Scânteia, martie 1945 (Anul 2, nr. 153-184)
1945-03-01 / nr. 153
Rece tremesi, merne salariile ? Confederaţia Generală a Muncii a cerut Sămbătă — prin glasul reprezentantului autorizat — îngheţarea preţurilor şi mărirea salariilor, iar tov. Alexandru Sencovici secretarul C. O. M. a demonsrtrat în numărul nostru datii, că atitudinea reacţionarilor constitue un atentat împotriva sporirii producţia şi a fortului nostru în războiul just ce-l ducem alături de glorioasa Armată a Uniunii Sovietice. Maşinaţiunile Ministerului Economiei Naţionale în frunte cu Leucuţia şi cele ale U. G. I. R.-ului şi anexei sale, Comisariatul General al Preţurilor, au reuşit să transforme acţiunea de majorare a salariilor şi de adaptare a lor la nivelul scumpetei, într’o vastă excrocherie pe spinarea muncitorilor, ţăranilor, funcţionarilor şi, în general a tuturor celor ce trăiesc de pe urma muncii lor ca şi a păturilor mijlocii. Nu adaptare, ci spoliere şi sărăcire a masselor, iată rezultatul „generozităţii“, cu care U. G. I. R.-ul şi clica reacţionară din jurul lui a consimţit să majoreze lefurile nominal. Dovada reiese limpede din diverse publicaţiuni cu caracter oficial şi semi-oficial. Indicele de scumpete, calculat de Institutul Statistic, zugrăveşte următorul tablou al evoluţiei preţurilor: Im ceea ce priveşte dint formatie 1945, darul „Argus”, constată o urcare a preţurilor cu 17 la sută faţă de Decembrie, pe când In Februarie, pentru care nu avem toci cifre, urcarea este mai înecată. O putem deci aprecia la cel puţin 10 la sută faţă de lnia precedentă. Salariile au fost majorate in cursul lunei Noembrie 1044, pa baza preţurilor din Octombrie. Luna Octombrie trebuie deci luată ca bază de pornire pentru calcule. Din comparaţia cifrelor de mai sus reiese, că preţurile în octombrie au fost de 10 ori mai mari decât în anul 1939, pe când salariile au fost majorate numai cu circa 8,3 ori, deoarece coeficientul de 10 se aplica numai la lefurile cele mai joase, scăzând apoi pe măsură ce lefurile erau mai mari. Pentru majoritatea salariaţilor cifra de 8,3 înseamnă deci o medie justă. Rezultă de aci, că în momentul „adaptării" salariilor, ele au rămas cu 17 la sută sub nivelul general al preţurilor din acel moment. De atunci situaţia a mers înrăutăţindu-se. Pentru a ilustra mai bine această evoluţie, dăm următoarele cifre, bazate pe indicaţiunile reproduse mai sus : Urownea Trnceree preţuarilor preţuiriilor faţă de faţă de luna preluna Decedentă t/xmfc. 1944 Novembrie 1944 20*/« 20W« Decembrie 1944 4SV* 75*/« Ianuarie 1945 lrt* Ulfti Februarie 1945 l«v» 194»/» Tabloul de mmi sus înseamnă cu alte cuvinte, că pentru un lucru, care costa în Octombrie 100 lei, trebuiau plătiţi: in Noembrie 1944 120 lei Decembrie 1944 175 „ Ianuarie 1945 149 „ Februarie 1945 294 „ Dacă mai ţinem seama, că majorarea salariilor nu a atins Hivatal preţul fier,1 nani Ff*/J fia «csat nivel, ajungem 1» emehada el preţurile «unt sei de trei ari •nai mari decât lettrile, Wnhdu-i* ca bază nivelul de viaţă sl manei terilor din 1539. Dar acest lucru mai înseamnă încă ceva: marea industrie reieşit nu numai să treacă în preţul mărfii întreaga majorare a salariilor, dar a putut chiar beneficia de urcări fabuloase, astfel ca sarcinile reale ale războiului să fie in întregime suportate de muncitori, ţărani, funcţionari, de întregul popor. In urma scumpirilor din ultimele luni, viaţa marilor masse muncitoare a devenit insuportabilă. Răbdarea lor a ajunsla limită. Este inadmisibil, ca sistemul de până acum să continue, adică să se permanentizeze sărăcirea progresivă a masselor în favoarea unei clici care continuă să se îm- bogăţească şi să tragă foloase din mizeria generală. Păturile muncitoare ale acestei ţâri, lucrători, funcţionari publici şi particulari, întregul poporul trebue să pornească la luptă pentru obţinerea de salarii omeneşti, corespunzătoare preţurilor asrtuale. Insă trebuie băgat de seamă: escrocheria din toamna trecută nu are voie să se repete. Concomitent cu salarii mai mari, se impun mături care să asigure realitatea acestui salariu: nu de o gumă din ce în ce mai mare de lei, care se devalorizează în fiece lună, au ei nevoie, ci de un salariu care să reprezinte în mod efectiv contravaloarea hranei, îmbrăcămintei, chiriei, etc. URCAREA LEFURilOR TREBUIE LEGATA DE ÎNGHEŢAREA PREŢURILOR ŞI DE REFORMA FISCALA, CARE SA ASIGURE O MAI JUSTA REPARTIŢIE A SARCINILOR STATULUI ASUPRA DIVERSELOR CLASE SOCIALE. La rândul ei, îngheţarea preţurilor nu poate deveni o realitate, fără a se stârpi bursa neagră. Numai dacă întreaga cantitate de mărfuri produse intră în circuitul economic normal şi la preţurile fixate, numai atunci se va putea vorbi de o stabilizare reală a preţurilor, adică de o stăvilire efectivă a scumpetii. Iar pentru ca toate masurile schiţate mai sus, să dea roade permanente, pentru ca să putem reface economia ţării pe baze sănătoase, se cere ca producţia să fi* mărită şi intensificaţi la toate sectoarele. Efortul tuturor trebuia să crească la maxim. Coordonarea tuturor măsurilor economice trebuie realizată fără nici o retârziere. Din cele expuse, se desprinde clar, că lupta pentru salarii mai bune. Înseamnă de fapt lupta pentru un guvern capabil să înfăptuiască condiţiiunile necesare, care să garanteze aceste salarii. Numai un guvern cu adevărat democratic, pentru care primează interesele generale ale naţiunii, va putea să aducă la bun sfârşit această sarcină, iar nu unul, în care departamentele economice, de care depind şi fapt măsurile de mai sus, sunt de slujba reacţiunii, a fascismului şi a tuturor sabotorilor efortului nostru de rătzboiu. Andrei Mihăileanu 1933 1939 100,1 139,1 Octombrie 1944 1389,4 Noembrie 1944 1665,2 Decembrie 1944 2429,3 fieilor mmlmi mmm uriocariie Râdescu Manifestaţia dela fabrica „Quadrat «n feaftunt Ia faltotaa JQmtu tor. I* din partea Horst IteftenĂ Tovarășe Bugecfte RâdUpatau, Ouvântul a teften* provocarea ort. tntrvaM « eHăuliui Md*ecu dte al cărui pretin e eure «tapele muncttsyrtbor o* manifestau popote pentru tbertetr şi democraţi«. Top. Eugenia RAddceamm a spete „Afimmam soMdaritete» coasta« cu conducAtorii milşciWimiiBiritareşri trananhem bunilor şi tanperceţilor noştri tovarăşi da luptă Ane Remfoer « VaSile Lum, cete mai but» semrti mante de dragoste şi solidaritate tovfedşească” (vii aplauze). A încheiat cuvântarea trimiţând Um. Gheorghe Apostol pi celorlaipi trwnvolltori rărviţi cari sac pe patui de suferinţe, wdri de caldă însănătoşire fă cerând imediata demitere ţi arestarea asasinului Rădescu precum piedicii reacţionare din fumA tău, arătând că singura chezăşie a un» vieţi libere şi pa.şnic* In România este înfăptuirea unui guvern al Frontului Naţional Democrat. Cuvântarea Ion. Rădceanu e fost des întreruptă de vrcti rmmaStorilor tjyadaosreter, am. H. A“,„ . rf*» şpdiwrardiwme*, T. CofMfftirfroia Sîndîcatu- M profesorilor tocimdări din Călăraşi- laîomtţa Profesori secundari din Călăraşi, te adunarea lor rmerefii, au hotăxtt dinedvarea vechii aecţU a Asociaţiei Itenerafle a profesorilor secundari pi organizarea te Sindicat. S*« procedat apoi la alegerea comitetului sindical, care s’a constituit sstWl: Președinte pl prof. O. Vaslîeacu; vice președinte preot I. Bădărică pi d-rw prof. Stellara Nitulcecu; prot Miroeeon; membri te c*»nit«t prof. Miroeetu; membrii te comitet d. T°m» OWfpses, d Rigobert Pedly, d-r» Mmnonleeon Victoria, d-na Drăghiel, d-ne BAnton. « DinufNc», d. O. Ouțudeeon și A Brăxusă. Unul diin ajutoarele mai de seamă ale prefectului de Ilfov, anume authorprefectul loan Filipeacu, după pelda etSpamitul său, ce foloseşte d* slujba ce o daţi*« pentru a pune la cale diferite afaceri de dauna avutului sărac al comunelor. Iată una din măsurile sale necinstite: Artmd* tuturor pretorilor d în judeţ un ordin, semnat de el, prin care cer* comunelor să achite câte 5.000 (etoot mil) W drept abonament la revista „România Aeriană'’ pe anii 1941-1944. Din acelaș timp a trimis tuturor corminelor câte o chitanţă oficială de primire a sumei ce urmează să fie plătită îndată, sub ameninţarea cu pedepse. Nici o comună diin judeţ nu a cerut Insă abonare® la această revistă In decursul anilor 1941-44 numai câteva comune au primit unul sau două exemplare pe an. De altfel ce obligaţii pot avea astăzi comunele pentru o revistă care a apărut în timpul dictaturii antonescen* . ICENTNK întreaga Moldovă se ridica Mea asmori La Bacău populaţia a înlăturat pe primarul reacţionar, pe un procuror apărător al legionarilor şi pe un comisar fascist Prin to lefon dota corespondentul nostru IAŞI, 26. Pentru înfierarea crimelor comise de Rădescu, s’au imit întruniri în multe oraşe din Moldova, la cari miil« de eetăend au cerut eft vie în frunte« -mii un guvern al Frontului Xalional Democrat. La HUŞI 2000 de muncitori şi ăstmvii au participat la o mare adunare, condemnand gestul criminal al primului iwtwsbm Rădeset, I« VASLUI, în cadrul urnei adunări, la care au participat 3000 de ţăranii şi muncitori, s’a vesteit criminala atitudinea reacţionarului Rfdescu. La BACAU, aproape 6000 de persoane, Sâmbătă şi Duminici au cerut un guvern al Frontului Naţional Democrat, expricitându-şî indignarea faţă de Rudescu, care a dat ordin să se tragă In popor. Aici s’a procedat la «dungarea primarului reacţionar, la tostalarea unui primar, ales de popor şi arestare« primului procuror Motaş şi a comisani lui Armama, primul dovedit că a luat apărarea legionarilor şi al dofflna, prin« pe când forţa uşa prefecturii, spre a pătrunde in interior, în scop de terorizane a reprenesstanţilor poporului. Deasemena la BOTOŞANI, mâl die ţărani şi cetăţeni din oraş au organist un mare meeting, «ducând hotărârea tot de luptă şi cerând pedepsirea msoewnul» Rădescu, Ziarul „Moldova liberă“ din Iaşi, precum şi ziarele locale din Botoşani şi Bacău, au anunţat, în ediţii speciale, sfrigeroasele evenimente din Bucureştii, condamnând crimele M Rădeanu. Salariaţi înfierează criminala provocare a lui Râdescu PROTESTUL SALARIAŢILOR ORI,A „UNIVERSUL" Muncitorii fi fvncţionerh dels Universul" — tnrtrwnlţi te adunare generală, — protestează şi cer demitere« ş| arestarea călăului Rădeanu, «rganizatorul «somnatului te mnoasă, contra troporalia, cer deaseroeui «meatarea lui The Lazăr şi tuturor agenţilor aitlerişti cari au tras te muncitor la Malaxa şi te provincie la Craiova, Caracal, Braşov. Atrag atenţiunea direcţiei şi ziariştilor de la „Universul" — cari au fost in slujba reacţiuni şi continuă să aibă te sânul lor fascişti, ce denaturează adevărul că salariaţii vor lua măsuri, prin «indicat, pentru epurare« „Undveralte!" de toate elemente« arrti-ctemovrate. UNIUNEA SALARIAŢILOR COMUNALI DIN ROMANIA înfierează mişeleasca provocare a lui Râdescu împotriva cetăţenilor «o manifestau paşnic şi respinge cu indignare afirmaţiile sale mincinoase şi pailormatoare. Adreterat M. S. Regehin o telegramă prin care cere ca destinele ţării să fie încredinţate unor oameni te stare să guverneze fără a recurge îa mitraliere şi jandarmi. UNIUNEA MUNCITORILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA Protestând cu indignare contra atentatului criminalului Râdescu împotriva populaţiei paşnice, îşi ia angajamentul de a nu înceta lupta până la distrugerea ultimelor rămăşiţe ale frascismului din România şi teafcauTarea nuuii guvern de Front Naţional Democrat, Cernal Rădeanu. LUCRATORII ÎNTREPRINDERII IONESCU-VALCEA Au dat o moţiune de acelaş sens, înfierând cu toartă dârzenie odioasa încercam de a trage ţara noastră spre prăpastie. MUNCITORIMEA DIN PLOEŞTI Muncitorii ploeşteni, întruniţi în adunare generală extraordinară au înfierat cu toată tăria actele banditeşti ale lui Rodescu şi au declarat că nu vor înceta lupta până când unii vor aduce la cârma ţării guvernul F. N. D., singurul guvern care va pedapei pe toţi călăii popornitel român. a timp ce bandele fasciste - legionare cauţi pa toata căile Efortul de reconstruct al muncitorilor plin Arateil efortului de război optiv Harist, trecând deschis la sabotarea producţiei prin atacuri înarmate împotriva directei democrate aleasă de muncitori — cum sa întâmplat la Malaxa, — muncitorimea «mstientă dă zilnic dovadă da adevărat patriotism, prin muncă constructivă, prietrim efort înzecit pentru reconstrucţia întreprinderilor distruse de bandele hatteriste. Astfel fabrica de vagoane ASTEA distrusă de bourbandament, care joacă un rol important de economia ţării, căci aci se face mare parte reparaţiile vagoanelor stricate şi se construiesc vagoane noul, a fost pusă de funcţiune datorită elanului neînfrânt al muncitorilor. Muncitorii de frunte cu comitetul de întreprindere au Înţeles importanţa măririi efortului de război şi aia făcut mari sforţări ca această fabrică, distrusă pe jumătate da bombardament, să ajungă la nivelul de producţie cel puţin egal cu acel corn a fost înainte de bombardament la vederea reorganizării producţM, pentru na randament mai ridicat, s’a indragart o strânsă colabonare între muncitori şi condrucerea toehold, blând fitată comisia de cotaboonura. Pentra »hoi nu am, această comisie şi-a pus ea şaretei reparaţii da vagoans, coastratrea da ca noi pentru C.F.R., «nul tren atelier pentru Armata Sovietică, lucram aproape terminată, munetorii depanând toate eforturile trei luni ■ şi noapte, pentru desăvârşirea ei Deasemnenea la atelierele C.F.R. distruse ce lucrează intens la refacerea secţiilor, atelierul de strungărie cel mai principal, fiind complect refăcut. Bravii C. F. R-işti din Arad, tetrap ce lucrau din răsputeri Pan-I da vagoanomrtruirea tru repararea Iwomotivelorr, au curăţat şi terenul de dărâmături. In luna Noembrie au reuşit să termine cu Mae aceste intrări. In luna Decembrie au dublat producţia prin numărul keomortivelor al vagoanelor reparate şi puse te funcţiune, Iar te luna Ianuarie producţia s’a mărit cu 150®/'«. In afară de aceasta, mmncitorriî din Arad au venit In ajutorul populaţiei aprovizionând -o cu lemne şl grâu şl au furnizat cărbuni Uzinei Electrice a oraşului. Astfel înţeleg muncitorii din Arad să răspundă actelor de provocare, deabatoare crimionTS , efortubil de război încestate de bandele legionare sub oblăduirea tel Rădașcă fi lufin Mante. Ştiri sindicale Comitet unic la Fabric* Dermarta-Cluj Funcţionarii Fabrice! .^Deraiata", într’o adunare însufleţită, au hotărî! în unanimitate constituirea Comitetului Unic. Funcţionarii dela Dermata mi înţeles că, numai cot la cot cu muncitorii, pot să comtribue la mărirea «fortului de război şi la nimicirea fascismului. Din Mediaş Sindicatele locale iau parte activă la compania pentru ajutorarea Moldovei şi Ardealului Muncitorii şi funcţionarii au colectat până acum sume de 1.158 583 lei Din Timişoara Personalul Oficiului Asigurărilor Sociale la stadiealteat. Epuraţie la Astra-Arad La fabrica de vagoane „Astra", şase muncitori, cari s’au făcut uneltele reacţiunii şi au căutat de nenumărate rânduri să spargă unitatea sindicală, au fost elimaiaţi din fabrică prin voiaţa unanimă a muncitorilor. Omagiul muncitorilor C. F. R.-Bucureşti a adus Armatei Roşii Toţi salariaţi! C. F. R. *a serbat ziua de 23 Februarie, aniversare de 27 de ani dala înfiinţarea Armatei Roşii. A hiat «avântul cu acest prilej D. general Barda« care a arătat că Armatea*a născut din «referinţă şi luptă, carte au cătit-o pentru a o duce din victorie în victorie. Tov. Bâgu vorbeşte din partea Sindicatului C. F. R., aducând omagie glorioasei Armate Roşii şi înfierând pe acei cari lucrează împotriva Condiţiilor de Armistiţiu, începând cu Râdescu Tov. profesor Sascuteanu evocă faptele glorioase ale eroded Armate Roşii, — a cărei victorie împotriva fascismului, n fl « victoria a lumii întregi asupra fascismului A avut loc un program artistic, pe care remarcăm Marşul Tov. Gheorghia -Dej executat te ropote de aplauze. Serbarea era sfârşit prin ovaţii aduse nota frântei Armate Roşii Prelungirea termenului pentru depunerea decl«raţiunilor de impuneri Ministerul Finanţelor educe re cunoştinţă contabililor de toate categoriile cari aveau obligaţia să depună declaraţiunil* arrunte de impunere pentru exerciţiul fiaancier 1945-1946 până la 26 Februarie 19413, că *e »■ cordă un ultim termen pentru depunerea adestor decUowţiuni până 1* 15 Martie 1948, inclusiv. Se atrage atenţiune* că cei para nu vor depune decftairaţiuni anual* d* Impunere până la termenul fixat, vor fi eancţionaţi opertorm d«polliţi^unile«■ prevăzut# de lege* conitribuțiunilor directe. Lupta C. F. R. nr. 15 Ultimul număr al organului săptămânal al Uniunii Sindicatelor C.F.R., apărut la aceleaşi reuşite condiţii technice, cuprinde un bogat material consacrat aniversării Armatei Roşii, comemorării luptei eroice a ceferişti!« din 1933 şi manifestărilor profesomate ale salariaţilor C.F.R. Articolele tovarăşii« R. Bonta», Iuliana Teriteanu, N. Voiculescu şi Ioan Rădudescu dau dovada unei bune documentări şi a unui hotârît spirit combativ. Deosebit de impresionante sunt amintirii« tov. Bâgu despre evenimentele sângeroase de la Griviţa din 1933. Această gazetă, scrisă şi tipărită de muncitori ceferişti, îşi afirmă din ce în ce mai mult valoarea, scoţând la iveală bogatele posibilităţi creatoare în domeniul cultural ale clasei muncitoare. Este o publicaţie ce face cinste ceferiştilor şi care poarte servi ca pildă întregii muncitorimi. Cererii oferte de munca vacante pe ziua de 24 Febr. 1945 Ministerul Muncii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că pe ziua de 24 Februarie a c., se găsesc in Bucureşti următorii profesionişti cari caută de lucru: 4 funcţionari de birou, 1 funcţionar comercial, 5 curieri, 1 portar, 2 posturi orice serviciu, 2 ucenici, 1 mapagiu, 7 oameni de serviciu, 1 lucrător necalificat, 4 portari blocuri, 2 perechi oameni la restaurant. Pe de altă parte sunt vacante următoarele locuri de muncă : 2 frizeri, 1 mamouristă, 2 croitori 1 cismaz, 1 rotar, 1 fierar, 8 strungari în fier, 2 ucenici strungari, înfiori, 1 lucrător industrial, 1 lucrător calificat să cunoască maşini cu motor Triplok, Elastac, Zacaac, Zusamenstass, 6 perechi oameni la bucătărie, în curte şi moşie, 1 pereche şi 1 om de serviciu. Cei interesaţi se pot adresa oficiilor din Bucureşti astfel: în str. Calomfirescu nr. 8 pentru meseriaşi, funcţionari şi I. O. V. In str. Armenească nr. 22, pentru muncitori şi perechi. 8 CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII, hited cunoştinţă că te stea de 14 Februarie » «., a cura din no« sânge nevinovat muncitoresc în piaţa Paîattttai şi cercetând împrejurării* ta car* a’a pomia acoaetă crimă, eet« p* depAin lămurită şi ferm poamnes! că te fruntea guvernului actual s* află cel mai Sileam,ut reacţionar din ţara românească şi cea mart umită şi plecată sliugă a fosilelor „istorice“. Numai un astfel de reacţioian ar fi putut trage In muncitori! şl muncitoarele caire manifestau paşnic. r Mmai o astfel de slugă plecată duşmanilor ţării ar fi putut îndrepta ţeava mitralierelor contra preoţilor, învăţătorilor, profesorilor, funcţionarilor, ziariştilor, inginerilor şi savanţilor din Universităţi; numai o astfel de creatură ar fi putut ataca spatele Armatei Roşii şi pe ofiţerii ei. In momentul când ea face ultimele sforţări pentru eliberarea lumii de cea mai grozavă pocnete ce a venit vreodată pe capul omenirii, — ciuma fascistă. Nici o scuză nu are Generalul Rftdescu pentru crima comisă. Dacă gloanţe!« trasa ar fi pornit din nişte case particulare, am spune că ■ fost o provocare ■ haimanalelor legionare. Dar când se trage din Palatul Prefecturii, din Ministerul Marinei, din Ministerul de Interne şi, mai aice, din Palatul Regal, nu mai poate , vorba de provocări sporadice, ci de ceva a calculat, de ceva regizat ca rrecată, cu cruzime şi cu duşmănie, căci de aceste instituţii, — mai a!« întro zi ca «cea de Sâmbătă, — nu» putea pătrunde oricine, întrucât ee exercită un control foarte riguros. Dar Generalul Rfădescu a împânzit toate aceste Instituţii cu criminali fascişti, încercând să transforme Palatul Regal de cazemată, de unde să fie trimeasă moartea de pieptul femeilor şi munctorilor paşnici şi patrioţi sinceri, care nu aveau arme. De aciia CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII nu cere numai îndepărtarea Generalului bădeacu dela cârma ţării. Aceasta ar fi o pedeapsă prea uşoară pentru un criminal de rând de talia sa. Ea cere arestarea, judecarea de către Tribunalul poporului şi pedepsirea acestui crimteal sadic, care trage cu mitraliera în trupul muncitorilor şi loveşte In interesele ţării. In numele sutelor de mii de muncitori manuali şi Intelectuali organizaţi, CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCH protestează contra crimelor comise Sâmbătă 24 Februarie a. c., demască ţării întregi pe criminalul Râdescu, cel mai odios şi mai reacţionar asasin şi declară efi nu va ştie ce e oboseală şi odihna, până ce criminalii materiali. — Rădescu, Negulescu şi Anton, — şi cei morali, — Maniu, Brătianu, Iile Lazăr şi toţi reaţionarii din jurul lor, — nu-şi vor lua pedeapsa meritată pentru crimele lor. CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII face apel la tot ce e muncitor de ţara aceasta, manual em intelectual, că ce socotească mobfiizeri în orice clipă pentru lupta ce o duce toată suflarea patriotică, cinstită şi democrată, pentru arestarea şi pedepsirea criminalilor de la „MALAXA“. Plata Palatului ei din diferite localităţi din ţară şi aducerea la cârmei ţării având Guvern F. N. D., singurul care poate aduce pacea în ţară, «sigura «patrie frontului, curăţa aparatul de Stat de elementele legionare, fasciste şi cabotiere, mări efortul de război şi înfrânge specula neruşinată care ia pâinea de pe gura copiilor şi hrana muncitorilor. Fiţi gata de luptă, tovarăşii Confederaţia Generală a Muncii Protestul Confederaţiei Generale a Muncii din România PROTESTUL Comisiei Centrele de Femei a Confederaţiei Generale a Muncii Comisia Central* da Femei a Confederaţiei Generale a Muncii, protestează t tt* toată astergim contra tsaaabaHdui organimrt de Răstescu fi citea lui tnvpotriva manifestantlor paşnici, cari demonstrau pentru eliminarea elementelor fasciste şi reacţionare din aparatul de Stat, pentru aducerea la cârma ţării « unui, guvern al F. IV. D. iVţine ca speria nici o provocare a ticăloşilor asasini şi vom duce lupta hotărîtă până la distrugerea definitivă a reacţitunii şi a fascismului din ţara noastră, care au in frunte pe Rădescu, .'latifu, Ilie Lazăr, Negulescu ■ Crimele lor au insecit forţele noastre in lupta pentru democratizarea țăii, pentru binele poporului, pentru un guvern al F. N. D.-ului. MOARTE FASCIŞTILOR 1 . _ Comisia Centrală de Femei a Confederaţiei Generala a Muncii din Romania tesia de Femei a C.G.M. salută pe ostaşii din Craiova cari sau înfrăţit cu muncitor.! Comisia Central« de Femei a CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCil DIN ROMANIA, « I«at cunoştinţ« de cele petrecute la marea manifestaţi* dela Craiova, and* oetaşii noştri, cinî ne sunt părinţi, fraţi fi fii, au înţeles lupta noastră cinstită pentru democraţie, odine şi libertate şi n’au făcut focul reacţiunii, care voia să vadă curgând sângele muncitorilor. Femeile muncitoare sunt mândre de faptei lor şi strigă: Cinste Sergentului Craioveanu din Reg. 2« Infanterie şi cinste ostaşilor cari s’au solidarizat cu lupta muncitorilor. MOARTE FASCIŞTILOR ! COMISIA CENTRALA DE FEMEI a CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMANIA Pentru toţi foştii funcţionari ai Soc. Sora concediaţi în urma măsurilor rasiale, cari au făcut cereri de reintegrare, e’a fixat termen de judecată de către Comisia mixtă a Camerei de Muncă in ziua de 2 Martie 1945 ora 16. In acest scop, toţi acei funcţionari sunt convocaţi la Uniunea Sindicatelor de funcţionari particulari, strada Batiştel 6, Miercuri 28 Februarie 1945 ora 16 fix. 1 6* aduce din nou la cunoştinţa funcţionariiorr evrei concediaţi de la Bianca de Credit Român, pă termenul de judecată a fost fixat pentru Joi 1 Martie 1945 întrucât sunt de făcut comunicări foarte importante pentru fumcţionari şi trebuind a depune memorii, aceştia sunt convocaţi pentru Marţi 27 Februarie 1945, ora 4 p. m., la sediul Uniunii Sindicatelor Funcţionarilor Particulari din str. Batiştei Nr. 5 8. Prezenţa absolut obligatorie. Cei ce nu se vor prezenta, *dea selud singuri din proces. Sindicatul Metalo-Chimic, resortul presei, convoacă pentru Miercuri 28 Februarie a. c., ora 5:30, pe toţi responsabilii de presă din fabrici. Comitetele de fabrică care nu au un responsabil de presă, vor desemna un tovarăş care va participa la această şedinţă. Fiind chestiuni de organizare foarte importante, prezenţa este obligatorie. Adunarea va avea loc Ic «ediul sindicatului, str. Isvor nr. ■ •-—*--*— Iniţi arai căra *n prestat munca obligatorie la detaşamentul A. P. A. CIV., sunt Invitaţi a lua parte la adunarea care va avea loc Marţi 27 Februarie a «. orele 18, la sala Izbânda de mia, cal. Văcăreşti 21, te vederea alegerei unui comitet care să acţioneze pentru realizarea revendicărilor celor care au prestat această muncă. Toţi foştii funcţionari ai firmei Dermata Prima Banat S. A., Timişoara, sunt convocaţi pentru ziua de Marţi 27 Februarie, ora 5 d. a., la sediul Funcţionarilor Particulari din str. Batiştei No. 6, având a li se face comunicări importante în legătură cu reintegrarea. „ Toţi responsabilii tineretului din toate întreprinderile şi atelierele metalurgice şi chimice sunt convocaţi pentru Miercuri la orele 16.30 la sediul cultural dia str. Izvor nr. 4, pentru a discuta probleme specifice ale tineretului. Scânteie Redacția : Telefon 554.8? - Administrația 510.79 — Sta Belvedere No. 6. Et V ABONAMENTE CAPITALA 1.300 6 luni 2000 Un an !.oon 3 luni PROVINCIA 1 400 6 luni 2.700 Un mi ; § ; ; ^ f ' Í ' 5.100 3 luni