Scânteia, martie 1945 (Anul 2, nr. 153-184)

1945-03-01 / nr. 153

Rece trem­esi, merne salariile ? C­onfederaţia Generală a Mun­cii a cerut Sămbătă — prin glasul reprezentantului­­ autorizat — îngheţarea preţurilor şi mărirea salariilor, iar tov. A­­lexandru Sencovici secretarul C. O. M. a demonsrtrat în numărul nostru da­tii, că atitudinea reac­ţionarilor consti­tue un atentat îm­potriva sporirii producţia şi a fortului nostru în războiul just ce-l ducem alături de glorioasa Armată a Uniunii Sovietice. Maşinaţiunile Ministerului Eco­nomiei Naţionale în frunte cu Leucuţia şi cele ale U. G. I. R.-u­­lui şi anexei sale, Comisariatul General al Preţurilor, au reuşit să transforme acţiunea de majorare a salariilor şi de adaptare a lor la nivelul scumpetei, într’o vastă ex­­crocherie pe spinarea muncitori­lor, ţăranilor, funcţionarilor şi, în general a tuturor celor ce trăiesc de pe urma muncii lor ca şi a pă­turilor mijlocii. Nu adaptare, ci spoliere şi sărăcire a masselor, iată rezultatul „generozităţii“, cu care U. G. I. R.-ul şi clica reac­ţionară din jurul lui a consimţit să majoreze lefurile nominal. Dova­da reiese limpede din diverse pu­­blicaţiuni cu caracter oficial şi semi-oficial. Indicele de scumpete, calculat de Institutul Statistic, zugrăveşte următorul tablou al evoluţiei pre­ţurilor: Im ceea ce priveşte dint forma­tie 1945, darul „Argus”, constată o urcare a preţurilor cu 17 la sută faţă de Decembrie, pe când In Februarie, pentru care nu avem toci cifre, urcarea este mai în­ecată. O putem deci aprecia la cel puţin 10 la sută faţă de lnia pre­cedentă. Salariile au fost majorate in cursul lunei Noembrie 1044, pa baza preţurilor din Octombrie. Luna Octombrie trebuie deci luată ca bază de pornire pentru calcule. Din comparaţia cifrelor de mai sus reiese, că preţurile în oc­tombrie au fost de 10 ori mai mari decât în anul 1939, pe când sala­riile au fost majorate numai cu circa 8,3 ori, deoarece coeficientul de 10 se aplica numai la lefurile cele mai joase, scăzând apoi pe măsură ce lefurile erau mai mari. Pentru majoritatea salariaţilor ci­fra de 8,3 înseamnă deci o medie justă. Rezultă de aci, că în mo­mentul „adaptării" salariilor, ele au rămas cu 17 la sută sub nivelul general al preţurilor din acel mo­ment. De atunci situaţia a mers înrăutăţindu-se. Pentru a ilustra mai bine acea­stă evoluţie, dăm următoarele ci­fre, bazate pe indicaţiunile repro­duse mai sus : Urownea Trnceree preţuarilor p­reţuiriilor faţă de faţă de luna pre­luna De­cedentă t/xmfc. 1944 Novembrie 1944 20*/« 20W« Decembrie 1944 4SV* 75*/« Ianuarie 1945 lrt* Ulfti Februarie 1945 l«v» 194»/» Tabloul de m­mi sus înseamnă cu alte cuvinte, că pentru un lucru, care costa în Octombrie 100 lei, trebuiau plătiţi: in Noembrie 1944 120 lei Decembrie 1944 175 „ Ianuarie 1945 149 „ Februarie 1945 294 „ Dacă mai ţinem seama, că ma­jorarea salariilor nu a atins Hi­vatal preţul fier,­­1 nani Ff*/J fia «csat nivel, ajungem 1» emehada el preţurile «unt sei de trei ari •nai mari decât le­ttrile, Wnhdu-i* ca bază nivelul de viaţă sl manei terilor din 1539. Dar acest lucru mai înseamnă încă ceva: marea industrie reieşit nu numai să treacă în preţul mărfii întreaga majorare a salariilor, dar a putut chiar bene­ficia de urcări fabuloase, astfel ca sarcinile reale ale războiului să fie in întregime suportate de mun­citori, ţărani, funcţionari, de în­tregul popor. In urma scumpirilor din ulti­mele luni, viaţa marilor masse muncitoare a devenit insuporta­bilă. Răbdarea lor a ajuns­­la li­mită. Este inadmisibil, ca sistemul de până acum să continue, adică să se permanentizeze sărăcirea progresivă a masselor în favoarea unei clici care continuă să se îm- bogăţească şi să tragă foloase din mizeria generală. Păturile muncitoare ale acestei ţâri, lucrători, funcţionari publici şi particulari, întregul poporul trebue să pornească la luptă pen­tru obţinerea de salarii omeneşti, corespunzătoare preţurilor asrtu­­ale. Insă trebuie băgat de seamă: escrocheria din toamna trecută nu are voie să se repete. Concomitent cu salarii mai mari, se impun mă­turi care să asigure realitatea a­­cestui salariu: nu de o gumă din ce în ce mai mare de lei, care se devalorizează în fiece lună, au ei nevoie, ci de un salariu care să reprezinte în mod efectiv contra­valoarea hranei, îmbrăcămintei, chiriei, etc. URCAREA LEFURil­OR TRE­BUIE LEGATA DE ÎNGHEŢA­REA PREŢURILOR ŞI DE RE­FORMA FISCALA, CARE SA A­­SIGURE O MAI JUSTA REPAR­TIŢIE A SARCINILOR STATU­LUI ASUPRA DIVERSELOR CLASE SOCIALE. La rândul ei, îngheţarea preţu­rilor nu poate deveni o realitate, fără a se stârpi bursa neagră. Nu­mai dacă întreaga cantitate de mărfuri produse intră în circuitul economic normal şi la preţurile fixate, numai atunci se va putea vorbi de o stabilizare reală a pre­ţurilor, adică de o stăvilire efec­tivă a scumpetii. Iar pentru ca toate masurile schiţate mai sus, să dea roade per­manente, pentru ca să putem re­face economia ţării pe baze sănă­toase, se cere ca producţia să fi* mărită şi intensificaţi la toate sectoarele. Efortul tuturor trebuia să crească la maxim. Coordonarea tuturor măsurilor economice tre­buie realizată fără nici o retâr­­ziere.­­ Din cele expuse, se desprinde clar, că lupta pentru salarii mai bune. Înseamnă de fapt lupta pen­tru un guvern capabil să înfăptu­iască condi­ţiiunile necesare, care să garanteze aceste salarii. Numai un guvern cu adevărat democra­tic, pentru care primează intere­sele generale ale naţiunii, va pu­tea să aducă la bun sfârşit această sarcină, iar nu unul, în care de­partamentele economice, de care depind şi fapt măsurile de mai sus, sunt de slujba re­acţiunii, a fascismului şi a tuturor sabotori­lor efortului nostru de rătzboiu. Andrei Mihăileanu 1933 1939 100,1 139,1 Octombrie 1944 1389,4 Noembrie 1944 1665,2 Decembrie 1944 2429,3 fieilor mmlmi mmm uriocariie Râdescu Manifestaţia dela fabrica „Quadrat «n feaftunt Ia faltotaa JQm­tu tor. I* din partea Hor­st IteftenĂ Tovarășe Bugecfte RâdUpatau, Ouvântul a teften* provocarea ort. tntrvaM « eHăuliui Md*ecu dte al că­rui pretin e eure «tapele muncttsyrtbor o* manifestau popote pentru tberte­tr şi democraţi«. Top. Eugenia RAddceamm a spete­­ „Afimmam soMda­ritete» coasta« cu conducAtorii milşciWi­miiBiritareşri trananh­em bunilor şi tanperceţilor noş­tri tovarăşi da luptă Ane Remfoer «­ VaSile Lum, cete mai but» semrti man­te de dragoste şi solidaritate tovfed­­şească” (vii aplauze). A încheiat cuvântarea trimiţând Um. Gheorghe Apostol pi celorlaipi trwnvoll­­tori rărviţi cari sac pe patui de sufe­rinţe, wdri de caldă însănătoşire fă cerând imediata demitere ţi aresta­rea asasinului Rădescu precum pi­e­d­icii reacţionare din fum­A tău, ară­tând că singura chezăşie a un» vieţi libere şi pa.şnic* In România este în­făptuirea unui guvern al Frontului Naţional Democrat. Cuvântarea Ion. Rădceanu e fost des întreruptă de vrcti rmmaStorilor tjyadaosreter, am. H. A“,„ . rf*» şpdiwrardiwme*, T. CofMfftirfroia Sîndîcatu- M profesorilor tocim­­dări din Călăraşi- laîomtţa Profesori secundari din Călăraşi, te adunarea lor rmerefii, au hotăxtt dinedvarea vechii aecţU a Asociaţiei Itenerafle a profesorilor secundari pi organizarea te Sindicat. S*« procedat apoi la alegerea comi­­tetului sindical, care s’a constituit sstWl: Președinte pl prof. O. Vasl­­îeacu; vice președinte preot I. Bădă­­rică pi d-rw prof. Stellara Nitulcecu; prot Miroeeon; membri te c*»nit«t prof. Miroeetu; membrii te comitet d. T°m» OWfpses, d Rigobert Pedly, d-r» Mmnonleeon Victoria, d-na Drăghiel, d-ne BAnton. «­ Dinu­­fNc», d. O. Ouțudeeon și A Brăxusă. Unul diin ajutoarele mai de seamă ale prefectului de Ilfov, anume auth­­orprefectul loan Fili­peacu, după pelda etSpamitul său, ce foloseşte d* slujba ce o daţi*« pentru a pune la cale di­ferite afaceri de dauna avutului sărac al comunelor. Iată una din măsurile sale necinstite: A­­rtmd* tuturor pretorilor d în ju­deţ un ordin, semnat de el, prin care cer* comunelor să achite câte 5.000 (etoot mil) W drept abonament la re­­vista „România Aeriană'’ pe anii 1941-1944. Din acelaș timp a trimis tuturor corminelor câte o chitanţă ofi­cială de primire a sumei ce urmează să fie p­lătită îndată, sub ameninţarea cu pedepse. Nici o comună diin judeţ nu a cerut Insă abonare® la această revistă In decursul anilor 1941-44 nu­mai câteva comune au primit unul sau două exemplare pe an. De altfel ce obligaţii pot avea astăzi comunele pentru o revistă care a a­­părut în timpul dictaturii antones­cen* . ICENTN­K întreaga Moldovă se ridica Mea asm­­ori La Bacău populaţia a înlăturat pe primarul reacţionar, pe un procuror apărător al legionarilor şi pe un comisar fascist Prin to lefon dota corespondentul nostru IAŞI, 26.­­ Pentru înfierarea crimelor comise de Rădescu, s’au imit întruniri în multe o­raşe din Moldova, la cari miil« de eetă­­end au cerut eft vie în frunte« -mii un guvern al Frontului Xa­­lional Democrat. La HUŞI 2000 de muncitori şi ăstmvii au participat la o mare a­­d­una­re, condemn­and gestul cri­minal al primului iwt­wsbm Ră­­deset­, I« VASLUI, în cadrul urnei a­­dunări, la care au parti­­ci­pat 3000 de ţăranii şi muncitori, s’a veste­it criminala atitudine­a reacţio­narului Rf­descu. La BACAU, aproape 6000 de persoane, Sâmbătă şi Duminici au cerut un guvern al Frontului Naţional Democrat, expricitân­­du-şî indignarea faţă de Rudescu, care a dat ordin să se tragă In popor. Aici s’a procedat la «dungarea primarului reacţionar, la tostala­­rea unui primar, ales de popor şi arestare« primului procuror Motaş şi a com­isani lui A­rm­­ama, primul dovedit că a luat apăra­rea legionarilor şi al dofflna, prin« pe când forţa uşa prefecturii, sp­re a pătrunde in interior, în scop de terorizane a reprenesstanţilor po­porului. Deasemena la BOTOŞANI, mâl die ţărani şi cetăţeni din oraş au organist un mare meeting, «du­când hotărârea tot de luptă şi ce­rând pedepsirea msoewnul­»­ Ră­­descu, Ziarul „Moldova liberă“ din Iaşi, precum şi ziarele locale din Botoşani şi Bacău, au anunţat, în ediţii speciale, sfrigeroasele eve­nimente din Bucureştii, condam­­n­ând crimele M Rădeanu. Salariaţ­i înfierează criminala provocare a lui Râdescu PROTESTUL SALARIAŢILOR ORI,A „UNIVERSUL" Muncitorii fi fvncţionerh dels Universul" — tnrtrwnlţi te adunare generală, — protestează şi cer de­mitere« ş| arestarea călăului Ră­dea­nu, «rganizatorul «som­natului te mnoasă, contra trop­oralia, cer dea­­seroeui «meatarea lui The Lazăr şi tuturor agenţilor aitlerişti cari au tras te muncitor­ la Malaxa şi te provincie la Craiova, Caracal, Braşov. Atrag atenţiunea direcţiei şi zia­riştilor de la „Universul" — cari au fost in slujba reacţiuni şi continuă să aibă te sânul lor fascişti, ce de­naturează adevărul că salariaţii vor lua măsuri, prin «indicat, pentru epurare« „Undveralte!" de toate e­­lemente­« arrti-ctemovrate. UNIUNEA SALARIAŢILOR COMUNALI DIN ROMANIA înfierează mişeleasca provocare a lui Râdescu împotriva cetăţenilor «o manifestau paşnic şi respinge cu indignare afirmaţiile sale min­cinoase şi pailorm­atoare. Adreterat M. S. Regehin o telegramă prin care cere ca destinele ţării să fie încredinţate unor oameni te stare să guverneze fără a recurge îa mi­traliere şi jandarmi. UNIUNEA MUNCITORILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA Protestând cu indignare contra atentatului criminal­ului Râdescu împotriva populaţiei paşnice, îşi ia angajamentul de a nu înceta lupta până la distrugerea ultimelor ră­măşiţe ale frascismului din Româ­nia şi teafcauTarea nuuii guvern de Front Naţional Democrat, Cern­a­l Rădeanu. LUCRATORII ÎNTREPRINDERII IONESCU-VALCEA Au dat o moţiune de acelaş sens, înfierând cu toartă dârzenie odioasa încercam de a trage ţara noastră spre prăpastie. MUNCITORIMEA DIN PLOEŞTI Muncitorii ploeşteni, întruniţi în adunare generală extraordinară au înfierat cu toată tăria actele ban­diteşti ale lui Rodes­cu şi au decla­rat că nu vor înceta lupta până când unii vor aduce la cârma ţării guvernul F. N. D., singurul guvern care va pedapei pe toţi călăii po­­pornitel român. a timp ce bandele fasciste - legionare cauţi pa toata căi­le Efortul de reconstruct al muncit­orilor plin Arateil efortului de război optiv Harist, trecând des­chis la sabotarea producţiei prin atacuri înarmate împotriva direc­tei democrate aleasă de muncito­ri — cum sa întâmplat la Ma­laxa, — muncitorimea «mstientă dă zilnic dovadă da adevărat pa­­triotism, prin muncă constructivă, prietr­im efort înzecit pentru re­construcţia întreprinderilor distru­se de bandele hatte­riste. Astfel fabrica de vagoane AS­TEA distrusă de bourband­ament, care joacă un rol important de e­­conomia ţării, căci aci se fac­­e mare parte reparaţiile vagoanelor stricate şi se construiesc vagoane noul, a fost pusă de funcţiune da­torită elanului neînfrânt al munci­torilor. Muncitorii de frunte cu comite­tul de întreprindere au Înţeles im­portanţa măririi efortului de răz­boi şi aia făcut mari sforţări ca această fabrică, distrusă pe jumă­tate da bombardament, să ajungă la nivelul de producţie cel puţin egal cu acel corn a fost înainte de bombardament la vederea reorganizării produc­­ţM, pentru na randament mai ri­dicat, s’a indragart o strânsă col­abo­nare între muncitori şi condrucerea toehold, blând fitată comisia de cotaboonura. Pentra »hoi nu am, această co­misie şi-a pus ea şaretei­­ reparaţii da vagoans, coastratrea da ca noi pentru C.F.R., «nul tren atelier pentru Armata Sovietică, lucram aproape termina­tă, munetorii depanând toate efor­turile trei luni ■­ şi noapte, pentru desăvârşirea ei Deasemnenea la atelierele C.F.R. distruse ce lucrează intens la refa­cerea secţiilor, atelierul de strun­­gărie cel mai principal, fiind com­plect refăcut. Bravii C. F. R-işti din Arad, te­­trap ce lucrau din răsputeri Pan-I da vagoa­nomrtruirea tru repararea Iwom­otivelorr, au curăţat şi terenul de dărâmături. In luna Noembrie au reuşit să termine cu Mae aceste intrări. In luna Decembrie au dublat produc­ţia prin numărul keomortivelor al vagoanelor reparate şi puse te funcţiune, Iar te luna Ianuarie pro­ducţia s’a mărit cu 150®/'«. In afară de aceasta, m­mncitorriî din Arad au venit In ajutorul populaţiei aprovizionând -o cu lem­ne şl grâu şl au furnizat cărbuni Uzinei Electrice a oraşului. Astfel înţeleg muncitorii din A­­rad să răspundă actelor de provo­care, de­­abatoare crimionTS , efor­­tubil de război încestate de bande­le legionare sub oblăduirea tel Ră­dașcă fi lufin Mante. Ştiri sindicale Comitet unic la Fabric* Dermarta-Cl­uj Funcţionarii Fabrice! .^Deraiata", într’o adunare însufleţită, au hotă­rî! în unanimitate constituirea Co­mitetului Unic. Funcţionarii dela Dermata mi înţeles că, numai cot la cot cu muncitorii, pot să comtri­­bue la mărirea «fortului de război şi la nimicirea fascismului. Din Mediaş Sindicatele locale iau parte ac­tivă la compania pentru ajutorarea Moldovei şi Ardealului Muncitorii şi funcţionarii au colectat până a­­cum sume de 1.158­ 583 lei Din Timişoara Personalul Oficiului Asigurărilor Social­­e la stadiealteat. Epuraţie la Astra-Arad La fabrica de vagoane „Astra", şase muncitori, cari s’au făcut unel­tele reacţiun­ii şi au căutat de ne­numărate rânduri să spargă unita­tea sindicală, au fost elimaiaţi din fabrică prin voiaţa unanimă a muncitorilor. Omagiul muncitorilor C. F. R.-Bucureşti a adus Armatei Roşii Toţi salariaţi! C. F. R. *a serbat ziua de 23 Februarie, aniversare d­e 27 de ani dala înfiinţarea Arma­tei Roşii. A hiat «avântul cu acest prilej D. general Barda« care a a­­rătat că Armate­a*a născut din «referinţă şi luptă, carte au că­­tit-o pentru a o duce din victorie în victorie. Tov. Bâgu vorbeşte din partea Sindicatului C. F. R., aducând o­­magie glorioasei Armate Roşii şi înfierând pe acei cari lucrează îm­potriva Condiţiilor de Armistiţiu, începând cu Râdescu Tov. profesor Sascuteanu evocă faptele glorioase ale eroded Armate Roşii, — a cărei victorie împotriva fascismului, n fl « victoria a lu­mii întregi asupra fascismu­lui A avut loc un program artistic, pe care remarcăm Marşul Tov. Gheorghia -Dej executat te ropote de aplauze. Serbarea era sfârşit prin ovaţii aduse nota frântei Armate Roşii Prelungirea termenului pentru depunerea de­­cl«raţiunilor de im­puneri Ministerul Finanţelor educe re cu­noştinţă contabililor de toate catego­riile cari aveau obligaţia să depună dec­laraţiunil* arrunte de impunere pentru exerciţiul fiaancier 1945-1946 până la 26 Februarie 19413, că *e »■ cordă un ultim termen pentru depu­nerea adestor decUowţiuni până 1* 15 Martie 1948, inclusiv. Se atrage atenţiune* că cei para nu vor depune decftairaţiuni anual* d* Impunere până la termenul fixat, vor fi eancţiona­ţi opertorm d«po­lliţi^u­nile«■ prevăzut# de lege* conitribuțiunilor directe. Lupta C. F. R. nr. 15 Ultimul număr al organului săp­tămânal al Uniunii Sindicatelor C.F.R., apărut la aceleaşi reuşite condiţii technice, cuprinde un bo­gat material consacrat aniversării Armatei Roşii, comemorării luptei eroice a ceferişti!« din 1933 şi manifestărilor profesomate ale sa­lariaţilor C.F.R. Articolele tovarăşii« R. Bonta», Iuliana Teriteanu, N. Voiculescu şi Ioan Rădudescu dau dovada unei bune documentări şi a unui ho­­târît spirit combativ. Deosebit de impresionante sunt amintirii« tov. Bâgu despre eveni­mentele sângeroase de la Griviţa din 1933. Această gazetă, scrisă şi tipărită de muncitori ceferişti, îşi afirmă din ce în ce mai mult valoarea, scoţând la iveală bogatele posibili­tăţi creatoare în domeniul cultu­ral ale clasei muncitoare. Este o publicaţie ce face cinste ceferişti­lor şi care poarte servi ca pildă în­tregii muncitorimi. Cereri­i oferte de munca vacante pe ziua de 24 Febr. 1945 Ministerul Muncii aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că pe ziua de 24 Februarie a c., se găsesc in Bucureşti următorii profesionişti cari caută de lucru: 4 funcţionari de birou, 1 funcţionar comercial, 5 curieri, 1 portar, 2 po­sturi orice serviciu, 2 ucenici, 1 ma­­pagiu, 7 oameni de serviciu, 1 lucră­tor necalificat, 4 portari blocuri, 2 perechi oameni la restaurant. Pe de altă parte sunt vacante ur­mătoarele locuri de muncă : 2 fri­zeri, 1 mamouristă, 2 croitori 1 cismaz, 1 rotar, 1 fierar, 8 strungari în fier, 2 ucenici strungari, î­nfiori, 1 lucrător industrial, 1 lucrător calificat să cu­noască maşini cu motor Triplok, Ela­­stac, Zacaac, Zusamenstass, 6 perechi oameni la bucătărie, în curte şi mo­şie, 1 pereche şi 1 om de serviciu. Cei interesaţi se pot adresa oficiilor din Bucureşti astfel: în str. Calomfi­­rescu nr. 8 pentru meseriaşi, funcţio­nari şi I. O. V. In str. Armenească nr. 22, pentru muncitori şi perechi. 8 CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII, hited cunoştinţă că te stea de 14 Februarie » «., a cura din no« sânge nevinovat muncito­resc în piaţa Paîattttai şi cercetând împrejurării* ta car* a’a pomia a­­coaetă crimă, eet« p* depAin lămu­rită şi ferm poam­­nes! că te fruntea guvernului actual s* află cel mai Sileam,ut reacţionar din ţara româ­nească şi cea mart umită şi plecată sliugă a fosilelor „istorice“. Numai un astfel de reacţioian ar fi putut trage In muncitori! şl mun­citoarele caire manifestau paşnic. r Mm­ai o astfel de slugă plecată duşmanilor ţării ar fi putut îndrep­ta ţeava mitralierelor contra preo­ţilor, învăţătorilor, profesorilor, funcţionarilor, ziariştilor, ingineri­lor şi savanţilor din Universităţi; numai o astfel de creatură ar fi putut ataca spatele Armatei Roşii şi pe ofiţerii ei. In momentul când ea face ultimele sforţări pentru el­­­iberarea lumii de cea mai groza­vă pocnete ce a venit vreodată pe capul omenirii, — ciuma fascistă. Nici o scuză nu are Generalul Rftdescu pentru crima comisă. Dacă gloanţe!« trasa ar fi pornit din nişte case particulare, am spune că ■ fost o provocare ■ haimanalelor legionare. Dar când se trage din Palatul Prefecturii, din Ministerul Marinei, din Ministerul de Inter­ne şi, mai aice, din Palatul Regal, nu mai poate , vorba de provocări sporadice, ci de ceva a calculat, de ceva regizat ca rrecată, cu cruzi­me şi cu duşmănie, căci de aceste instituţii, — mai a!« într­o zi ca «cea de Sâmbătă, — nu» putea pă­trunde oricine, întrucât ee exercită un control foarte riguros. Dar Generalul Rfădescu a împân­zit toate aceste Instituţii cu crimi­nali fascişti, încercând să transfor­me Palatul Regal de cazemată, de unde să fie trimeasă moartea de pieptul femeilor şi munctorilor paşnici şi patrioţi sinceri, care nu aveau arme. De aciia CONFEDERAŢIA GE­NERALA A MUNCII nu cere nu­mai îndepărtarea Generalului b­ă­­deacu dela cârma ţării. Aceasta ar fi o pedeapsă prea uşoară pentru un criminal de rând de talia sa. Ea cere arestarea, judecarea de către Tribunalul poporului şi pedepsirea acestui crimteal sadic, care trage cu mitraliera în trupul muncitori­lor şi loveşte In interesele ţării. In numele sutelor de mii de mun­citori manuali şi Intelectuali orga­nizaţi, CONFEDERAŢIA GENE­RALA A MUNCH protestează con­tra crimelor comise Sâmbătă 24 Februarie a. c., demască ţării în­tregi pe cri­minalul Râdescu, cel mai odios şi mai reacţionar asasin şi declară efi nu va ştie ce e obo­seală şi odihna, până ce criminalii materiali. — Rădescu, Negulescu şi Anton, — şi cei morali, — Maniu, Brătianu, Iile Lazăr şi toţi reaţio­­narii din jurul lor, — nu-şi vor lua pedeapsa meritată pentru crimele lor. CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII face apel la tot ce e muncitor de ţara aceasta, manual em­ intelectual, că ce socotească mobfiizeri în orice clipă pentru lup­ta ce o duce toată suflarea patrio­tică, cinstită şi democrată, pentru arestarea şi pedepsirea criminali­lor de la „MALAXA“. Plata Pala­tului ei din diferite localităţi din ţară şi aducerea la cârmei ţării a­vând Guvern F. N. D., singurul care poate aduce pacea în ţară, «­­sigura «patrie frontului, curăţa a­­paratul de Stat de elementele le­gionare, fasciste şi cabotiere, mări efortul de război­ şi înfrânge spe­cula neruşinată care ia pâinea de pe gura copiilor şi hrana muncitorilor. Fiţi gata de luptă, tovarăşii Confederaţia Generală a Muncii Protestul Confederaţiei Generale a Muncii din România PROTESTUL Comisiei Centrele de Femei a Confederaţiei Generale a Muncii Comisia Central* da Femei a Confederaţiei Generale a Muncii, protestează t tt* toată astergim contra tsaaab­aHdui organ­imrt de Răstescu fi citea lui tnvpotriva manifestant­lor paşnici, cari demon­strau pentru eliminarea elementelor fasciste şi reacţionare din aparatul de Stat, pentru aducerea la cârma ţării « unui, guv­ern al F. IV. D. iVţi­ne ca speria nici o provocare a ticăloşilor asasini şi vom duce lupta hotărîtă până la distru­gerea definitivă a reacţitunii şi a fascismului din ţara noastră, care au in frunte pe Rădescu, .'la­ti­fu, Ilie Lazăr, Negulescu ■ Crimele lor au insecit forţele noastre in lupta pentru democratizarea ță­ii, pentru binele poporu­lui, pentru un guvern al F. N. D.-ului. MOARTE FASCIŞTILOR 1 . _ Comisia Centrală de Femei a Confederaţiei Gen­er­ala a Muncii din Romania tesia de Femei a C.G.M. salută pe ostaşii din Craiova cari sau înfrăţit cu muncitor.! Comisia Central« de Femei a CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCil DIN ROMANIA, « I«at cunoştinţ« de cele petrecute la marea manifestaţi* dela Craiova, and* oetaşii noştri, cinî ne sunt părinţi, fraţi fi fii, au înţeles lupta noastră cinstită pentru demo­craţie, odine şi libertate şi n’au făcut focul reacţiunii, care voia să vadă curgând sângele muncitorilor. Femeile muncitoare sunt mân­dre de faptei­ lor şi strigă: Cinste Sergentului Craioveanu din Reg. 2« Infanterie şi cinste ostaşilor cari s’au solidarizat cu lupta mun­citorilor. MOARTE FASCIŞTILOR ! COMISIA CENTRALA DE FEMEI a CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMANIA Pentru toţi foştii funcţionari ai Soc. Sora concediaţi în urma măsurilor ra­siale, cari au fă­cut cereri de reinte­grare, e’a fixat termen de judecată de către Comisia mixtă a Camerei de Muncă in ziua de 2 Martie 1945 ora 16. In acest scop, toţi acei funcţionari sunt convocaţi la Uniunea Sindicate­lor de funcţionari particulari, strada Batiştel 6, Miercuri 28 Februarie 1945 ora 16 fix. 1­ 6* aduce din nou la cunoştinţa fun­cţionariiorr evrei concedia­ţi de la Bianca de Credit Român, pă termenul de judecată a fost fixat pentru Joi 1 Martie 1945 întrucât sun­t de făcut comunicări foarte importante pentru fumcţion­ari şi trebuind a depune me­morii, aceştia sunt convocaţi pentru Marţi 27 Februarie 1945, ora 4 p. m., la sediul Uniunii Sindicatelor Func­ţionarilor Particulari din str. Batiş­­tei N­r. 5­ 8. Prezenţa absolut obliga­torie. Cei ce nu se vor prezenta, *d­ea selud singuri din proces. Sindicatul Metalo-Chimic, re­sortul presei, convoacă pentru Miercuri 28 Februarie a. c., ora 5:30, pe toţi responsabilii de pre­să din fabrici. Comitetele de fa­brică care nu au un responsabil de presă, vo­r desemna un tovarăş care va participa la această şe­dinţă. Fiind chestiuni de organi­zare foarte importante, prezenţa este obligatorie. Adunarea va a­­vea loc Ic «ediul sindicatului, str. Isvor nr.­­ ■ •-—*--*— Iniţi arai căra *n prestat munca obligatorie la detaşamentul A. P. A. CIV., sunt Invitaţi a lua parte la adu­narea care va avea loc Marţi 27 Fe­bruarie a «. orele 18, la sala Izbânda de mia, cal. Văcăreşti 21, te vederea al­egerei unui comitet care să acţio­neze pentru realizarea revendicărilor celor care au prestat această muncă. Toţi foştii funcţionari ai firmei Dermata Prima­ Banat S. A., Timi­şoara, sunt convocaţi pentru ziua de Marţi 27 Februarie, ora 5 d. a., la se­diul Funcţionarilor Particulari din str. Batiştei No. 6, având a li se face comunicări importante în legătură cu reintegrarea. „ Toţi responsabilii tineretului din toate întreprinderile şi atelierele me­talurgice şi chimice sunt convocaţi pentru Miercuri la orele 16.30 la se­diul cultural dia str. Izvor nr. 4, pen­tru a discuta probleme specifice ale tineretului. Scânteie Redacția : Telefon 5­54.8? - Admi­nistrația 510.79 — Sta Belvedere No. 6. Et V ABONAMENTE CAPITALA 1.300 6 luni 2­000 Un an !­.oon 3 luni PROVINCIA 1 400 6 luni 2.700 Un mi ; § ; ; ^ f ' Í ' 5.100 3 luni

Next