care le reproducem mai jos, aşa cum ne-au fost transmise de corespondenţii noştri. Raid-anchetă de : ION CHIRIC ION CIMPEAN ION DANCEA VASILE RAVESCU (Continuare în pag. a lll-a) Un instantaneu din Sala Congresului, unul din momentele care vor trăi mult timp în memorie. UITE DOCTORUL— (a venit) MII E DOCTORUL— (a şi plecat!) • O PREZENTARE NEINLOCUIT Utilitatea asistenţei sanitare în şcoală, prezenţa medicului în locul unde se desfăşoară procesul de educaţie a sute de copii şi tineri este un fapt recunoscut. Funcţiile medicului şcolar sunt multiple, rezultând din însăşi condiţia elevului, din confruntarea sa cu o serie de factori : efort, activitate în colectiv, risc sporit faţă de anumite accidente, boli, continua creştere şi dezvoltare biologică etc. Desigur atribuţia principală a medicului şcolar o constituie controlul profilactic, preventiv, cu alte cuvinte efortul permanent de a-l menţine peelev sănătos, apt pentru procesul de învăţămînt. Şi acesta nu se poate desfăşura decât în condiţiile în care creşterea şi dezvoltarea sa, comportamentul în şcoală, atitudinea sa în general sunt supravegheate permanent, zi de zi. Tocmai datorită acestor aspecte, în ultimii ani s-au depus eforturi pentru lărgirea numărului de cabinete medicale din școli, ridicarea gradului lor de dotare. S-au încercat și se încearcă diverse formule experimentale. Noile clădiri sunt dotate cu încăperi speciale, destinate amenajării cabinetelor medicale. Şi totuşi, în momentul de faţă o serie de aspecte ale problemei se impun a fi luate in discuţie. Ancheta noastră, realizată cu sprijinul cadrelor medicale care muncesc sau răspund de acest sector, îşi propune tocmai aceasta. • UN MEDIC LA 3 000—4 000 DE ELEVI, ADICĂ LA 3—4 ŞCOLI După cum ne spunea Ermina Tismăneanu, şefa secţiei de igienă a copilului şi adolescentului din Inspectoratul sanitar al Capitalei, „un medic deserveşte astăzi cel puţin 2—3 şcoli, deseori chiar 5—6. Prestind — in ANDREI BÂRSAN (Continuare in pag. a 11-a) • ACTUALITATEA PENTRU TINERET— Grupaj în cinstea semicentenarului P.C.R. — O interesantă iniţiativă a Comitetului judeţean Olt al U.T.C. — Modernizarea reţelei stradale a Capitalei • VEDETELE „CERBULUI DE AUR" — Sergio Endrigo — Angela Similea • întîlnirea tineretului braşovean cu delegaţii participante la Congresul al IX-lea al U.T.C. • Sub seminul prieteniei dintre tineretul român şi coreean — Obişnuim să credem când dorim să realizăm ceva deosebit — un blazon al epocii, al societăţii noastre — că va fi atât de valoros, de statornic, de semnificativ, nu numai pentru cei ce-l făuresc, ci şi pentru cei ce vor veni, incit să-l considere un mesaj anume construit de noi pentru ei ; un simbol al înţelepciunii noastre, al căutărilor şi reuşitelor noastre, „pasul“ făcut în lumea de miine, demonstraţia anticipată a legăturilor noastre cu viitorul. Sinteti, tovarăşe academician, de 60 de ani martor şi participant la o asemenea IMENSA ASPI Cînd viitorul începea să se nască RAŢIE ACTIVA — aşa cum au înţeles-o comuniştii — SPRE VIITOR. — Aş dori mult ca tinerii de azi să ştie că pentru cei ce au trăit, au suferit, au luptat pentru fericire, pentru cei oprimaţi cu 40, 50, 60, cu 70 de ani in urmă, cu mult mai mult chiar, societatea socialistă de azi reprezenta — la nivelul de incandescenţă cel mai înalt — viitorul, un miine dorit cu toate rădăcinile vieţii şi minţii. Noi, cei de azi care beneficiem materialmente de toate sacrificiile făcute cu dăruire fierbinte pentru o cauză mare, de toate idealurile lor azi împlinite, iar atunci dirz apărate, noi, cei de azi, eraam viitorimea. De aceea, mesajele ce au ajuns la noi, le-au pregătit într-o imensă împletire a speranţei şi luptei generaţia comuniştilor din deceniul trei, patru, cinci , şi cei care au reuşit în mai 1921, şi cei care au împărtăşit cea mai tragică, * cea mai eroică moarte, chiar în ajunul victoriei de la 23 August. — Toate acestea îndatorează. Dar pentru a-şi cunoaşte şi mai bine datoriile, cei ce s-au născut după Eliberare, tinerii de azi, au nevoie de termeni de comparaţie. — Intr-adevăr, comparaţiile sunt necesare. De aceea, i-aş în,demna să alăture mărturiilor noastre, ale celor vîrstnici, tot ce văd că se realizează efectiv azi. Se vor convinge astfel singuri, ce imensitate reprezintă, prin calitatea ei, distanţa scurtă dintre două epoci , că nu putem, pentru că nimic şi nimeni nu ne dă acest drept, să apreciem, la adevărata valoare, ce GEORGETA RUTA (Continuare în pag. a II-a) Convorbire cu acad. prof. PETRE CONSTANTINESCUIAŞI Încheierea lucrărilor CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR din Întreprinderile AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conduceri de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi , substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut, pe secţii de specialitate — culturi de cîmp; legume şi cartofi ; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne; ovine ; porcine ; păsări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii con- ■ secvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. ■ Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partiduluidin noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii şi hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel (Continuare în pag. a IV-a) DECIZII BAZATE PE GlNDIREA ŞI ASENTIMENTUL COLECTIVULUI Adunările generale ale salariaţilor din întreprinderi s-au încheiat, într-o atmosferă de dezbateri vii, de analiză temeinică, de hotărîri inspirate, ele au trecut în revistă, au evaluat în spirit critic realizările obţinute în 1970, şi au jalonat cu maturitate şi exigenţă coordonatele esenţiale ale îndeplinirii sarcinilor pe anul curent. Ceea ce a caracterizat pregnant adunările generale ale salariaţilor atît pe secţii cît şi la nivel de întreprinderi, a fost largul democratism economic, convingerea şi răspunderea cu care salariaţii au abordat în luările lor de cuvînt problemele majore, de interes plenar, convingerea şi răspunderea cu care colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni, specialişti şi funcţionari din întreprinderi, îşi îndeplinesc funcţia, atribuţiunea lor de organisme autoritare şi competente de conducere a întregii activităţi economice a unităţilor lor. Pornind de la această trăsătură de bază, de la acest deziderat — democratismul economic plenar manifestat — am solicitat şi consemnat în interviul de faţă cîteva păreri şi consideraţii. Interviu cu dr. ing. TĂNASE VOLINTIRU directorul general al Centralei de anvelope şi mase plastice — Desfăşurate sub auspiciile respectării şi profundului democratism economic, adunările generale ale salariaţilor din întreprinderile subordonate Centralei dumneavoastră, din celelalte întreprinderi industriale, au „recoltat“ o bogăţie de sugestii, de propuneri — ne-am notat acolo unde am participat nemijlocit la adunări, un număr extrem de mare de idei formulate de reprezentanţii salariaţilor — care vor servi ca platformă solidă a planurilor de activitate pe anul acesta. Vă rugăm să ne spuneţi care este, din această perspectivă, după părerea dvs., importanţa democratismului economic în relaţiile salariaţi—comitet de direcţie, în relaţiile de producţie socialiste în general. — Parţial răspunsul poate fi dedus chiar din întrebarea dvs., respectiv din afirmaţia că adunările generale au fost deosebit de fertile în intervenţii ale muncitorilor şi celorlalţi salariaţi, în propuneri bine gîndite şi de autentică eficienţă. într-adevăr, aşa este. Numai la Uzina „Danubiana“ s-au „recoltat“, ca să vă folosesc expresia, peste 500 de propuneri. Dar importanţa democratismului economic pe care conducerea partidului şi statului îl încurajează ROMULUS LAL (Continuare în pag. a V-a) Solemnitatea înminării unor înalte distincţii în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, a avut loc solemnitatea înminării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii, sporitei- ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii socialiste“ şi medalia de aur „Secera şi ciocanul“, tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. ’Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor : Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silvia culturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de (Continuare în pag. a IV-a) 1 ŞTIINŢĂ II ŞI ELAN I § de ADULIN CAZACU § § --------------------------------------§ S Uzura rapidă a cunoştinţelor în epoca noastră este deja ^ § un fapt notoriu. Se încearcă acum — de pe poziţiile unor 5 achiziţii ştiinţifice de ultimă oră — găsirea unor relaţii iS compensatorii, care să faciliteze utilizarea continuă a infor- 5 ^ maţiei, la nivelul unor indici practici superiori şi fără peri- S ^ sabilitâţi în registrul eficienţei. Activitatea specialistului, în S ^ orice domeniu, este dominată de fluxul problematizării S ^ poate în aceeaşi măsură în care acţionează fluxul de infor § ^ majii. Rapiditatea de gîndire, consecvenţa logică nemijlo- S cită a operaţiei şi a travaliului experimentator devin cerinţe st S imperioase, a căror nesatisfacere poate vicia progresul, îl ^ S "poate frîna. ^ ^ Aici, la această joncţiune dintre gîndire şi act, dintre ipo- S i teză şi verificare, dintre premisă şi concluzie am acţionat S C mult timp doar pîrghia singulară a elanului. Generat din S K resorturi foarte adinei ale personalităţii umane şi acompa- S § ntat de doze înalte şi penetrante de afectivitate, elanul se S § dovedeşte a fi — neîndoielnic — un element de tracţi- ^ 3 tine indispensabil în creaţie şi progres. Trăim, totuşi, timpuri ^ § de radicale mutaţii în ştiinţă şi tehnică, cărora nu ie mai ţj S putem rezista aşezaţi doar pe piedestalul (fragil, în aceste ^ condiţii) cal elanului. Sâ-l conservăm, deci, şi să-l cultivăm cu ^ S grijă şi continuitate ; dar să-i asociem — direct şi exigent — ^ un volum amplu şi trainic de cunoştinţe, apt de renovare şi ^ ^ de reorientare rapidă. 3 ^ Vor fi poate unii care, neînţelegînd rostul „învăţăturii per- § 3 manente", refuzînd permanenţa efortului şi lansîndu-se în S5 comoditatea acumulărilor anterioare de realizări (de altfel SS neîndoielnice, palpabile), vor spune că s-au putut şi încă ţ 3 se mai pot face multe numai prin elan şi entuziasm. Domi-ţ- 3 naţi de stereotipia unui mod depăşit de a privi lucrurile, ^ 3 vor încerca extrapolarea unor tendinţe trecute spre realităţi ^ 3 noi, născunde. Nu există însă extrapolare realmente fertilă ^ 3 şi autentic sancţionată de adevăr, fără corecţii continue şi 3 S reverificări succesive. Actuala revoluţie ştiinţifico-tehnică 3 S ÎJ 1 (Continuare în pag. a ll-a) _ ____________________________________________$