Scînteia Tineretului, octombrie 1980 (Anul 36, nr. 9752-9778)
1980-10-02 / nr. 9753
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXVI SERIA II Nr. 9 753 6 PAGINI 30 BANI JOI 2 OCTOMBRIE 1980 Zi şi noapte, pe front larg, cu toate forţele satului, acţiuni energice pentru stringerea grabnică a roadelor, pentru insămintarea culturilor de toamnă! VOLUMUL MARE DE LUCRĂRI CE TREBUIE EFECTUAT ÎNTR-O PERIOADĂ CIT MAI SCURTĂ IMPUNE: v organizarea riguroasa a muncii pentru folosirea la capacitatea maximă a utilajelor mecanice şi echipelor de cooperatori • respectarea întocmai a vitezelor de lucru stabilite, în paralel cu asigurarea normelor de calitate • recoltarea integrală, pînă la ultimul bob, a producţiei, depozitarea şi distribuirea recoltei în raport de destinaţia cea mai eficientă , livrarea în totalitate la fondul de stat a cantităţilor contractate voma la sfirşitul saptaminii recolta de floarea-soarelui la adăpost, iar in perioada imediat următoare toţi cartofii în silozuri , porumbul, manual şi mecanizat, adunat cu maximă grijă pentru a evita pierderile pînă la sfirşitul lunii octombrie , eliberarea terenurilor şi însilozarea resturilor vegetale, executarea arăturilor şi semănatului la grîu pe suprafeţele planificate pînă la 15 octombrie. PORUMBUL ÎN BALTA IALOMIŢEI Ce se intimplă cînd lipsesc remorcile, iar combinele „suferă de boli cronice"... Deşi pe multe sale porumbul mai prezintă încă un exces de umiditate (circa 40 la sută), principala lucrare a campaniei de recoltare din judeţul Ialomiţa a debutat în toate unităţile agricole. Pe marele front al recoltei se află deja 4 500 de elevi, 500 de studenţi, 3 000 de tineri oameni ai muncii din sectorul neagricol al satelor şi aproape 6 000 de tineri cooperatori. Astfel elevii pot fi întîlniţi la C.L.F. Slobozia şi cooperativele agricole din :Sudiţi, Săveni, Făcăieni, Griviţa, Căzăneşti, Ciocăneşti, Muntenii-Buzău, Borcea, iar studenţii, toţi de la A.S.E. Bucureşti, se află de o săptămînă pe ogoarele X.A.S. Drumul Subţire, Borcea, Bărăganul, Ograda şi Jegălia. După cum ne informează Comitetul judeţean U.T.C., pînă in prezent s-au înscris in rîndul fruntaşilor în campania acestei toamne comitetele comunale U.T.C. de la Dragalina, Griviţa, Lehliu-gară, Cosimireşti, Independenţa, M. Kogălniceanu. La Ţăndărei tinerii de la Fabrica de ceramică, autobaza I.T.A., silozuri şi cooperaţie se află de citeva zile bune în cimp. Ne-am oprit pentru citeva ore la I.A.S. Roseţi unde muncesc 82 de studente de la Facultatea de finanţe-contabilitate a A.S.E. Bucureşti. „In trei zile, spune ing. Mircea Munteanu, directorul I.A.S. Roseţi, ne-au adus cu EUGEN MIHAESCU (Continuare în pag. a V -a) ULTIMUL TRIMESTRU AL CINCINALULUI Mai sunt doar 90 de zile pină la sfirşitul acestui cincinal — un ultim trimestru marcînd intrarea in „linie dreaptă“ a amplei întreceri, desfăşurate în primul rind cu timpul, de către fiecare colectiv muncitoresc pentru înfăptuirea şi depăşirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Zeci şi zeci de unităţi economice de pe întreg cuprinsul ţării, numeroase municipii şi oraşe, precum şi citeva judeţe dintre cele cu cea mai importantă pondere în economia patriei noastre, au raportat deja partidului, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — de fapt întregii ţări pe cuprinsul căreia pulsul întrecerii socialiste cunoaşte în această perioadă o maximă intensitate — îndeplinirea planului cincinal la producţia industrială globală, precum şi la alţi indicatori. Fapt ce asigură premisele realizării şi depăşirii angajamentelor asumate în marea întrecere, iar pe ansamblul ţării condiţiile înfăptuirii cu succes a sarcinilor de dezvoltare economico-socială a ţării înscrise in Directivele Congresului al XI- lea. Sunt realizări la care, aşa cum am avut prilejul să evidenţiem în numeroase articole publicate in paginile ziarului nostru în ultima vreme, şi-au adus o contribuţie importantă tinerii, organizaţiile lor U.T.C. — de la nivelul secţiilor şi întreprinderilor, pînă la acela al localităţilor şi judeţelor — care au înscris în întrecerea utecistă „Tineretul, factor activ în realizarea obiectivelor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“ prestigioase fapte de muncă, deosebite succese. Să amintim faptul că, în cinstea zilei de 23 August, organizaţia noastră revoluţionară a raportat secretarului general al partidului, îndeplinirea planului anual la muncă patriotică finanţată, indicator care, în ultimă instanţă, exprimă contribuţia netă, nemijlocită a tinerei generaţii la realizarea unor importante sarcini cuprinse în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Romăniei ; ridicarea unor mari obiective de investiţii ; reintroducerea în circuitul economic a unor materii prime şi materiale ; promovarea progresului tehnic prin asimilarea de noi produse şi modernizarea de tehnologii etc. Să amintim, de asemenea faptul că, îndeosebi din acţiunile de muncă desfăşurate în sprijinul producţiei — zile, săptămîni sau decade record — tinerii din majoritatea unităţilor economice de pe întreg cuprinsul ţării, adăugind lună de lună milioane de lei în contul producţiei suplimentare, au contribuit în mod substanţial la realizarea înainte de termen, de către întreprinderile în care muncesc, a planului pe întregul cincinal. Departe însă de a duce la automulţumire, succesele înregistrate până acum de numeroase colective, ne obligă la o evaluare realistă a situaţiei existente la scara întregii economii naţionale, din care rezultă că, alături de colectivele fruntaşe, sunt altele care nu se încadrează în parametrii planului la zi ; că, alături de numeroase sortimente de produse realizate peste plan, coexistă altele, la fel de importante pentru economia naţională, la care se înregistrează restanţe ; că numeroase întreprinderi se situează „peste plan“ la unii indicatori, în special la producţia globală şi producţia marfă, dar sub plan la alţii, preponderent calitativi, precum cheltuielile materiale, producţia netă sau export ; că, în timp cen unele şantiere devansează graficele de execuţie şi de punere în funcţiune a noilor capacităţi de producţie sau blocuri de locuinţe, altele se confruntă cu neajunsuri şi întîrzieri care pot afecta realizarea planului şi în alte domenii. Iată de ce, deviza de acţiune pentru întreaga perioadă de timp care a mai rămas până la sfirşitul acestui an şi cincinal trebuie să fie : „Eforturi susţinute, organizare exemplară, înaltă răspundere pentru realizarea planului în fiecare unitate, la toţi indicatorii“. Aceasta trebuie să se exprime, desigur, prin mijloace şi forme diverse de acţiune în funcţie de sarcinile, problemele şi posibilităţile specifice ale fiecărui colectiv de oameni ai muncii, ale fiecărui colectiv de tineri. In unităţile industriale sarcina de bază o constituie realizarea exemplară a producţiei fizice, a exportului şi a principalilor indicatori de eficienţă — producţia netă, productivitatea muncii, cheltuielile materiale. In acest sens, se impune promovarea de către organizaţiile U.T.C. a unor iniţiative şi acţiuni care să asigure reali- VIRGIL SILVION (Continuare in part. a II-a) Economii de metal întreprinderile industriale din Mehedinţi au redus cheltuielile materiale cu 13 lei sub nivelul stabilit la mia de lei producţie marfă, realizind de la începutul anului economii ce însumează mai mult de 60 milioane lei. Acest succes are la bază acţiunile întreprinse în toate unităţile pentru mai buna gospodărire a metalului, altor materii prime şi materiale, combustibililor şi energiei electrice, pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru. Numai in ultima lună constructorii de vagoane din Drobeta-Turnu Severin, de pildă, au economisit 38 tone metal, iar cei de la întreprinderea de construcţii navale şi prelucrări la cald din aceeaşi localitate au diminuat, pe fiecare instalaţie produsă, în medie, cu 200 kg consumul de metal sub nivelul stabilit. La întreprinderea electrocentrale „Porţile de Fier“ consumul propriu de energie a fost diminuat cu 185 000 kWh, in timp ce în centrala termică a Combinatului de prelucrare a lemnului Drobeta Turnu Severin s-a consumat cu 932 tone mai puţin combustibil conventional comparativ cu prevederile din normative. BRIGADIERII INEPIIMSC O MISIUNE PATRIOTICA Iată de ce ei trebuie ajutaţi cu mai multă solicitudine in înlăturarea neajunsurilor cu care se confruntă • De la deschiderea Şantierului naţional al tineretului şi pînă în prezent au fost excavaţi din albia Canalului peste 21 milioane metri cubi de pămînt ; • Brigadierii şi-au ales ca loc de muncă tronsonul cel mai greu de pe toată lungimea viitorului Canal ; * • Peste 500 de tineri necalificaţi, urmînd cursurile pe şantier, şi-au dobîndit aici o meserie şi, în acelaşi timp, destinul de constructori ; • Deşi mai sînt 21 de luni pînă la terminarea Canalului, tinerii lucrează cu inima şi gîndul la ziua inaugurării. APA VIE A ŞANTIERULUI In porţiunea sa cea mai grea, acolo unde lucrează brigadierii de pe Şantierul naţional al tineretului, Canalul Dunăre-Marea Neagră capătă cu fiecare zi contur definitiv. S-au excavat numai pe tronsonul tineretului peste 21 milioane metri cubi de pămînt, au fost turnaţi primii pereţi de beton armat în maluri, au început chiar finisajele cu verdeaţă pe colinele ce vor străjui acest fantastic brin de apă curată. Ritmul de construcţie s-a accelerat de la un an la altul, de la o lună la alta. In 1976, anul de început, se excavase 1 milion mc; în 1977, peste 2 milioane; in 1978, mai bine de 3,5 milioane ; in 1979 s-a ajuns la 6,5 milioane, pentru ca în acest an, în primele nouă luni, volumul de excavaţii să atingă 8,2 milioane mc. Punind la inimă îndemnurile secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, aplicind cu tenacitate preţioasele sale indicaţii, date cu prilejul repetatelor vizite de lucru pe şantier, brigadierii, ceilalţi constructori ai canalului fac nu numai dovada competenţei lor profesionale şi a capacităţii creatoare, dar şi a caldului lor patriotism, a entuziasmului cu care înţeleg să contribuie la înfăptuirea Programului partidului. Eu sunt mîndri că participă la realizarea unuia dintre cele mai spectaculoase obiective ale actualului şi viitorului cincinal, că au prilejul să se formeze, să se călească şi să se împlinească profesional şi uman, în spiritul romantismului revoluţionar, pe un şantier de asemenea amploare. Mii de tineri brigadieri, muncitori calificaţi, muncitori necalificaţi, care şi-au însuşit aici o meserie, elevi şi studenţi au trecut pînă acum prin şcoala şantierului. înainte ca apa Dunării să se impreune cu apa Mării, de-a dreptul peste pămînturile aride ale podişului dobrogean, prin albia Canalului curge apa vie a dăruirii şi patosului uteciştilor. Acum se află pe S.N.T. peste 2 500 de tineri brigadieri, elevi, studenţi şi tineri ostaşi, la care se adaugă citeva sute de şoferi şi mecanici, detaşaţi din diverse unităţi din ţară. Pentru toţi a început numărătoarea inversă. „Sintem cu gîndul in luna iunie 1982, cînd primele vase inaugurale vor străbate lungimea de apă a Canalului, între Marea cea mare şi Dunăre — spune comandantul Şantierului naţional al tineretului, tovarăşul Nicolae Ivanov — şi toate eforturile noastre sunt orientate spre acest ţel. Brigadierii vor raporta atunci partidului, secretarului său general, că angajamentul lor a fost îndeplinit, că sarcina încredinţată a fost dusă la bun sfîrşit“. Nimeni nu se îndoieşte că aşa va fi. Termenul de punere în funcţiune se va respecta fără abatere. Ritmurile de lucru înregistrate în ultimele luni au crescut şi se apropie de cele optime, care trebuie să asigure intrarea în graficele de execuţie. Tocmai de aceea este necesar ca toţi factorii de răspundere care concură la construcţia Canalului, nu numai pe tronsonul tineretului, ci pe toată lungimea lui, să acţioneze în comun şi cu mai multă energie pentru recuperarea restanţelor, pentru imprimarea unui puternic spirit de disciplină şi ordine la fiecare loc de muncă în scopul creşterii productivităţii muncii şi reducerea costurilor, pentru mai buna folosire a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru. (Continuare In pag. a IV-a) Relatări ale reporterilor noştri prezenţi ieri — în prima zi din acest ultim trimestru — în mijlocul unor tinere colective muncitoreşti • întreprinderea de tricotaje Motru : „VREM SĂ ÎNCHEIEM PRIMUL AN DE PRODUCŢIE CU DEPĂŞIRI" © Şantierul Combinatului siderurgic Călăraşi: TINERII ÎŞI CONCENTREAZĂ FORŢELE LA OBIECTIVELE CU TERMENE APROPIATE DE PUNERE IN FUNCŢIUNE © Şantierele de locuinţe din Capitală : RITM ÎNALT DE LUCRU PENTRU PREDAREA TUTUROR APARTAMENTELOR PLANIFICATE IN PAGINA A 2- A EDUCAŢIE ESTETICA PRIN STRIGĂTE 51 FLUIERĂTURI?! Incitaţi de „fluturaşii“ care impinzesc săptăminal centrul Capitalei, anunţînd concerte rock, hard-rock, disco, newwave etc. pe la diverse case de cultură sau cluburi : „Club T-4“, „Modern Club“, Casa de cultură a sectorului 3, „Petőfi Sándor“, am dat curs invitaţiei lansate de alt afiş ceva mai impozant (fie şi numai prin faptul că era singurul tipărit din serie), care anunţa, cu litere de-o şchioapă, „Concertul formaţiilor Grup 120 şi Iris , invitaţii Radu Gheorghe şi Domino. Am luat, aşadar, drumul spre parcul „23 August“, în incinta căruia (mai precis, la teatrul de vară cu acelaşi nume) urma să aibă loc concertul cu pricina, pe ultima sută strecurîndu-ne cu greutate printre puşti gălăgioşi, tramvaie blocate, vînzători de „bomboane agricole-mîna lu’Tamangoia de la Iliuţă, băiat bun“, tinere perechi la care abia poţi ghici care este băiatul şi care fata, zvon de nuntă din vecini, „muzici multe“, „că inima mi-a secatat“ — se pare, atmosferă obişnuită in zi de meci ! Totuşi, mulţimea se îndreaptă nu spre stadion, ci spre teatrul de vară, de unde se aud deja „acorduri“ de chitare mai mult sau mai puţin în falset şi bătăi ciudate in tobe mari şi mici. La intrare nu e înghesuială, deşi biletul e numai 15 lei, „nu 120, ca la Gloria Gaynor“ cum avea să menţioneze ceva mai tirziu realizatorul şi, prezentatorul concertului (sub egida Casei de cultură a sectorului 2) — Aurel Gherghel. Nu e înghesuială, pentru că amfiteatrul se umpluse deja cu cîtva timp înainte, toată lumea căutînd să ocupe locuri cit mai in faţă (de ce, e cam greu de Înţeles, întrucît amplificatoarele fac, oricum, să vuiască tot parcul...). Nu e chiar „omor“, ca la Gaby Luncă sau Romica Puceanu dar, în orice caz, cu greu poţi găsi un locşor cit de cit comod. Mai ales dacă ai intenţia inocentă de a asculta muzică fără să dai din mîini şi din picioare. Lucru, dealtfel, destul de dificil de realizat in atmosfera Care avea să se instaureze citeva minute mai tirziu în amfiteatru. Dar să vedem iutii ce s-a intîmplat pe scenă pentru că, la urma urmei, totul de acolo începe, artistii, fiind, in primul rind, cei care „încălzesc“ publicul si abia apoi invers. Concertul e deschis de un grup de sSSSSSSSS a patru tineri care dau impresia că n-au mai evitat de multă vreme (sau deloc !) împreună: Domino. Dezacordul este absolut : o zdrăngăneală din care, cu foarte mare bunăvoinţă, poţi extrage oarecari sclipiri de virtuozitate ale unui foarte bun instrumentist — Sorin Chifiriuc — care preferă, de mai multă vreme să se consume in realizări obscure şi manifestări scenice necontrolate. O risipă de energie de aceeaşi natură comite şi Radu Răducanu, absolvent de conservator la secţia vioară, care se complace in a se război cu tobele, într-o stereotipie infernală, aproape o oră ! Cîntecele prezentate sînt in marea majoritate preluate din repertoriul diverselor grupuri anglo-americane si eiitate cu textul original, in limba engleză (o engleză chinuită, mă rog, nu despre asta e vorba), dar nu are nici-o importanță. PAUL NANCA (Continuare in pag. a 11-a) PE MARGINEA UNUI SPECTACOL CU FORMAŢII VOCALINSTRUMENTALE Potrivit hotaririi Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. se supun dezbaterii publice proiectul LEGII PRIVIND OBLIGAŢIA CADRE- *LOR DE CONDUCERE DIN ACTIVITATEA EICONOMICO-SOCIALA SI A ALTOR ACTIVISTII DE PARTID SI DE STAT DE A DECLARA BUNU- | RILE DE VALOARE, PROPRIETATE PERSONALA si proiectul LEGII PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 57/1968 DE ORGANIZARE SI FUNCŢIONARE A CONSILIILOR POPULARE pe care le publicăm in pagina a lll-a. Propunerile, observaţiile şi sugestiile cetăţenilor la proiectele de legi se vor transmite la Marea Adunare Naţională sau la Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare.