Scînteia Tineretului, martie 1987 (Anul 43, nr. 11740-11765)

1987-03-26 / nr. 11761

Proletari din toate ţările, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Moment de o deosebită însemnătate in viaţa politică a ţării, strălucită expresie a voinţei unanime a comuniştilor, a întregii noastre naţiuni de a acţiona cu dăruire şi abnegaţie revoluţionară pentru traducerea în viaţă a măreţelor programe de dezvoltare a patriei Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a desfăşurat, in zile­le de 24 şi 25 martie. Plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român. Plenara a avut următoarea ordine de zi : 1. Raport privind realizarea planului naţional unic de dez­­timaţi tovarăşi. Plenara Comitetului Central al partidului a dezbătut pro­bleme importante ale activită­ţii partidului privind înfăptuirea planului pe acest an, a progra­melor de modernizare şi orga­nizare, de normare economico­­financiară, precum şi o serie de măsuri privind activitatea de partid. Sunt bine cunoscute prevede­rile planului pe acest an şi pro­gramele adoptate in cursul anu­lui trecut pentru diferite sec­toare de activitate. Ele au fost dezbătute larg in organismele democraţiei noastre muncito­­reşti-revoluţionare, in plenara Comitetului Central şi adoptate de Marea Adunare Naţională. Suntem­, practic, la începutul anului. Au trecut aproape trei luni şi se poate aprecia că, deşi am avut unele greutăţi, datorită condiţiilor iernii din acest an, dar şi ca urmare a unor lipsuri existente in activitatea diferite­lor sectoare, realizările nu sunt la nivelul prevederilor planului şi programelor pentru aceste luni. Este adevărat, mulţi to­varăşi care au luat cuvintul in plenară au dat asigurări că, încă in această lună, in martie, vor recupera multe din rămine­­rile in urmă pe întregul trimes­tru, iar in discuţiile ce au avut loc in Comitetul Politic Execu­tiv cu consiliile de conducere ale diferitelor ministere s-au stabilit măsuri pentru asigura­rea îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an, a programelor pe care le avem. Zilele trecute s-a discutat cum să acţionăm in toate sectoarele pentru ca, în trimestrul II, să realizăm atît prevederile planu­lui respectiv, cit şi recuperarea răminerilor in urmă care vor mai fi la sfirşitul acestui tri­mestru. Avem asigurate toate condiţiile materiale pentru a­­ceasta. Dispunem de tot ce este necesar ca să îndeplinim în bune condiţiuni planul şi pro­gramele pe care le-am adoptat pe acest an şi, în felul acesta, să consolidăm realizările din primul an al celui de-al 8-lea cincinal, să asigurăm înaintarea fermă spre obiectivele stabilite de Congresul al XHI-lea pri­vind trecerea ţării noastre, pînă in 1990, la un nou stadiu de dezvoltare, de ţară socialistă mediu dezvoltată. De asemenea, avem condiţii să înfăptuim cu toată fermitatea programele de organizare, de modernizare, de normare economico-financiară, de dezvoltare intensivă a tu­turor sectoarelor de activitate. Pornind de la toate acestea, sînt necesare măsuri hotărite­­ în toate sectoarele, în toate uni­tăţile d­in toate judeţele­­, în vederea înfăptuirii neabătute a prevederilor planului la toţi in­dicatorii şi a programelor sta­bilite pentru diferite domenii de activitate. Punînd pe primul plan îndeplinirea generală a planurilor de dezvoltare la toţi indicatorii, trebuie să acordăm o atenţie deosebită problemelor realizării producţiei fizice. Con­sider că este necesar ca toate ministerele, centralele, întreprin­derile, toate judeţele să ia mă­suri hotărite ca, incă din luna martie, să asigurăm îndeplinirea neabătută a producţiei fizice — aceasta fiind h­otărîtoare pentru realizarea planului, pentru des­făşurarea in bune condiţiuni a întregii activităţi. în acest sens consider că se impune ca guvernul, organele centrale de planificare, toate organele centrale să revadă si să stabilească măsuri ferme, obligatorii privind realizarea acestui indicator hotăritor, al producţiei fizice. Am spus, nu o dată — şi doresc să subliniez şi acum — că nu avem nevoie de producţia marfă în general, care se poate obţine, ca valoare, pe diferite căi, inclusiv printr-o circulaţie interioară, prin su­voltare economico-socială a României pe trimestrul I, mă­surile pentru îndeplinirea pla­nului in trimestrul II şi pe în­tregul an 1987, precum şi pen­tru desfăşurarea in bune con­diţii a lucrărilor agricole de primăvară. 2. Raport privind efectivul, compoziţia şi structura organi­zatorică a partidului la 31 de­tarea produselor dintr-un loc în altul. Nu de valoare avem ne­voie ! Avem nevoie de reduce­rea circulaţiei produselor, de realizarea unei integrări cit mai mari şi de realizarea producţiei fizice. Numai aceasta asigură condiţii pen­tru dezvoltarea co­respunzătoare a ţării şi înfăp­tuirea neabătută a obiectivelor planului pe acest an şi pe în­tregul cincinal. Cunoaşteţi prevederile planu­lui pe ansamblu, un profil teri­torial. Consider că trebuie să acordăm o mare atenţie înfăp­tuirii prevederilor planului pri­vind dezvoltarea in profil teri­torial a producţiei, dezvoltarea fiecărui judeţ in raport cu obiectivele stabilite privind pro­ducţia fizică, privind producţia­­marfă şi ceilalţi indicatori care să asigure ridicarea armonioasă a tuturor zonelor ţării. In acest sens, aş atrage aten­ţia că este necesar să se acorde o atenţie corespunzătoare şi planurilor privind dezvoltarea in toate judeţele a micii indus­trii, a serviciilor, punînd un accent deosebit pe realizarea acestora in unităţile consiliilor populare, in sistemul coopera­ţiei meşteşugăreşti, al coopera­tivelor agricole de producţie si cooperativelor de consum. Trebuie să facem astfel incit — aşa cum a hotărit Congresul al XIII-lea al partidului — în acest cincinal să soluţionăm în linii generale problema dezvol­tării micii industrii in raport cu necesităţile diferitelor sec­toare, precum şi a serviciilor pentru toţi cetăţenii ţării. Consider că este necesar ca organele noastre centrale sa revadă unii indicatori şi să dea îndrumări şi să stabilească mai precis pe ce trebuie să punem accent în aceste sectoare de activitate. Nu trebuie să se ur­mărească numai indicatorii de­cembrie 1989 şi activitatea po­­litico-orgar­izatorică desfăşu­rată de organele şi organiza­ţiile de, partid pentru înfăptui­rea hotăririlor şi directivelor partidului. 3. Raport cu privire la acti­vitatea desfăşurată de orga­nele de partid, de stat şi or­ganizaţiile de masă in anul lornd­, care sunt stabiliţi pe ju­deţ, ci, de asemenea, realizarea micii producţii industriale fi­zice, realizarea reală a servici­ilor care sunt necesare, în acest sens, să asigurăm înfăptuirea tuturor prevederilor planului privind dezvoltarea generală a industriei pe întreaga ţară, cit şi un profil teritorial. In activitatea din acest an trebuie — aşa cum prevede planul şi cum am discutat nu de mult şi în Comitetul Politic Executiv — să se acorde o aten­ţie deosebită problemei energe­tice. Aţi avut anul acesta greu­tăţi cu energia, datorită nereali­­zării la timp, conform prevede­rilor planului, a punerilor in producţie a capacităţilor pe căr­bune — şi ne-au rămas nepuse în producţie circa 1 090 MW — şi nerealizării reparaţiilor stabi­lite pentru anul trecut, care se ridică, de asemenea, la circa 800 MW. Dacă aveam o produc­ţie suplimentară de 800—1 000 MW, pe cărbune, nu am fi avut nici un fel de probleme cu ener­gia. Ea toate acestea s-a adău­gat — repet şi in plenară — faptul că energia hidroelectrică a fost şi ea cu 800—1 000 MW mai mică, datorită secetei, deci a debitului redus de apă. Insă chiar şi in aceste condiţii, dacă am fi avut 800—1 009 MW pe cărbune nu am fi avut nici un fel de probleme cu energia. Su­bliniez acest lucru pentru că este necesar ca atit Ministerul Energiei Electrice, celelalte mi­nistere producătoare de mate­riale şi utilaje, cit şi judeţele să ia toate măsurile pentru a realiza in întregime programele stabilite. Aceste măsuri trebuie să înceapă din martie, conform celor aprobate, in aşa fel incit, pină în toamnă, să punem în producţie peste 1 000 MW pe cărbune şi să asigurăm repara­rea grupurilor energetice,­echi­1986 pentru înfăptuirea poli­ticii de­­ cadre a partidului. 4. Raport privind activitatea de, rezolvare a propunerilor,­ sesizărilor, reclamaţiilor şi ce­rerilor oamenilor muncii in anul 1986. 5. Raport cu privire la acti­vitatea internaţională a parti­dului şi statului in 1986 şi valent cu 1 500 MW putere in­stalată. în mod corespunzător trebuie să punem în producţie şi centra­lele hidroelectrice, avind în ve­dere că ele reprezintă un volum important, şi funcţionarea lor va asigura o cantitate importantă de energie. în acest an nu există proble­mă mai importantă pentru dez­voltarea generală decit a rezolva problema energiei in mod ho­­tăritor. Pun această problemă in faţa Comitetului Central pentru a atrage atenţia sectoarelor res­pective şi a cere ca, in octom­brie, să se raporteze plenarei Comitetului Central cum s-au realizat măsurile stabilite in a­­cest domeniu de activitate. î­n mod corespunzător, este necesar să luăm măsuri pentru a realiza producția de petrol, de cărbune, celelalte minereuri ne­cesare pentru întreaga noastră activitate. Nu doresc să mă refer la alte sectoare de activitate. Sunt cu­noscute programele şi prevede­rile planului. Toate ministerele — şi metalurgia, şi chimia, şi petrochimia, şi construcţia de maşini, şi toate celelalte sectoa­re — trebuie să treacă cu hotă­­rire la luarea şi aplicarea tutu­ror măsurilor stabilite privind buna funcţionare şi realizarea planului. Trebuie însă să menţionez că, chiar in condiţiile greutăţilor care s-au manifestat la un mo­ment dat privind energia, pu­team — printr-o bună organiza­re şi cu un simţ de răspundere mai mare din partea tuturor sectoarelor — să diminuăm mult aceste greutăţi şi, practic, să nu fi avut vreo influenţă in ce pri­veşte realizarea planului. Cu atit mai mult cu cit, şi in fe­bruarie, şi în toată luna martie, nu s-a mai putut vorbi de lipsă de energie. Trebuie să spun şi principalele obiective ale poli­ticii externe in anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al, ordinii de zi a fost prezentat de tovarășul Constantin Das­­călescu. In continuare,­ în cadrul dez­baterilor, au luat cuvîntul to­plenarei că, practic, nici un mi­nister nu consumă în martie cantitatea de energie alocată. Deci, nu lipsa de energie este aceea care a determinat unele rămîneri in nună, ci stările ne­gative din activitatea conduceri­lor' mirii .Aerelor, centralelor,­ în­treprinderilor in buna organiza­re şi desfăşurare a activităţii. Un singur minister depăşeşte regulat consumul de energie — şi n-ar trebui să-l depăşească — şi acesta este insuşi Ministerul Energiei Electrice, care consumă mai mult in transportul şi chiar în producerea energiei. Subliniez aceasta pentru că nimeni nu trebuie să se mai justifice, invocind problema e­­nergiei ; de altfel, astăzi, in ple­nară, nimeni n-a mai pus pro­blema energiei. Trebuie să se înţeleagă că problema esenţială este luarea măsurilor necesare pentru buna organizare, pentru buna funcţionare a instalaţiilor ! O problemă foarte importantă pentru realizarea producţiei este buna întreţinere, realizarea la timp a reparaţiilor tuturor in­stalaţiilor şi întărirea disci­plinei şi ordinii. Multe din con­troalele pe care le-am efectuat în ultimele săptămini au de­monstrat că principalele lipsuri — inclusiv în metalurgie — sunt legate de indisciplina, dezordi­nea, lipsa de răspundere, ince­­pind de la conducerea ministe­rului si piuă jos. Pun această problemă in fata plenarei pen­tru că este necesar ca toţi mem­brii Comitetului Central, din toate sectoarele, din toate jude­ţele să acţioneze pentru a pune capăt acestor stări de lucruri negative. Repet, avem tot ce este necesar pentru a îndeplini în bune condiţiuni planul — şi trebuie să-l îndeplinim ! O atenţie deosebită trebuie să dăm exportului. Trebuie să spu­nem deschis că activitatea de realizare a producţiei de export nu ne mulţumeşte. Sunt şi unele probleme cu contractele, dar a­­vem contracte pentru a realiza in întregime planul pe trimes­trul I si pe trimestrul II. Pe CTS avem contracte — și nu poate fi invocată irt nici un fel lipsa de comenzi pentru realizarea in întregim­le a pla­nului. Dar, este greu să accep­tăm justificarea prin lipsa de contracte, cind şi în primele două luni ale acestui an am­ pierdut contracte pe devize con­vertibile de cîteva zeci de mi­lioane de dolari, datorită nerea­lizării la timp a producţiei, iar anul trecut, aproape 200 de mi­lioane de dolari. Trebuie să mai adăugăm la aceasta problema calităţii, care ne-a creat şi ne creează incă o serie de greutăţi. Este necesar să fie luate toate măsurile pentru buna organi­zare şi urmărire a realizării producţiei de export la timp şi la un nivel calitativ şi tehnic corespunzător. Am subliniat, nu o dată, că exportul, comerţul exterior, co­laborarea internaţională consti­tuie pentru economia româ­nească o necesitate pentru biua desfăşurare a întregii activităţi, pentru înfăptuirea generală a programelor de dezvoltare eco­nomico-socială a ţării. Trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării coope­rării în producţie, întăririi par­ticipării la realizarea programe­lor stabilite in cadrul C.A.E.R.­­ului, a specializării in produc­ţie, a participării active la pro­gramele­ de cercetare, de noi tehnologii şi la întreaga activi­tate. Pornim de la faptul că trebuie să facem totul pentru a asigura funcţionarea in cele mai bune condiţiuni a activităţii C.A.E.R.-ului, care are — şi va trebui să aibă şi in viitor — un rol important în conlucrarea co­respunzătoare intre ţările mem­bre, în dezvoltarea economiei fiecărei ţări, în ridicarea gene­rală a nivelului de trai mate­rial şi spiritual al fiecărui po­por. In acelaşi timp trebuie să în­tărim relaţiile cu ţările socia­liste care nu sunt in C.A.E.R., cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, participind activ la diviziunea internaţională a muncii, pro­­movind forme diverse de cola­borare şi insistind mult pentru realizarea de contracte de lungă durată spre a asigura, in felul acesta, desfăşurarea in mod co­respunzător a întregii activităţi. In acest sens, toate ministerele, organele centrale, dar şi toate unităţile trebuie să-şi îndepli­nească cu mai multă hotărire o­­bligaţiile, sarcinile de mare răs­pundere din diferite domenii. Trebuie să luăm măsuri se­rioase pentru realizarea la timp a investiţiilor. Avem rămîneri în urmă — şi trebuie să folosim toate posibilităţile şi mijloacele stabilite pentru ca, in toate sec­toarele, in toate judeţele să realizăm in cele mai bune con­diţiuni programul de investiţii, de punere la timp în producţie a noilor capacităţi. Va trebui să acţionăm cu toa­tă hotărîrea in direcţia redu­cerii consumurilor energetice şi a consumurilor materiale. Sunt cunoscute programele, şi nu do­resc să insist mult asupra aces­tora. încadrarea strictă in nor­mele de consum constituie o ne­cesitate pentru buna desfăşu­rare a întregii activităţi, in toate sectoarele. Problema reducerii consumu­rilor se pune, de asemenea, foarte serios şi în domeniul in­vestiţiilor. De altfel, vreau să informez plenara că am luat o serie de măsuri şi, începînd cu trimestrul I, vom reduce con­sumurile de ciment cu 20 la sută, de metal cu 16 la sută şi altele, iar la cabluri, în mem­e cu 50 la sută. Această reducere mare la cabluri este determi­nată, de fapt, de abuzul foarte mare care se face în proiectare şi in investiţii cu întinderea in dreapta şi in stingă a cabluri­lor, fără nici un fel de justifi­care, inclusiv de tendinţa de dublare a liniilor energetice si de telefonie. Am hotărit să pu­nem capăt acestor stări de lu­cru ,care de fapt, constituie un jaf inadmisibil în economia na­ţională. Este necesar ca toate sectoarele, toate judeţele să re­vadă şi să acţioneze nu numai pentru a se încadra în reduce­rile stabilite, dar pentru a veni cu noi propuneri privind dimi­nuarea în continuare a consu­murilor materiale. Am stabilit ca, în cîteva săptămini, să ela­borăm noi norme de consumuri materiale în investiţii, care să fie obligatorii — începînd­­ cu proiectantul — şi care să pre­vadă şi cantitatea şi ce fel fie materiale pot fi avute în vedere într-un proiect sau altul. în general este necesar să ac­ţionăm cu mult mai multă fer­ ,­mitate în privinţa normării, dar mai cu seamă a respectării nor-­­ melor pe care le avem. Avem încă stocuri foarte mari , de materiale. Mă refer, şi în plenară, la acest lucru, pentru că consider că toţi membrii Co­mitetului Central, întregul nos-­­­tru activ, întregul partid trebuie­­ să acţioneze cu toată hotărîrea­­ pentru respectarea normelor­­ privind lichidarea stocurilor supranormative, deoarece numai aşa vom asigura desfăşurarea în­­ bune condiţiuni a întregii noas­­tre activităţi. Va trebui să acordăm o aten­­­­ţie mai mare îmbunătăţirii cali­tăţii şi ridicării nivelului tehnic al întregii activităţi, să acţionăm neabătut pentru realizarea pro­gramului privind creşterea pro­ductivităţii muncii. De aseme­nea se impun măsuri hotărite in direcţia creşterii rentabilităţii, a eficienţei economice, pentru a­­plicarea fermă a normativelor economico-financiare in toate sectoarele de activitate. în general, va trebui ca în toa­te domeniile activităţii noastre — dar mă refer îndeosebi în in­dustrie acum — să acordăm mai multă atenţie activităţii de per­fecţionare a tuturor produselor, de elaborare şi aplicare in viaţă a noilor tehnologii. Cincinalul acesta — deci şi anul acesta — este hotăritor, s-ar putea spune, pentru activitatea de înnoire a producţiei, de modernizare, de aplicare fermă a revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice în toate dome­niile. Sunt necesare măsuri hotărite de perfecţionare a sistemului de conducere a întregii activităţi. Consider, în acest sens, că este necesar să se acorde mai multă atenţie creşterii răspunderii centralelor, ca organisme de conducere pe principii econo­mice a tuturor sectoarelor de activitate. în ce priveşte agricultura, am discutat pe larg problemele pla­nului pe acest an, s-au adoptat hotăriri corespunzătoare care sunt bine cunoscute. Anul acesta­­ trebuie să obţinem o producţie de peste 32 de milioane de tone cereale, producţii corespunzătoa­re în legumicultură, viticultură, pomicultură, plante tehnice şi în toate celelalte sectoare. „ Intr-adevăr, datorită condi­ţiilor climatice, avem o anumită, răminere în urmă a însămînţă­­rilor şi, în general, la lucrările de primăvară. Va trebui să luăm toate măsurile de a scurta la maximum perioada executării lucrărilor agricole. Practic, tre­buie să realizăm concomitent lucrările din perioada I şi a II-a şi, în condiţiile îmbunătă­ţirii timpului, să trecem şi la însămînţările din perioada a . (Continuare in pag. a III-a) ( CUVINTAREA TOVARĂȘULUI ANUL XLIII SERIA II Nr. 11 761 6 PAGINI 50 BANI JOI 26 MARTIE 1987 Sub preşedinţia tovarăşului Ceauşescu

Next